Connect with us

ECONOMIE

Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022

Publicat

bani pixabay.jpg

Potrivit rezultatelor unui studiu de specialitate publicat luni, valoarea medie lunară a beneficiilor extra-salariale acordate în România în anul 2022 a înregistrat o creștere de 11% în comparație cu anul anterior, ajungând la 696 lei pe lună pentru fiecare angajat.

Conform ediţiei a VI-a a cercetării anuale Benefit, realizat de Edenred România, topul celor mai dorite beneficii extra-salariale, în anul 2022, a rămas acelaşi ca în anul precedent, înregistrând însă creşteri semnificative la nivel de preferinţe în rândul angajaţilor: cadourile – beneficii în natură (28%, cu o creştere de 44% faţă de 2021), turismul intern, prin voucherele de vacanţă (25%, +50%) şi cadourile oferite pentru ocazii speciale (15%, +39%).

În acelaşi timp, un beneficiu preferat de angajaţi este reprezentat de telemuncă, fiind folosit şi pentru plata utilităţilor.

Topul citat exclude cardul de masă, care rămâne în continuare beneficiul numărul 1 preferat de angajaţii din România.

Studiul de specialitate relevă faptul că toate sectoarele de activitate din România au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte bugetele de beneficii flexibile oferite angajaţilor.

Astfel, pe primul loc se clasează companiile din zona serviciilor financiare, cu un buget mediu acordat de 792 lei/lună/angajat, fiind sectorul cu cea mai mare creştere comparativ cu 2021, când bugetul mediu lunar alocat era de 622 lei/angajat.

Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Companiile IT & software, pe locul doi în privința creșterii bugetului mediu lunar

Pe locul doi, la fel ca în 2021, sunt companiile din IT & software, care au înregistrat o creştere a bugetului mediu lunar alocat de la 676 lei/angajat la 726 lei/angajat, iar poziţia a treia revine companiilor de servicii, unde angajatorii au alocat un buget mediu de 723 lei/lună/angajat.

Pe ultimele locuri se clasează companiile din construcţii, cu o medie de 408 lei/lună/angajat, şi sectorul sănătate şi asistenţă socială, cu un buget mediu de 415 lei/lună/angajat.

Potrivit sursei citate, angajaţii din sectorul finanţe & servicii accesează lunar, în medie, un număr de 3,3 beneficii flexibile, fiind urmaţi de cei din IT & software, cu o medie de trei beneficii flexibile, respectiv de angajaţii din producţie şi industrie, cu o medie de 2,3 beneficii flexibile.

În ceea ce priveşte flexibilitatea beneficiilor, clasamentul este condus de Millenials (1981-1995), cu un număr mediu de trei beneficii, urmat de Generaţia X (1961-1980), cu 2,8 beneficii în medie, şi de Generaţia Z (>1995), cu un număr mediu 2,7 beneficii. Ultimul loc revine angajaţilor din generaţia Baby Boomers (1945-1960), cu o medie de 2,5 beneficii.

„În funcţie de generaţie, preferinţele privind beneficiile sunt diferite.

Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Ce preferă mai mult Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X

În timp ce cardul de masă rămâne în continuare cel mai dorit beneficiu al tuturor angajaţilor români, Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X preferă mai mult călătoriile prin accesarea beneficiilor din zona de turism (13,7%, respectiv 13,2%), dar prezintă interes şi spre sănătate şi planificarea pensiilor (4,9%, respectiv 5,5%).

Millenials şi Generaţia Z se axează mai mult pe cadouri (13,1%, respectiv 14,1%), dar le place şi să călătorească (10,9%, respectiv 6,7%).

Aceştia accesează, totodată, şi beneficii din zona de telemuncă (4,7%, respectiv 4,1%), ceea ce indică importanţa pe care a câştigat-o acest beneficiu în ultimul an, în contextul fenomenului global ‘Marea Reaşezare’ – The Great Reshuffle, care a determinat mulţi angajaţi să demisioneze sau să îşi caute un alt loc de muncă unde este permisă munca în sistem hibrid”, se menţionează în studiul Edenred România.

Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, dar variază nivelul de accesare

În funcţie de gen, preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, dar variază nivelul de accesare.

Astfel, femeile prioritizează călătoriile (11,3%), cadourile (beneficii în natură – 10,5%, ocazii speciale – pondere de 8,3%) şi sănătatea (4,8%), în timp ce bărbaţii au ca priorităţi cadourile (beneficii în natură – cu 14,3%, ocazii speciale – cu 5,7%), călătoriile (10,2%) şi sănătatea (3,7%).

