Connect with us

ACTUALITATE

Subvenţii trei luni pe an la nivelul salariului minim pe economie pentru pescarii români (proiect)

Publicat



interzis la pescuit

Pescarii ar putea primi subvenţii de la stat la nivelul salariului minim pe economie pentru trei luni pe an, sumele alocate fiind estimate la 5,5 milioane de euro/an, se arată într-un proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care face parte dintr-un program mai amplu de sprijinire a producătorilor din sectorul pescăresc.

“Desfăşurarea activităţii de pescuit comercial depinde de condiţiile meteorologice. Astfel, zilele de pescuit comercial se reduc ca urmare a furtunilor, a vânturilor care generează valuri mari, a ploilor, a gerului şi instalării podului de gheaţă. Totodată, se instituie în fiecare an o perioadă de prohibiţie generală a pescuitului pentru protecţia reproducerii şi creşterii puietului cu scopul refacerii resurselor piscicole, care durează 60 de zile. Din considerentele mai sus prezentate, minim 3 (trei) luni pe an ( 25% din an) pescarii nu au nici o sursă de venituri. Ca urmare, pentru stabilizarea forţei de muncă în zonele defavorizate economic, cum este şi Delta Dunării, şi mai ales pentru încurajarea tinerilor să desfăşoare activităţi de pescuit comercial, măsura acordării de subvenţii pentru pescarii comerciali la nivelul salariului minim pe economie pentru trei luni pe an, din care două luni sunt corespunzătoare perioadei de prohibiţie, respectiv o lună pentru ianuarie, este necesară şi oportună”, se arată în proiect.

Costurile estimate pentru aplicarea unui astfel de program se ridică la circa 5,5 milioane de euro/an şi vor fi alocate din bugetul MADR şi cel al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

De asemenea, în cadrul acelaşi program dedicat sectorul pescăresc, se prevede promovarea unui program intitulat “Tânărul pescar” care constă în sprijinul pescarilor cu vârsta până la 40 ani.

“Instituirea unui program ‘Tânărul pescar’ are rolul de de a sprijini tinerii pentru: achiziţionarea unei ambarcaţiuni noi, achiziţionarea unui motor nou cu eficienţă ridicată şi nepoluator/poluare redusă; achiziţionarea de unelte de pescuit selective; formare şi atestare profesională. Prin acest program se asigură atragerea tinerilor către activităţile de pescuit comercial şi realizarea de valoare adăugată la peştele capturat, plus valoare care rămâne în zona pescărească şi întregeşte veniturile pescarilor”, se menţionează în document.

MADR a estimat că sprijinul financiar pentru programul “Tânărul pescar” se ridică la o sumă similară de 5,5 milioane de euro pe an.

O altă măsură de sprijin în acest sector vizează darea în folosinţă gratuită a terenurilor necesare pentru realizarea de adăposturi pescăreşti şi standardizarea adăposturilor pescăreşti.

“Activitatea de pescuit comercial nu se poate desfăşura în absenţa unor adăposturi pentru pescari care sunt importante pentru asigurarea securităţii şi confortului pescarilor in situaţia unor condiţii meteorologice nefavorabile, în situaţii de forţă majoră. Măsura are în vedere menţinerea igienei locului, a unui mediu curat, precum şi a sănătăţii umane, odată cu asigurarea continuităţii activităţii de pescuit în bune condiţii. Pentru construirea adăposturilor pescăreşti este necesar ca pescarilor, asociaţiilor de pescari să li se atribuie în folosinţă gratuită terenurile pentru edificarea acestor construcţii”, se arată în proiect.

Reprezentanţii MADR susţin că este oportună standardizarea a două tipuri de adăposturi, unul pentru interiorul Deltei, şi un altul pentru regiunea costieră, pentru a înlătura posibilitatea existentei a mai multor tipuri de adăposturi şi pentru a realiza o imagine uniformă şi relaţionată cu teritoriul la care se raportează. Măsura este valabilă şi în cazul terenurilor aflate în regim silvic. Costuri estimate numai pentru adăposturile tip container sunt de circa 500.000 euro.

