Connect with us

ACTUALITATE

Subvenţii trei luni pe an la nivelul salariului minim pe economie pentru pescarii români (proiect)

Publicat



interzis la pescuit

Pescarii ar putea primi subvenţii de la stat la nivelul salariului minim pe economie pentru trei luni pe an, sumele alocate fiind estimate la 5,5 milioane de euro/an, se arată într-un proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care face parte dintr-un program mai amplu de sprijinire a producătorilor din sectorul pescăresc.

“Desfăşurarea activităţii de pescuit comercial depinde de condiţiile meteorologice. Astfel, zilele de pescuit comercial se reduc ca urmare a furtunilor, a vânturilor care generează valuri mari, a ploilor, a gerului şi instalării podului de gheaţă. Totodată, se instituie în fiecare an o perioadă de prohibiţie generală a pescuitului pentru protecţia reproducerii şi creşterii puietului cu scopul refacerii resurselor piscicole, care durează 60 de zile. Din considerentele mai sus prezentate, minim 3 (trei) luni pe an ( 25% din an) pescarii nu au nici o sursă de venituri. Ca urmare, pentru stabilizarea forţei de muncă în zonele defavorizate economic, cum este şi Delta Dunării, şi mai ales pentru încurajarea tinerilor să desfăşoare activităţi de pescuit comercial, măsura acordării de subvenţii pentru pescarii comerciali la nivelul salariului minim pe economie pentru trei luni pe an, din care două luni sunt corespunzătoare perioadei de prohibiţie, respectiv o lună pentru ianuarie, este necesară şi oportună”, se arată în proiect.

Costurile estimate pentru aplicarea unui astfel de program se ridică la circa 5,5 milioane de euro/an şi vor fi alocate din bugetul MADR şi cel al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

De asemenea, în cadrul acelaşi program dedicat sectorul pescăresc, se prevede promovarea unui program intitulat “Tânărul pescar” care constă în sprijinul pescarilor cu vârsta până la 40 ani.

“Instituirea unui program ‘Tânărul pescar’ are rolul de de a sprijini tinerii pentru: achiziţionarea unei ambarcaţiuni noi, achiziţionarea unui motor nou cu eficienţă ridicată şi nepoluator/poluare redusă; achiziţionarea de unelte de pescuit selective; formare şi atestare profesională. Prin acest program se asigură atragerea tinerilor către activităţile de pescuit comercial şi realizarea de valoare adăugată la peştele capturat, plus valoare care rămâne în zona pescărească şi întregeşte veniturile pescarilor”, se menţionează în document.

MADR a estimat că sprijinul financiar pentru programul “Tânărul pescar” se ridică la o sumă similară de 5,5 milioane de euro pe an.

O altă măsură de sprijin în acest sector vizează darea în folosinţă gratuită a terenurilor necesare pentru realizarea de adăposturi pescăreşti şi standardizarea adăposturilor pescăreşti.

“Activitatea de pescuit comercial nu se poate desfăşura în absenţa unor adăposturi pentru pescari care sunt importante pentru asigurarea securităţii şi confortului pescarilor in situaţia unor condiţii meteorologice nefavorabile, în situaţii de forţă majoră. Măsura are în vedere menţinerea igienei locului, a unui mediu curat, precum şi a sănătăţii umane, odată cu asigurarea continuităţii activităţii de pescuit în bune condiţii. Pentru construirea adăposturilor pescăreşti este necesar ca pescarilor, asociaţiilor de pescari să li se atribuie în folosinţă gratuită terenurile pentru edificarea acestor construcţii”, se arată în proiect.

Reprezentanţii MADR susţin că este oportună standardizarea a două tipuri de adăposturi, unul pentru interiorul Deltei, şi un altul pentru regiunea costieră, pentru a înlătura posibilitatea existentei a mai multor tipuri de adăposturi şi pentru a realiza o imagine uniformă şi relaţionată cu teritoriul la care se raportează. Măsura este valabilă şi în cazul terenurilor aflate în regim silvic. Costuri estimate numai pentru adăposturile tip container sunt de circa 500.000 euro.

