O treime dintre persoanele care s-au vindecat după ce au fost infectate cu noul coronavirus au fost diagnosticate cu tulburări neurologice sau psihiatrice în primele şase luni după contaminare, potrivit celui mai amplu studiu realizat până în prezent asupra bilanţului problemelor de sănătate mintală al foştilor bolnavi de COVID-19, informează AFP.

Anxietatea (17%) şi tulburările de dispoziţie (14%) au fost diagnosticate cel mai frecvent, afirmă autorii acestui studiu, publicat miercuri în revista de specialitate The Lancet Psychiatry.

Incidenţa afecţiunilor neurologice, precum hemoragiile cerebrale (0,6%), accidentele vasculare cerebrale (AVC - 2,1%) şi demenţa (0,7%), a fost global mai scăzută, dar riscul a fost în general mai ridicat în rândul pacienţilor care au avut forme grave de COVID-19.

Deşi riscul la nivel individual pentru cele mai multe dintre aceste tulburări neurologice şi psihiatrice este mic, efectul său poate fi "considerabil" pentru sistemele de sănătate din cauza amplorii pandemiei, a declarat Paul Harrison, profesor la Universitatea Oxford din Marea Britanie, principalul autor al studiului. Cu atât mai mult cu cât multe dintre aceste afecţiuni sunt "cronice", a argumentat el, pledând pentru înzestrarea sistemelor de sănătate cu resurse "pentru a face faţă nevoilor".

Analizând dosarele medicale în format electronic ale unui grup de 236.379 de pacienţi care au avut COVID-19, autorii cercetării au constatat că 34% dintre acele persoane au primit un diagnostic de boală neurologică sau psihiatrică în primele şase luni după infectare.

Pentru 13% dintre aceste persoane, a fost vorba despre primul lor diagnostic neurologic sau psihiatric.

Riscul de a dezvolta astfel de afecţiuni pe termen lung este crescut la pacienţii spitalizaţi cu forme severe de COVID-19. Astfel, 46% dintre pacienţii internaţi la reanimare au primit un diagnostic de tulburări neurologice sau psihiatrice în primele şase luni după infectare. Aproape 7% dintre pacienţii care au fost la reanimare au suferit ulterior un AVC, 2,7% o hemoragie cerebrală şi aproape 2% au dezvoltat demenţă. În comparaţie, aceste procente au fost de 1,3%, 0,3%, respectiv 0,4% în grupul persoanelor care nu au fost spitalizate.

Cercetătorii au examinat totodată datele medicale obţinute de la peste 100.000 de pacienţi care au avut gripă şi cele obţinute de la peste 236.000 de pacienţi diagnosticaţi cu infecţii respiratorii.

Riscul unor diagnostice neurologice sau psihiatrice a fost, în ansamblu, cu 44% mai mare după COVID-19 decât după gripă şi cu 16% mai mare decât după o infecţie a căilor respiratorii.

"Din păcate, un număr important de tulburări identificate în acest studiu au tendinţa de a fi cronice sau recurente, putem deci să anticipăm că impactul COVID-19 ar putea să dureze timp de mulţi ani", a scris Jonathan Rogers, profesor la University College London (UCL), într-un comentariu publicat în The Lancet Psychiatry.

Persoanele examinate în cadrul acestui studiu au fost probabil afectate mai grav decât populaţia generală, au notat totuşi autorii, evocând cazurile, numeroase, ale oamenilor care nu merg să fie consultaţi de medici pentru simptome uşoare sau inexistente.

AGERPRES