“Sunt nişte lucruri pe care le-am discutat cu pescarii şi cu cei mari, dar şi cu cei mici de la Marea Neagră, am discutat un astfel de program cu reprezentanţii Comisiei. Aici în aceste program ne-am propus nişte ţinte, să menţinem activitatea în Deltă, să menţinem tinerii acolo, să facem adăposturi pescăreşti ca să nu mai doarmă prin bărci, să putem dota tinerii cu o barcă cu un motor mai uşor şi cu unelte de pescuit şi să nu mai fie tentaţi să facă altceva. Vrem să le dăm bani trei luni cât e prohibiţie. De asemenea, urmărim să dăm şi compensaţii pentru pagubele pe care le fac păsările ihtiofage, dar şi să echilibrăm numărul de păsări exact aşa cum intenţionează şi Comisia Europeană”, a declarat recent pentru AGERPRES Daniel Botanoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Aceste măsuri de sprijin fac parte dintr-un program amplu care vizează şi anumite măsuri fiscale în sectorul pescăresc precum: fiscalizarea activităţii de pescuit comercial la scară mică pentru fiecare pescar la o normă de venit minimă; înregistrarea gratuită la Registrul Comerţului, dar şi măsuri de îmbunătăţire a ecosistemelor acvatice prin decolmatarea canalelor, gârlelor şi asigurarea alimentării cu apă curată a lacurilor, bălţilor şi ghiolurilor; dezvoltarea resurselor piscicole prin realizarea de populări de susţinere, redeschiderea comunicării ansamblului lagunar Razelm-Sinoe cu Marea Neagră. De asemenea, programul prevede şi dezvoltarea şi refacerea resurselor piscicole, realizarea şi promovarea unor centre de procesare a peştelui, promovarea unor pensiuni familiale cu specific pescăresc.

În ceea ce priveşte decolmatarea canalelor, gârlelor şi asigurarea alimentării cu apă curată a lacurilor, bălţilor şi ghiolurilor, documentul MADR arată că acest lucru s-ar putea face în circa 5 ani, iar costurile estimate pentru decolmatare sunt de 500 de milioane de euro.

“Dunărea transportă anual circa 67 milioane tone de aluviuni care asigură creşterea anuală a Deltei Dunării cu aproximativ 40 de metri, dar contribuie totodată la colmatarea canalelor, gârlelor, lacurilor şi ghiolurilor din Delta Dunării. Ca urmare a scăderii drastice a adâncimilor de apă, a turbidităţii crescute a apei, structura speciilor s-a modificat în detrimentul speciilor valoroase, iar pierderile de peşte datorate păsărilor ihtiofage au crescut. În acest context, se impune decolmatarea în primul rând a canalelor şi gârlelor de legătură pentru refacerea sistemului de alimentare a lacurilor şi ghiolurilor cu apă proaspătă pentru însănătoşirea habitatelor piscicole naturale. Responsabilitatea realizării lucrărilor de decolmatare revine ARBDD care este administratorul statului pentru resursele de peşte şi totodată responsabilul cu protecţia biodiversităţii din Delta Dunării”, se menţionează în proiectul Ministerului Agriculturii.

Documentul mai prevede şi redeschiderea comunicării ansamblului lagunar Razelm-Sinoe cu Marea Neagră şi decolmatarea tuturor amenajărilor piscicole. “Fermele de ciprinicultură active (ramură a pisciculturii care se ocupă, în special, cu creşterea crapului – n. r.) însumează o suprafaţă totală de 77.919 hectare, iar în primă faza cel puţin 30% dintre acestea, înglobând şi pepinierele ciprinicole care sunt în suprafaţă totală de 6.120 hectare, ar trebui supuse eşalonat lucrărilor de decolmatare. Costul decolmatării pentru un hectar de amenajare piscicolă se ridică la minimum 45.000 lei, ceea ce reprezintă pentru o suprafaţă de 23.375 hectare, corespunzătoare primei faze, o sumă totală de 1.051.875.000 lei, respectiv 228.668.478 euro”, se arată în proiect.

Decolmatarea întregii suprafeţe ar conduce la un efort bugetar de circa 3,5 miliarde de euro, adică 736,6 milioane de euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea acvaculturii sunt avute în vedere instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, acordarea de plăţi directe, creşterea producţiei de peşte de consum livrat pe piaţă şi sprijin financiar pentru folosirea energiei neconvenţionale.

Măsuri fiscale vizează scăderea impozitului pe construcţii în acvacultură la nivelul impozitului pe construcţiile din agricultură, scutirea de impozit pentru amenajările situate în arii protejate, dar şi compensaţii pentru diminuarea pierderilor produse de păsările ihtiofage în fermele de acvacultură şi reducerea efectivelor de păsări ihtiofage la un nivel de conservare favorabil.

În 2018, producţia estimată a României din acvacultură şi pescuit a fost de circa 22.064,3 tone din care: 10.884,6 tone din acvacultură, circa 3.434,7 tone din pescuit comercial în ape interioare, iar din pescuit la Marea Neagră, aproximativ 7.744,9 tone.

Suprafaţa totală amenajată pentru acvacultură în anul 2018 a fost de circa 90.320 hectare, conform datelor existente în Registrul Unităţilor de Acvacultură actualizat la finele anului 2018 .

Din punct de vedere al tipurilor de unităţi existente la nivelul anului trecut, pepinierele reprezintă 1.403,97 hectare, crescătoriile 53.238,33 hectare, iar amenajările combinate (pepiniere şi crescătorii) 35.678,11 hectare.

Pe regiuni de dezvoltare, regiunea cu suprafaţa cea mai mare amenajată pentru acvacultură este de departe Regiunea Sud-Est, cu 49.598,3 hectare unde, cel mai mare bazin al acvaculturii, judeţul Tulcea – Delta Dunării, cuprinde 35.509,76 ha .

Producţia din acvacultură la nivelul anului 2018 a fost de 10.884,625 tone. Se observă că ponderea cea mai mare a producţiei realizate este reprezentată de regiunea de dezvoltare Nord-Est cu 31% din totalul producţiei naţionale, urmată de regiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est, Nord-Vest şi Centru cu o pondere cuprinsă între 11 şi 20 %. Ponderea foarte mică a producţiei realizate în regiunile Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov se datorează faptului că în această regiune majoritatea amenajărilor piscicole sunt crescătorii în care se practică preponderent pescuitul…

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Comisia Europeană cere ridicarea TUTUROR restricţiilor la frontierele interne ale UE, până la sfârşitul lunii iunie

Publicat

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat un apel la ridicarea până la sfârşitul lui iunie a tuturor restricţiilor şi controalelor la frontierele interne ale UE introduse pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19, potrivit unui interviu difuzat joi de Euronews, scrie AFP.

“Ne aflăm foarte aproape de o situaţie în care va trebui să ridicăm toate restricţiile şi controalele la frontierele interne”, a declarat Ylva Johansson cu o zi înainte de o reuniune prin videoconferinţă a miniştrilor europeni de interne.

“Mâine le voi propune statelor membre să ridice toate controalele la frontierele interne cât mai curând posibil şi cred că o dată bună pentru asta ar trebui să fie sfârşitul lui iunie”, a spus comisarul european.

Ea s-a declarat “foarte mulţumită” să vadă statele membre “deschizând din nou UE şi spaţiul Schengen”. “Cetăţenii doresc într-adevăr să îşi recapete libertatea de mişcare”, a adăugat ea, exprimându-şi satisfacţia că situaţia epidemiologică se ameliorează rapid în numeroase state membre.

Apariţia pandemiei a determinat ţările europene să ia în martie diverse măsuri pentru a-şi închide frontierele.