“Sunt nişte lucruri pe care le-am discutat cu pescarii şi cu cei mari, dar şi cu cei mici de la Marea Neagră, am discutat un astfel de program cu reprezentanţii Comisiei. Aici în aceste program ne-am propus nişte ţinte, să menţinem activitatea în Deltă, să menţinem tinerii acolo, să facem adăposturi pescăreşti ca să nu mai doarmă prin bărci, să putem dota tinerii cu o barcă cu un motor mai uşor şi cu unelte de pescuit şi să nu mai fie tentaţi să facă altceva. Vrem să le dăm bani trei luni cât e prohibiţie. De asemenea, urmărim să dăm şi compensaţii pentru pagubele pe care le fac păsările ihtiofage, dar şi să echilibrăm numărul de păsări exact aşa cum intenţionează şi Comisia Europeană”, a declarat recent pentru AGERPRES Daniel Botanoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Aceste măsuri de sprijin fac parte dintr-un program amplu care vizează şi anumite măsuri fiscale în sectorul pescăresc precum: fiscalizarea activităţii de pescuit comercial la scară mică pentru fiecare pescar la o normă de venit minimă; înregistrarea gratuită la Registrul Comerţului, dar şi măsuri de îmbunătăţire a ecosistemelor acvatice prin decolmatarea canalelor, gârlelor şi asigurarea alimentării cu apă curată a lacurilor, bălţilor şi ghiolurilor; dezvoltarea resurselor piscicole prin realizarea de populări de susţinere, redeschiderea comunicării ansamblului lagunar Razelm-Sinoe cu Marea Neagră. De asemenea, programul prevede şi dezvoltarea şi refacerea resurselor piscicole, realizarea şi promovarea unor centre de procesare a peştelui, promovarea unor pensiuni familiale cu specific pescăresc.

În ceea ce priveşte decolmatarea canalelor, gârlelor şi asigurarea alimentării cu apă curată a lacurilor, bălţilor şi ghiolurilor, documentul MADR arată că acest lucru s-ar putea face în circa 5 ani, iar costurile estimate pentru decolmatare sunt de 500 de milioane de euro.

“Dunărea transportă anual circa 67 milioane tone de aluviuni care asigură creşterea anuală a Deltei Dunării cu aproximativ 40 de metri, dar contribuie totodată la colmatarea canalelor, gârlelor, lacurilor şi ghiolurilor din Delta Dunării. Ca urmare a scăderii drastice a adâncimilor de apă, a turbidităţii crescute a apei, structura speciilor s-a modificat în detrimentul speciilor valoroase, iar pierderile de peşte datorate păsărilor ihtiofage au crescut. În acest context, se impune decolmatarea în primul rând a canalelor şi gârlelor de legătură pentru refacerea sistemului de alimentare a lacurilor şi ghiolurilor cu apă proaspătă pentru însănătoşirea habitatelor piscicole naturale. Responsabilitatea realizării lucrărilor de decolmatare revine ARBDD care este administratorul statului pentru resursele de peşte şi totodată responsabilul cu protecţia biodiversităţii din Delta Dunării”, se menţionează în proiectul Ministerului Agriculturii.

Documentul mai prevede şi redeschiderea comunicării ansamblului lagunar Razelm-Sinoe cu Marea Neagră şi decolmatarea tuturor amenajărilor piscicole. “Fermele de ciprinicultură active (ramură a pisciculturii care se ocupă, în special, cu creşterea crapului – n. r.) însumează o suprafaţă totală de 77.919 hectare, iar în primă faza cel puţin 30% dintre acestea, înglobând şi pepinierele ciprinicole care sunt în suprafaţă totală de 6.120 hectare, ar trebui supuse eşalonat lucrărilor de decolmatare. Costul decolmatării pentru un hectar de amenajare piscicolă se ridică la minimum 45.000 lei, ceea ce reprezintă pentru o suprafaţă de 23.375 hectare, corespunzătoare primei faze, o sumă totală de 1.051.875.000 lei, respectiv 228.668.478 euro”, se arată în proiect.

Decolmatarea întregii suprafeţe ar conduce la un efort bugetar de circa 3,5 miliarde de euro, adică 736,6 milioane de euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea acvaculturii sunt avute în vedere instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, acordarea de plăţi directe, creşterea producţiei de peşte de consum livrat pe piaţă şi sprijin financiar pentru folosirea energiei neconvenţionale.

