Connect with us

ACTUALITATE

Studiu: Stocul de echipamente electrice şi electronice din gospodăriile româneşti a crescut cu 20 kg/persoană, în ultimii patru ani

Publicat



elecrocasnice

Stocul de echipamente electrice şi electronice (EEE) din gospodăriile din România a ajuns, în 2019, la o cantitate de 91 kg/persoană, de la 71 kg/persoană, cât se înregistra în urmă cu patru ani, arată rezultatele studiului “Cuantificarea DEEE generate în România 2019”, prezentat marţi, de Ecotic, într-o conferinţă de specialitate.

Conform documentului, în 80% din stocul existent în gospodăriile româneşti se regăsesc şase aparate: maşini de spălat, televizoare plate, frigidere, cuptoare/plite electrice, congelatoare şi televizoare CRT (cu tub catodic). Totodată, mai mult de jumătate din stoc (55%) reprezintă produse care au peste cinci ani vechime.

Ţinta calculată pe baza EEE puse pe piaţă (45% sau 65% din media ultimilor trei ani) ar putea fi atinsă cu mare dificultate într-o piaţă aflată în creştere, întrucât nu în toate cazurile achiziţia unui produs nou presupune debarasarea de cel vechi, notează realizatorii cercetării.

Potrivit sursei citate, ţinta bazată pe DEEE generate (85%) nu ia în considerare faptul că o parte relevantă din echipamentele debarasate sunt donate sau vândute, respectiv în proporţie de 34% din greutatea totală.

Un alt procent, de 25% din greutate, nu este predat către un flux corect, iar 4% dintre consumatori nu îşi mai amintesc exact modalitatea de debarasare. În acest context, în studiul prezentat de Ecotic se menţionează că această situaţie subminează, de fapt, orice şansă de a atinge ţinta de 85%.

O pondere relevantă a DEEE generate este reprezentată de aparate nefuncţionale sau nefolosite care sunt păstrate acasă pentru o perioadă îndelungată de timp. Astfel, 7,2 kg/persoană (echivalentul a 75% din stoc) sunt depozitate în gospodării, iar această cantitate este apropiată de estimările de DEEE generate într-un an.

Atât ţinta bazată pe EEE puse pe piaţă, cât şi pe DEEE generate depind, în mare măsură de date concrete de vânzări. În prezent, instrumentul electronic (E-tool) pus la dispoziţie de Comisia Europeană este preîncărcat cu date obţinute folosind metodologia de consum aparent care nu sunt neapărat aliniate la datele reale ale industriei.

Datele din sondajul de piaţă arată că, la nivelul gospodăriilor din România, cantitatea de DEEE generate este de 8,3 kg/persoană, cu 30% mai mult decât se precizează în instrumentul E-tool.

Piaţa EEE din România este în creştere din anul 2010, la ora actuală fiind active nouă Organizaţii de Transfer de Responsabilitate (OTR) menite să ducă la îndeplinire obligaţiile producătorilor. Dintre acestea, cinci organizaţii sunt înfiinţate şi controlate de către producători. Ţinta naţională în privinţa colectării de DEEE este de 45% din media pusă pe piaţă în trei ani anteriori până în 2020 şi de 65% din 2021.

Legislaţia prevede un sistem de “predare obligatorie”, în sensul că DEEE ar trebui colectate numai de către operatorii de colectare care au contract cu producătorii sau OTR-uri sau sunt sub contract cu un operator de tratare a acestui tip de deşeuri pentru producători sau OTR-uri.

Colectarea datelor din raportul “Cuantificarea DEEE generate în România 2019” a fost realizată de către GBD Research în perioada iulie – august 2019, de la un eşantion de 2002 persoane. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Austria impune noi restricţii pentru a evita o nouă izolare. În ultimele două săptămân s-a dublat numărul de cazuri noi de COVID-19

Publicat

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a anunţat joi înăsprirea restricţiilor menite să prevină răspândirea COVID-19, cu scopul de a evita o nouă izolare, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

‘Am spus la începutul săptămânii trecute că suntem la începutul celui de-al doilea val şi, dacă privim evoluţia din ultimele zile şi săptămâni, avem o creştere exponenţială a noilor cazuri. Am văzut numărul cazurilor dublându-se în ultimele două săptămâni”, a remarcat la o conferinţă de presă şeful guvernului austriac.

Prin urmare, el a cerut populaţiei să-şi reducă şi mai mult contactele sociale. În cadrul noilor restricţii, începând de luni va permisă adunarea a cel mult zece persoane în spaţiile închise. Sunt exceptate de la această măsură funeraliile, ceremoniile religioase, activităţile educative, dar care, la fel ca până acum, vor trebui să prezinte autorităţilor sanitare un plan de prevenire a răspândirii virusului.

Pentru spaţiile deschise rămâne însă în vigoare limita de 100 de persoane.

”Trebuie să reacţionăm acum pentru a evita o a doua izolare. Şi trebuie să reacţionăm acum nu doar pentru a atenua consecinţele sanitare atât cât este posibil, ci de asemenea pentru a diminua efectele negative asupra economiei şi a pieţei muncii”, a explicat Sebastian Kurz.