Edenred este lider de piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi şi conectează 52 de milioane de utilizatori şi două milioane de comercianţi-parteneri prin intermediul a 950.000 de clienţi corporativi în 45 de ţări. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Trei țări printre care și România, cel mai semnificativ declin din UE al vânzărilor cu amănuntul, în aprilie

Publicat

cumparaturi

Potrivit datelor publicate marți de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), volumul comerțului cu amănuntul în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 0,1% în luna aprilie, comparativ cu luna precedentă, în timp ce în zona euro indicatorul a rămas neschimbat. Aceste cifre survin după o scădere de 0,5% în UE și de 0,4% în zona euro în luna martie.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în aprilie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Croaţia (3,4%), Luxemburg (3,3%) şi Suedia (3,1%), cele mai semnificative scăderi fiind în Slovacia (minus 5,8%), România (minus 3,7%) şi Slovenia (minus 2,4%).

În UE, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,6%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi tutun au înregistrat un declin de 0,4%, iar cele de combustibili auto de 2,2%.

De asemenea, volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a scăzut în aprilie cu 2,9%, comparativ cu perioada similară din 2022, în timp ce în zona euro declinul a fost de 2,6%.

Trei țări printre care și România, cel mai semnificativ declin din UE al vânzărilor cu amănuntul, în aprilie. România a raportat o scădere anuală de 0,7% în aprilie

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2022, s-a înregistrat în Cipru (9,4%), Spania (7,8%) şi Luxemburg (6%), cele mai semnificative scăderi fiind în Ungaria (minus 12,6%), Estonia (minus 10%) şi Slovacia (minus 9,8%).

România a raportat o scădere anuală de 0,7% în aprilie, după un avans de 7,2% în martie.

În UE, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au înregistrat un declin de 4,6%, iar cele de combustibili auto au scăzut cu 2,3%, iar cele de produse non-alimentare un recul de 1,5%. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Românii au virat aproape 17 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II, în 15 ani de funcţionare

Publicat

1677592230 bani 1 1000x600.jpg
fotografie cu caracter ilustrativPotrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

„Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile.

După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem”, se menţionează în comunicat.

De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).

„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului.

Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric

După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare.

În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.

În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Unde există sistemele de pensii private obligatorii

În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.

Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia.

Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii.

În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.).

În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România

„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în document.

Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.

Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II

De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.

„Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private.

De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.

Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.

În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate”, se precizează în comunicatul APAPR.

De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an

Publicat

bani
fotografie cu caracter ilustrativ

Estimările referitoare la ritmul de creștere economică al României în acest an nu au suferit modificări din partea Băncii Mondiale, dar acestea au fost revizuite ușor în scădere pentru anul următor, conform raportului „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat marți de instituția financiară internațională.

Conform noilor estimări, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunţat de Banca Mondială în luna ianuarie 2023.

Ritmul de creştere ar urma să accelereze în 2024, când Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,9% a economiei româneşti, mai mică totuşi faţă de avansul de 4,2% previzionat în ianuarie.

De asemenea, în primele sale estimări pentru anul 2025, Banca Mondială mizează în cazul României pe o creştere de 4,1%.

La nivel regional, Banca Mondială prognozează că Europa Centrală şi Asia va înregistra o creştere accelerată de 1,4% în 2023, după un avans de 1,2% în 2022, dar avertizează că perspectiva rămâne una deosebit de incertă din cauza invaziei ruseşti în Ucraina şi repercusiunilor sale.

Creşterea regională ar urma să revină la 2,7% pe an în 2024-25, stimulată de cererea externă şi internă solidă, în contextul diminuării şocurilor negative.

Cu toate acestea, riscurile la nivel regional rămân orientate în jos şi includ posibilitatea unei invazii mai intense sau mai prelungite a Rusiei în Ucraina, o inflaţie mai mare şi politici monetare mai stricte precum şi stresul din sectorul financiar.

 Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an

O încetinire peste aşteptări în zona euro ar diminua şi mai mult cererea externă pentru Europa Centrală şi Balcanii de Vest.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4%, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a anunțat că NU prelungeşte măsurile de sprijin pentru preţurile la energie

Publicat

contor curent 1000x600.jpg

Comisia Europeană (CE) a anunţat luni, 6 iunie 2023, că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie, introduse anul trecut, destinate să contracareze impactul preţurilor crescute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la explozia preţurilor la petrol şi gaze, transmite Reuters.

Măsurile au contribuit la calmarea pieţelor de energie din Europa, a informat Executivul comunitar.

„Comisia Europeană confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză” – printre acestea aflându-se măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul, a precizat Bruxelles-ul.

Preţurile la electricitate au scăzut acum la mai puţin de 80 euro/MWh, în timp ce preţul gazelor s-a stabilizat, astfel încât majorarea preţurilor energiei electrice din 2022 este considerată „mai puţin probabilă să aibă loc în următoarea iarnă”, susţine CE.

De asemenea, unele aspecte ale măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie sunt incluse în propunerile CE pe termen mai lung de ajustări structurale ale pieţei de electricitate.

Acele propuneri sunt menite să sporească utilizarea contractelor de energie cu preţ fix, să protejeze consumatorii de creşterile de preţ şi să accelereze tranziţia la energia regenerabilă, a precizat Comisia Europeană.

sursa: Agerpres

Citește mai departe