ECONOMIE
Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022

Potrivit rezultatelor unui studiu de specialitate publicat luni, valoarea medie lunară a beneficiilor extra-salariale acordate în România în anul 2022 a înregistrat o creștere de 11% în comparație cu anul anterior, ajungând la 696 lei pe lună pentru fiecare angajat.
Conform ediţiei a VI-a a cercetării anuale Benefit, realizat de Edenred România, topul celor mai dorite beneficii extra-salariale, în anul 2022, a rămas acelaşi ca în anul precedent, înregistrând însă creşteri semnificative la nivel de preferinţe în rândul angajaţilor: cadourile – beneficii în natură (28%, cu o creştere de 44% faţă de 2021), turismul intern, prin voucherele de vacanţă (25%, +50%) şi cadourile oferite pentru ocazii speciale (15%, +39%).
În acelaşi timp, un beneficiu preferat de angajaţi este reprezentat de telemuncă, fiind folosit şi pentru plata utilităţilor.
Topul citat exclude cardul de masă, care rămâne în continuare beneficiul numărul 1 preferat de angajaţii din România.
Studiul de specialitate relevă faptul că toate sectoarele de activitate din România au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte bugetele de beneficii flexibile oferite angajaţilor.
Astfel, pe primul loc se clasează companiile din zona serviciilor financiare, cu un buget mediu acordat de 792 lei/lună/angajat, fiind sectorul cu cea mai mare creştere comparativ cu 2021, când bugetul mediu lunar alocat era de 622 lei/angajat.
Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Companiile IT & software, pe locul doi în privința creșterii bugetului mediu lunar
Pe locul doi, la fel ca în 2021, sunt companiile din IT & software, care au înregistrat o creştere a bugetului mediu lunar alocat de la 676 lei/angajat la 726 lei/angajat, iar poziţia a treia revine companiilor de servicii, unde angajatorii au alocat un buget mediu de 723 lei/lună/angajat.
Pe ultimele locuri se clasează companiile din construcţii, cu o medie de 408 lei/lună/angajat, şi sectorul sănătate şi asistenţă socială, cu un buget mediu de 415 lei/lună/angajat.
Potrivit sursei citate, angajaţii din sectorul finanţe & servicii accesează lunar, în medie, un număr de 3,3 beneficii flexibile, fiind urmaţi de cei din IT & software, cu o medie de trei beneficii flexibile, respectiv de angajaţii din producţie şi industrie, cu o medie de 2,3 beneficii flexibile.
În ceea ce priveşte flexibilitatea beneficiilor, clasamentul este condus de Millenials (1981-1995), cu un număr mediu de trei beneficii, urmat de Generaţia X (1961-1980), cu 2,8 beneficii în medie, şi de Generaţia Z (>1995), cu un număr mediu 2,7 beneficii. Ultimul loc revine angajaţilor din generaţia Baby Boomers (1945-1960), cu o medie de 2,5 beneficii.
„În funcţie de generaţie, preferinţele privind beneficiile sunt diferite.
Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Ce preferă mai mult Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X
În timp ce cardul de masă rămâne în continuare cel mai dorit beneficiu al tuturor angajaţilor români, Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X preferă mai mult călătoriile prin accesarea beneficiilor din zona de turism (13,7%, respectiv 13,2%), dar prezintă interes şi spre sănătate şi planificarea pensiilor (4,9%, respectiv 5,5%).
Millenials şi Generaţia Z se axează mai mult pe cadouri (13,1%, respectiv 14,1%), dar le place şi să călătorească (10,9%, respectiv 6,7%).
Aceştia accesează, totodată, şi beneficii din zona de telemuncă (4,7%, respectiv 4,1%), ceea ce indică importanţa pe care a câştigat-o acest beneficiu în ultimul an, în contextul fenomenului global ‘Marea Reaşezare’ – The Great Reshuffle, care a determinat mulţi angajaţi să demisioneze sau să îşi caute un alt loc de muncă unde este permisă munca în sistem hibrid”, se menţionează în studiul Edenred România.
Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, dar variază nivelul de accesare
În funcţie de gen, preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, dar variază nivelul de accesare.
Astfel, femeile prioritizează călătoriile (11,3%), cadourile (beneficii în natură – 10,5%, ocazii speciale – pondere de 8,3%) şi sănătatea (4,8%), în timp ce bărbaţii au ca priorităţi cadourile (beneficii în natură – cu 14,3%, ocazii speciale – cu 5,7%), călătoriile (10,2%) şi sănătatea (3,7%).
Edenred este lider de piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi şi conectează 52 de milioane de utilizatori şi două milioane de comercianţi-parteneri prin intermediul a 950.000 de clienţi corporativi în 45 de ţări. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul

Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7

Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024

România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres