Connect with us

ACTUALITATE

Studiu: Un peşte supranumit ”fosilă vie” îi surprinde din nou pe oamenii de ştiinţă

Publicat



Celacantul – o specie de peşte considerată dispărută odată cu dinozaurii, cu 66 de milioane de ani în urmă, dar care a fost descoperită în mod neaşteptat în 1938, în largul coastei estice a Africii de Sud – continuă să ofere surprize oamenilor de ştiinţă, informează Reuters.

O echipă de cercetători a constatat, în urma unui nou studiu, că aceşti peşti de dimensiuni mari, nocturni, care trăiesc la mari adâncimi, au o durată de viaţă de aproximativ cinci ori mai mare decât se credea anterior – de aproximativ un secol – şi că femelele au o gestaţie de cinci ani, cea mai lungă din rândul animalelor.

Analizând una dintre cele două specii vii de celacant, oamenii de ştiinţă au stabilit, de asemenea, că ritmul de dezvoltare şi de creştere al acestor vieţuitoare este cel mai lent observat la oricare alt peşte, iar maturitatea sexuală este atinsă abia la aproximativ 55 de ani.

Cercetătorii şi-au bazat analizele pe inelele anuale de creştere depuse pe solzii peştelui pentru a determina vârsta exemplarelor de celacant – „la fel cum se procedează în cazul inelelor copacilor”, după cum a declarat biologul marin Kélig Mahé de la institutul francez de oceanografie IFREMER, autor principal al studiului publicat săptămâna aceasta în jurnalul Current Biology.

Celacantul a apărut pentru prima dată în perioada devoniană, în urmă cu aproximativ 400 de milioane de ani, cu circa 170 de milioane de ani înaintea dinozaurilor.

Pe baza datelor prelevate de la fosile, s-a crezut că celacantul a devenit istorie în timpul extincţiei în masă care a condus la dispariţia a aproximativ trei sferturi dintre speciile de pe Pământ în urma impactului unui asteroid, la sfârşitul perioadei cretacice.

După ce a fost găsit în viaţă, celacantul a fost supranumit „o fosilă vie”, o descriere criticată în prezent de oamenii de ştiinţă. „Prin definiţie, o fosilă este moartă, iar celacantul a evoluat mult din devonian”, a spus biologul Marc Herbin de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris, coautor al studiului.

Celacantul este un peşte cu aripioare lobate, pe baza formei aripioarelor lui, care diferă structural de cele ale altor peşti. Aceste aripioare ar fi fost precursoarele membrelor primelor vertebrate care au evoluat pe suprafaţa terestră.

Peştele celacant trăieşte în ocean la mari adâncimi, de până la 800 de metri. În timpul zilei, aceşti peşti se adăpostesc în peşteri vulcanice, singuri sau în grupuri mici. Femelele sunt puţin mai mari decât masculii, ajungând la aproximativ doi metri lungime şi cântărind 110 kilograme.

Cele două specii existente, ambele aflate pe cale de dispariţie, sunt celacantul african, întâlnit în principal în apropierea Insulelor Comoro, în largul coastei estice a continentului, şi celacantul indonezian. Studiul
s-a concentrat pe celacantul african şi s-a bazat pe analiza unor solzi de la 27 de exemplare aflate în două colecţii muzeale.

Cercetări anterioare sugeraseră o durată de viaţă de aproximativ 20 de ani şi unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere din rândul peştilor. Se pare că această concluzie s-a bazat pe o interpretare greşită, în urmă cu câteva zeci de ani, a unui alt tip de inel din structura solzilor.

„După reevaluarea istoriei vieţii celacantului bazată pe noua noastră (metodă de) estimare a vârstei, pare să fie una dintre cele mai lente – dacă nu chiar cea mai lentă – dintre toţi peştii, apropiată de cea a rechinilor de mare adâncime şi peştelui pion portocaliu” (Hoplostethus atlanticus), a spus specialistul IFREMER în ecologie evolutivă marină Bruno Ernande, coautor al cercetării. „O durată de viaţă centenară înseamnă ceva”, a adăugat el.

Rechinul din Groenlanda, un mare prădător din oceanul adânc, are o durată de viaţă ce poate ajunge la aproximativ 400 de ani.

Ernande a precizat că cercetătorii au fost uimiţi când au constatat perioada-record de gestaţie a celacantului, care o dăpăşeşte pe cea de 3,5 ani a rechinului gulerat şi pe cea a elefanţilor şi a rechinului câine-de-mare, de doi ani.

Cercetătorii au declarat că din cauza maturităţii sexuale târzii şi a duratei lungi a perioadei de gestaţie, coroborate cu fecunditatea redusă şi populaţia restrânsă, celacantul este deosebit de vulnerabil la
tulburările de mediu, naturale sau cauzate de om, precum evenimente climatice extreme sau pescuitul accidental în exces. AGERPRES

Sursa foto: ifremer.fr


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Aproape 16.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Publicat

15.997 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, din care puțin peste 11.000 cu prima doză, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

În total, 4.918.657 de români au fost vaccinaţi de la începutul campaniei, 4.762.837 dintre aceştii având schema completă.

În total au fost folosite 3.719.623 de vaccinuri Pfizer, 366.592 Moderna, 432.655 AstraZeneca și 399.787 Johnson&Johnson.

În ultimele 24 de ore au fost 5 reacţii adverse la vaccin.

Numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, a ajuns la 16.755.

61 de reacții adverse sunt în curs de investigare.

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Unde sunt cele mai mari salarii și România. Județe la polul opus

Publicat

bani

București-Ilfov este pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale țării. Venitul mediu lunar e de 4.500 lei net. Județele Timiș și Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei.

eJobs România lansează Salario, comparatorul de salarii cu peste 130.000 de date salariale.

 

Județele cu cele mai mari salarii

 

București-Ilfov se află pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale țării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net. Județele Timiș și Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei. La pol opus, Vrancea, Vaslui și Dolj sunt județele cu cele mai mici salarii medii, acestea depășind ușor 2.500 lei net.

Județele cu cele mai mari venituri sunt și cele în care candidații manifestă cel mai mare interes pentru salarii transparente. Locuitorii județelor Mehedinți, Teleorman și Giurgiu sunt cel mai puțin interesați de a afla câștigurile pieței.

„În România salariile rămân în continuare un subiect fierbinte, dar și unul tabu. După un 2020 cu plafonări sau chiar scăderi salariale, e necesară din nou discuția despre venituri transparente într-un an de revenire ca 2021, când angajările sunt din nou la nivelul pre-pandemic. Prin Salario încercăm să încurajăm cât mai multe companii să ni se alăture în acest demers al transparenței salariale, model abordat deja cu succes de țările nordice”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România.

 

Care sunt funcțiile cele mai căutate

 

Cele mai mari salarii nete lunare introduse în comparatorul de salarii depășesc 22.000 lei. Vizează funcții de management ca director general, manager de vânzări sau director economic. Cele mai bine plătite domenii sunt IT Software, Achiziții și IT Hardware. Cel mai slab plătiți sunt românii care lucrează în Au pair/Baby sitting/ Curățenie, Confecții și Office/Back-office/Secretariat.

„Datele ne arată că transparența salarială aduce cu sine numai beneficii de ambele părți, și pentru angajați, și pentru angajatori. Astfel, anunțurile de recrutare care afișează salariul atrag cu 40% mai mulți candidați relevanți, deci ajută companiile să-și eficientizeze procesele de recrutare”, continuă Bogdan Badea.

Economist, inginer de proiectare, asistent manager, inginer software și programator Java sunt pozițiile pentru ale căror salarii românii manifestă cel mai mare interes. Fiecare dintre acestea are peste 2.000 de căutări în baza de date salariale. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Grecia EXTINDE testarea obligatorie pentru tot personalul nevaccinat din turism. Crește numărul cazurilor zilnice de COVID

Publicat

Grecia a anunţat joi că toţi lucrătorii nevaccinaţi din turism şi sectorul restaurantelor vor trebui să facă teste regulate împotriva coronavirusului. Guvernul a extins astfel la nivel naţional, în urma creşterii numărului de infectări, o obligaţie impusă până acum doar în câteva insule turistice populare, transmite Reuters.

După un an turistic 2020 dezastruos, Grecia a ridicat majoritatea restricţiilor şi speră într-o revigorare măcar parţială în această vară a industriei sale turistice cruciale pentru economie.

Însă, în urma unei noi creşteri a numărului de infectări, cauzată de varianta Delta a coronavirusului, Grecia a impus săptămâna trecută ca lucrătorii nevaccinaţi din restaurante şi turism de pe unele insule turistice principale să se testeze de două ori pe săptămână, într-un efort de a salva sezonul de vară.

Aceeaşi regulă li se va aplica de acum încolo lucrătorilor din aceste sectoare din întreaga ţară, a declarat ministrul adjunct pentru protecţia cetăţenilor, Nikos Hardalias, într-un briefing de presă. ‘Obiectivul este ca ţara noastră să transmită în continuare mesajul că a fost şi rămâne o destinaţie turistică sigură’, a explicat el.

Restricții pe insula Mykonos

În pofida unor restricţii recente, pe insula Mykonos, renumită pentru petreceri, numărul de infectări a crescut rapid, obligând autorităţile să interzică deplasările pe timp de noapte şi muzica în localuri începând din 26 iulie.

Hardalias a afirmat că situaţia din Mykonos s-a ameliorat uşor şi că autorităţile vor decide în zilele următoare dacă măsurile vor fi prelungite sau nu.

Fostul prim-ministru Alexis Tspiras, liderul principalului partid de stânga de opoziţie, Syriza, a fost de părere că restricţiile impuse în Mykonos trimit ‘un semnal foarte prost’ pentru Grecia ca destinaţie turistică.

Grecia a vaccinat în jur de 45% din populaţia de 11 milioane de locuitori. După ce a ordonat vaccinarea personalului sanitar şi de îngrijire, guvernul i-a îndemnat pe profesori să se vaccineze la timp pentru începutul anului şcolar în septembrie.

Joi, Grecia a raportat 2.604 cazuri de infectare şi un bilanţ total de 469.042 de la debutul pandemiei. În jur de 12.875 de persoane au decedat în urma complicaţiilor bolii COVID-19. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Valorile de trafic la punctele de frontieră au scăzut faţă de anul trecut

Publicat

Arhivă foto

Valorile de trafic în punctele de trecere a frontierei au scăzut, în prima jumătate a acestui an, cu 13% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, înregistrându-se aproximativ 13 milioane treceri de persoane – 6.300.000 pe sensul de intrare şi 6.700.000 pe sensul de ieşire, a informat, joi, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Este vorba despre aproximativ 10,7 milioane cetăţeni UE, dintre care 8,3 milioane români, şi aproximativ 2,3 milioane cetăţeni non-UE.

Pe secţiuni de frontieră, situaţia aproximativă a valorilor de trafic pentru persoane, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, a fost următoarea: Ungaria – 5.057.000, Ucraina – 764.000, Moldova – 1.871.000, Bulgaria – 2.305.000, Serbia – 338.000, aeroporturi – 2.572.000, porturi – 88.000.

„În comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2020, când valorile de trafic înregistrate la frontierele României au fost de 15.000.000 de persoane, anul acesta se înregistrează o scădere cu 13%.

Analizând situaţia în acest semestru, se constată că în luna februarie s-a înregistrat un minim al valorilor de trafic, atât la intrare, cât şi la ieşirea din ţară, valori care s-au înscris pe un trend ascendent până în luna iunie a acestui an. Valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de trecere a frontierei, în perioada analizată, au fost de aproximativ 5.209.000 autovehicule, acestea fiind constante cu perioada similară 2020 (5.164.000 mijloace de transport)”, a precizat IGPF.

AGERPRES

Citește mai departe