Printre noile măsuri se numără şi purtarea obligatorie a măştii pentru clienţii barurilor şi restaurantelor atunci când aceştia nu stau la masă. De altfel, consumaţiile nu vor fi permise decât la mese.

La rândul său, ministrul de interne Karl Nehammer a anunţat că poliţia va înăspri controalele pentru respectarea strictă a măsurilor decise, inclusiv închiderea tuturor localurilor la ora unu noaptea şi purtarea măştii.

De la circa o sută de cazuri zilnice de COVID-19 înregistrate la începutul verii, Austria a ajuns joi la 780 de cazuri în ultimele 24 de ore, dintre care aproximativ jumătate în capitala Viena, declarată de autorităţile din Germania şi Belgia zonă de risc unde ar trebui evitate călătoriile.

Această recomandare de evitare a sejururilor la Viena fost descrisă drept o ”catastrofă” de către şeful comitetului turistic al capitalei austriece, Norbert Kettner. ”Unele hoteluri se vor închide temporar, altele se vor închide pentru totdeauna”, a declarat acesta agenţiei DPA. Anul trecut, vizitatorilor germani le-au revenit 19% din cele 17,6 milioane de înnoptări în spaţiile de cazare din Viena, procent care în iulie anul acesta a crescut la 35% ca urmare a reducerii numărului turiştilor veniţi din alte ţări în contextul pandemiei. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Curtea de Apel București începe judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”

Publicat

Curtea de Apel Bucureşti începe, vineri, judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”, în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

“Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu “nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU – Antonina Radu şi George Matei -, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Poliţia italiană a arestat în Sicilia 22 de presupuşi membri ai Mafiei Cosa Nostra

Publicat

Poliţia italiană a arestat 22 de persoane suspecte ca fiind membri ai Mafiei siciliene Cosa Nostra, relatează joi agenţia DPA.

Presupusul lider mafiot Benedetto La Motta, în vârstă de 62 de ani, care a condus clanul Santapaola-Ercolano, se numără printre cei reţinuţi, împreună cu unii dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, printre care şi Antonino Marano, în vârstă de 76 de ani şi cunoscut de asemenea sub numele de ”ucigaşul din închisoare”.

După ce a stat 47 de ani în detenţie, Marano a fost eliberat în decembrie 2014, dar poliţia suspectează că el a comis încă un asasinat împreună cu La Motta în octombrie 2016.

Cei 22 sunt acuzaţi deocamdată pentru apartenenţă la Mafia, formarea unui grup infracţional pentru trafic ilegal cu narcotice, posesie şi trafic de narcotice, atacuri şi extorcări multiple. Folosirea metodelor Mafiei în delictele comise este evidenţiată în acuzaţii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un jucător al echipei Universitatea Craiova, testat pozitiv la coronavirus

Publicat

Clubul de fotbal Universitatea Craiova a anunţat, joi seara, pe un site de socializare că unul dintre jucătorii săi a fost testat pozitiv la coronavirus.

Gruparea olteană nu dezvăluie numele acestuia, dar subliniază că este unul dintre jucătorii accidentaţi care nu a luat contact cu restul lotului.

“Caz pozitiv de COVID-19 depistat astăzi. Este vorba despre unul dintre jucătorii accidentaţi, acesta efectuând procesul de recuperare separat de restul colegilor săi, fiind asimptomatic”, anunţă U Craiova pe pagina oficială de Facebook.

Clubul oltean anunţase, miercuri, că doi componenţi ai staff-ului său tehnic au fost testaţi pozitiv la coronavirus.

Universitatea a mai avut teste pozitive în finalul campionatului trecut la nivelul staff-ului tehnic, iar antrenorul principal Cristiano Bergodi a fost infectat cu virusul după încheierea campionatului, ratând prima parte a pregătirii pentru noul sezon. De asemenea, presa sportivă a relatat că mai mulţi oficiali ai clubului au fost testaţi pozitiv la coronavirus, patronul echipei Mihai Rotaru, preşedintele Sorin Cârţu, managerul general Marcel Popescu, managerul executiv Ovidiu Costeşin şi team managerul Emil Pieleanu.

De la 12 iunie, când au fost reluate meciurile de fotbal, au fost confirmate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19 la jucători şi angajaţi ai unor cluburi din Liga I (FC Dinamo, FC Botoşani, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Politehnica Iaşi, Astra Giurgiu, FCSB, FC Argeş, UTA, Chindia Târgovişte, Viitorul Constanţa şi FCSB) şi Liga a II-a (Concordia Chiajna, Petrolul Ploieşti, ASU Poli Timişoara, Turris Oltul Turnu Măgurele, FC U Craiova 1948 şi Pandurii Târgu Jiu).

În rândul arbitrilor, în lotul pentru primele două eşaloane, au fost depistate până acum zece cazuri, persoanele în cauză fiind oprite de la delegări de Federaţia Română de Fotbal.
AGERPRES

Citește mai departe