ECONOMIE
Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022
Potrivit rezultatelor unui studiu de specialitate publicat luni, valoarea medie lunară a beneficiilor extra-salariale acordate în România în anul 2022 a înregistrat o creștere de 11% în comparație cu anul anterior, ajungând la 696 lei pe lună pentru fiecare angajat.
Conform ediţiei a VI-a a cercetării anuale Benefit, realizat de Edenred România, topul celor mai dorite beneficii extra-salariale, în anul 2022, a rămas acelaşi ca în anul precedent, înregistrând însă creşteri semnificative la nivel de preferinţe în rândul angajaţilor: cadourile – beneficii în natură (28%, cu o creştere de 44% faţă de 2021), turismul intern, prin voucherele de vacanţă (25%, +50%) şi cadourile oferite pentru ocazii speciale (15%, +39%).
În acelaşi timp, un beneficiu preferat de angajaţi este reprezentat de telemuncă, fiind folosit şi pentru plata utilităţilor.
Topul citat exclude cardul de masă, care rămâne în continuare beneficiul numărul 1 preferat de angajaţii din România.
Studiul de specialitate relevă faptul că toate sectoarele de activitate din România au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte bugetele de beneficii flexibile oferite angajaţilor.
Astfel, pe primul loc se clasează companiile din zona serviciilor financiare, cu un buget mediu acordat de 792 lei/lună/angajat, fiind sectorul cu cea mai mare creştere comparativ cu 2021, când bugetul mediu lunar alocat era de 622 lei/angajat.
Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Companiile IT & software, pe locul doi în privința creșterii bugetului mediu lunar
Pe locul doi, la fel ca în 2021, sunt companiile din IT & software, care au înregistrat o creştere a bugetului mediu lunar alocat de la 676 lei/angajat la 726 lei/angajat, iar poziţia a treia revine companiilor de servicii, unde angajatorii au alocat un buget mediu de 723 lei/lună/angajat.
Pe ultimele locuri se clasează companiile din construcţii, cu o medie de 408 lei/lună/angajat, şi sectorul sănătate şi asistenţă socială, cu un buget mediu de 415 lei/lună/angajat.
Potrivit sursei citate, angajaţii din sectorul finanţe & servicii accesează lunar, în medie, un număr de 3,3 beneficii flexibile, fiind urmaţi de cei din IT & software, cu o medie de trei beneficii flexibile, respectiv de angajaţii din producţie şi industrie, cu o medie de 2,3 beneficii flexibile.
În ceea ce priveşte flexibilitatea beneficiilor, clasamentul este condus de Millenials (1981-1995), cu un număr mediu de trei beneficii, urmat de Generaţia X (1961-1980), cu 2,8 beneficii în medie, şi de Generaţia Z (>1995), cu un număr mediu 2,7 beneficii. Ultimul loc revine angajaţilor din generaţia Baby Boomers (1945-1960), cu o medie de 2,5 beneficii.
„În funcţie de generaţie, preferinţele privind beneficiile sunt diferite.
Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Ce preferă mai mult Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X
În timp ce cardul de masă rămâne în continuare cel mai dorit beneficiu al tuturor angajaţilor români, Generaţia Baby Boomers şi Generaţia X preferă mai mult călătoriile prin accesarea beneficiilor din zona de turism (13,7%, respectiv 13,2%), dar prezintă interes şi spre sănătate şi planificarea pensiilor (4,9%, respectiv 5,5%).
Millenials şi Generaţia Z se axează mai mult pe cadouri (13,1%, respectiv 14,1%), dar le place şi să călătorească (10,9%, respectiv 6,7%).
Aceştia accesează, totodată, şi beneficii din zona de telemuncă (4,7%, respectiv 4,1%), ceea ce indică importanţa pe care a câştigat-o acest beneficiu în ultimul an, în contextul fenomenului global ‘Marea Reaşezare’ – The Great Reshuffle, care a determinat mulţi angajaţi să demisioneze sau să îşi caute un alt loc de muncă unde este permisă munca în sistem hibrid”, se menţionează în studiul Edenred România.
Studiu: Valoarea medie a beneficiilor extra-salariale în România a crescut cu 11%, în anul 2022. Preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, dar variază nivelul de accesare
În funcţie de gen, preferinţele în materie de beneficii sunt aproape aceleaşi, dar variază nivelul de accesare.
Astfel, femeile prioritizează călătoriile (11,3%), cadourile (beneficii în natură – 10,5%, ocazii speciale – pondere de 8,3%) şi sănătatea (4,8%), în timp ce bărbaţii au ca priorităţi cadourile (beneficii în natură – cu 14,3%, ocazii speciale – cu 5,7%), călătoriile (10,2%) şi sănătatea (3,7%).
Edenred este lider de piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi şi conectează 52 de milioane de utilizatori şi două milioane de comercianţi-parteneri prin intermediul a 950.000 de clienţi corporativi în 45 de ţări. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Prima de Paște: Câți bani vor primi angajații români. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii. Sondaj realizat pe 120 de companii
Temu și Shein luate la control de ANPC: Ce verifică inspectorii. Recomandări pentru clienții celor două siteuri de cumpărături
Gradație de merit 2024. Modificări la calendarul concursului pentru profesori. Anunțul ministrului Educației
VIDEO Lumina soarelui, motivul de fericire al Ioanei Palcău, femeia de 104 ani din Alba Iulia: ”Dumnezeu mi-a dat Raiul pe Pământ”
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
Dezastrul provocat de droguri, prezentat elevilor de liceu din Teiuș: Discuție dură cu Sergiu Ilieș, fost consumator de heroină
VIDEO: Srilankezii din Alba Iulia pregătesc o petrecere cu mâncare, muzică și jocuri, din Sri Lanka, pe malul Ampoiului