Odată cu apropierea sezonului turistic estival, numeroase ţări, ca Belgia şi Franţa, au anunţat redeschiderea frontierelor cu celelalte state europene de la 15 iunie. Germania va ridica de la aceeaşi dată avertismentele de călătorie în Europa. Italia s-a redeschis turiştilor europeni de miercuri.

În pofida unor eforturi de coordonare, ridicarea restricţiilor nu se face fără nemulţumiri. În special decizia Spaniei de a redeschide abia la 1 iulie frontierele sale terestre cu Franţa şi Portugalia a iritat Lisabona.

Pe de altă parte, în următoarele zile este aşteptată o decizie cu privire la frontierele externe ale UE şi spaţiului Schengen, care în prezent sunt închise până la 15 iunie. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

192 de cetăţeni români, repatriați din Germania şi Austria cu două curse aeriene speciale

Publicat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat că, miercuri, 192 de cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Germania şi Austria, parte a demersurilor de repatriere în contextul pandemiei COVID-19.

Dintre aceştia, 176 se aflau pe teritoriul Republicii Federale Germania şi 16 în Austria.

Grupul de cetăţeni români repatriaţi din Germania a inclus şi persoane aflate în tranzit pe teritoriul acestei ţări, revenite din Statele Unite ale Americii, Canada şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi un caz medical, precizează MAE.

Repatrierea a fost asigurată cu două curse aeriene speciale operate de compania TAROM, pe rutele Bucureşti – Munchen – Frankfurt – Bucureşti şi Bucureşti – Viena – Bucureşti.

De asemenea, demersurile autorităţilor române au permis revenirea în ţară şi a nouă cetăţeni străini rezidenţi în România.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul său privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară

Publicat

constructii

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, în condiţiile în care deficitul de forţă de muncă în acest domeniu ajunge la 500.000 de persoane, potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA).

Organizaţia consideră că întoarcerea românilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă o şansă unică pentru a menţine şi valorifica în ţară această categorie de forţă de muncă. În acest sens, membrii ARCA propun tuturor patronatelor din domeniul construcţiilor şi autorităţilor responsabile din acest sector, spre dezbatere, un plan pentru angajarea românilor care lucrează, în mod normal, în afara graniţelor şi care au revenit în ţară de la începutul anului.

În prezent, deficitul de forţă de muncă în sectorul construcţiilor (construcţii/reabilitări autostrăzi, construcţii/reabilitări drumuri sau reţele edilitare în mediul rural şi în mediul urban, construcţii civile) din România ajunge la aproximativ 500.000 de persoane.

Mulţi dintre românii care au revenit în ţară sunt specializaţi în domeniul construcţiilor şi pot fi integraţi cu uşurinţă în activitatea şantierelor deschise la nivel naţional.

Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) are mai multe propuneri pentru a facilita accesul românilor care s-au întors în ţară la oferta locurilor de muncă din domeniul construcţiilor, după cum urmează: crearea unei platforme on-line de către autorităţi, cu ajutorul căreia, românii care au revenit în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, să se poată înscrie în domeniul în care pot activa; realizarea unei burse on-line a locurilor de muncă în domeniul construcţiilor, printr-un efort comun al patronatelor din acest sector, alături de autorităţile responsabile; realizarea unui parteneriat solid stat – companii private din domeniul construcţiilor pentru instruirea forţei de muncă şi atestarea celor care au nevoie de o calificare generatoare de venituri mai mari, corespunzătoare nivelului de pregătire; crearea, cu sprijinul autorităţilor din domeniile Educaţiei şi Muncii şi Protecţiei Sociale, a unui mecanism simplu şi rapid prin care să fie echivalate atestatele sau diplomele de calificare obţinute de români în străinătate.

ARCA menţionează că soluţiile propuse ar determina o dezvoltare rapidă a sectorului construcţiilor, ar reduce atât şomajul în rândul celor care s-au întors în ţară, cât şi munca “la negru” din acest domeniu şi, cel mai important, le-ar permite acestor persoane să rămână acasă, alături de familiile lor, şi să aibă un nivel de trai decent. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate