Rujeola poate afecta pe termen lung sistemul imunitar, resetându-l până la un nivel similar cu cel din copilărie, ceea ce creşte vulnerabilitatea în faţa altor infecţii, conform unui studiu efectuat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, citat joi de Press Association.

Virusul răspunzător de rujeolă şterge o parte din memoria sistemului imunitar, eliminând imunitatea dobândită anterior faţă de alte infecţii, atât la om cât şi la dihor, potrivit studiului recent.

Cercetătorii de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Amsterdam şi colaboratorii lor au demonstrat că rujeola resetează sistemul imunitar până la o stare imatură, cu o capacitate limitată de a răspunde la noi infecţii.

Publicat în jurnalul Science Immunology, studiul explică de ce copiii sunt afectaţi de multe ori de alte infecţii după ce au suferit de rujeolă.

Oamenii de ştiinţă au precizat că cercetarea are implicaţii semnificative asupra sănătăţii publice, deoarece scăderea ratelor de vaccinare are ca rezultat creşterea numărului de cazuri de rujeolă. Acest lucru, potrivit cercetătorilor, poate provoca o înmulţire a cazurilor de alte infecţii periculoase, cum ar fi gripa, difteria sau tuberculoza, chiar şi la persoanele care au fost anterior imune.

''Acest studiu este o demonstraţie directă la oameni a 'amneziei imunologice', sistemul imunitar uitând cum să răspundă la infecţiile întâlnite anterior. Demonstrăm că rujeola determină în mod direct pierderea protecţiei împotriva altor boli infecţioase'', a explicat doctor Velislava Petrova, autoare principală a cercetării, de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Cambridge.

Pentru a observa efectul rujeolei asupra sistemului imunitar, cercetătorii au analizat un grup de persoane nevaccinate din Olanda. Ei au luat probe de sânge de la voluntari sănătoşi, care au fost monitorizaţi şi supuşi unor analize repetate după un focar de rujeolă din 2013.

Cercetătorii au secvenţiat gene asociate sistemului imunitar prelevate de la 26 de copii atât înainte, cât şi la 40-50 de zile după ce au suferit de rujeolă.

Celulele specifice memoriei imunitare care au devenit rezistente în faţa altor afecţiuni, şi care erau prezente înainte de infecţia cu virusul responsabil de rujeolă, dispăruseră din sângele copiilor, au descoperit oamenii de ştiinţă.

Această ''amnezie imunologică'' a fost apoi testată pe dihori şi s-a demonstrat că infecţia cu un virus asemănător rujeolei a redus nivelul anticorpilor la gripă la animalele care fuseseră anterior vaccinate împotriva gripei.

Totodată, cercetătorii au descoperit că virusul rujeolei resetează sistemul imunitar până la o stare imatură, cu un repertoriu limitat de anticorpi.

''Pentru prima dată, observăm că rujeola resetează sistemul imunitar care devine mai asemănător cu cel al bebeluşilor, limitându-se modul în care poate răspunde la infecţii noi'', a notat profesor Colin Russell, autor al studiului, din cadrul Universităţii din Amsterdam.

''La unii copii, efectul este atât de puternic încât este similar cu administrarea medicamentelor imunosupresoare puternice. Studiul nostru are implicaţii uriaşe pentru vaccinare şi sănătate publică deoarece demonstrăm nu doar că vaccinarea antirujeolică protejează oamenii de rujeolă, ci şi de alte boli infecţioase'', a subliniat cercetătorul.

Într-un alt studiu publicat în jurnalul Science, oamenii de ştiinţă au utilizat un instrument numit VirScan pentru a analiza răspunsurile anticorpilor a 77 de copii nevaccinaţi cu vârsta cuprinsă între 4 şi 17 ani, înainte şi după infecţia cu rujeolă.

Conduşi de cercetători de la Harvard Medical School, Brigham and Women's Hospital şi de la Harvard TH Chan School of Public Health, oamenii de ştiinţă au descoperit că boala a şters 11% - 73% din repertoriul de anticorpi la două luni după infecţia cu rujeolă.

Profesor Michael Mina de la Harvard T.H. Chan School of Public Health a declarat că persoanele care au fost afectate de rujeolă îşi recapătă treptat imunitatea la alte bacterii şi virusuri pe măsură ce sunt expuse din nou la aceştia, proces ce poate dura luni şi chiar ani, timp în care riscul de a suferi complicaţii severe este ridicat.AGERPRES