Măsuri fiscale vizează scăderea impozitului pe construcţii în acvacultură la nivelul impozitului pe construcţiile din agricultură, scutirea de impozit pentru amenajările situate în arii protejate, dar şi compensaţii pentru diminuarea pierderilor produse de păsările ihtiofage în fermele de acvacultură şi reducerea efectivelor de păsări ihtiofage la un nivel de conservare favorabil.

În 2018, producţia estimată a României din acvacultură şi pescuit a fost de circa 22.064,3 tone din care: 10.884,6 tone din acvacultură, circa 3.434,7 tone din pescuit comercial în ape interioare, iar din pescuit la Marea Neagră, aproximativ 7.744,9 tone.

Suprafaţa totală amenajată pentru acvacultură în anul 2018 a fost de circa 90.320 hectare, conform datelor existente în Registrul Unităţilor de Acvacultură actualizat la finele anului 2018 .

Din punct de vedere al tipurilor de unităţi existente la nivelul anului trecut, pepinierele reprezintă 1.403,97 hectare, crescătoriile 53.238,33 hectare, iar amenajările combinate (pepiniere şi crescătorii) 35.678,11 hectare.

Pe regiuni de dezvoltare, regiunea cu suprafaţa cea mai mare amenajată pentru acvacultură este de departe Regiunea Sud-Est, cu 49.598,3 hectare unde, cel mai mare bazin al acvaculturii, judeţul Tulcea – Delta Dunării, cuprinde 35.509,76 ha .

Producţia din acvacultură la nivelul anului 2018 a fost de 10.884,625 tone. Se observă că ponderea cea mai mare a producţiei realizate este reprezentată de regiunea de dezvoltare Nord-Est cu 31% din totalul producţiei naţionale, urmată de regiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est, Nord-Vest şi Centru cu o pondere cuprinsă între 11 şi 20 %. Ponderea foarte mică a producţiei realizate în regiunile Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov se datorează faptului că în această regiune majoritatea amenajărilor piscicole sunt crescătorii în care se practică preponderent pescuitul…

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, testat pozitiv cu COVID-19

Publicat

Ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, a anunţat că a fost testat pozitiv cu COVID-19 şi că a intrat în izolare pentru şapte zile, precizând că nu prezintă niciun simptom şi că îşi exercită în continuare atribuţiile, relatează DPA şi AFP.

Guvernul a precizat că preşedintele Emmanuel Macron, premierul Jean Castex şi membrii executivului prezenţi miercuri la Consiliul de Miniştri „nu sunt consideraţi contacte ale lui Bruno Le Maire” deoarece au respectat „cu scrupulozitate protocolul sanitar şi în special măsurile de protecţie şi de distanţare şi au purtat mască”.

Politicianul de 51 de ani nu este primul membru al guvernului francez infectat cu coronavirus.

Franck Riester, fost ministru al Culturii şi actual ministru al Comerţului Exterior, a fost de asemenea diagnosticat cu coronavirus în martie.

Ulterior, într-o perioadă de două săptămâni, au mai fost testaţi pozitiv şi doi secretari de stat de la Tranziţia Ecologică de la acel moment. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alarmant în Rusia: 6.065 noi cazuri de coronavirus

Publicat

Rusia a raportat sâmbătă 6.065 de noi cazuri de coronavirus, fiind pentru prima dată când numărul de infectări zilnice a depăşit valoarea de 6.000 în ultimele două luni, transmite Reuters.

Numărul total al cazurilor de infectare de la începutul pandemiei a ajuns la 1.097.251.

Conform autorităţilor ruse, 144 de persoane au murit din cauza noului coronavirus în ultimele 24 de ore. Numărul total al deceselor puse pe seama noului coronavirus a ajuns la 19.339, la o populaţie de peste 144 de milioane de locuitori. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prima piaţă agroalimentară cu produse exclusiv româneşti certificate se deschide sâmbătă în Capitală

Publicat

Bucureştenii pot cumpăra, începând de sâmbătă, alimente bio şi produse tradiţionale din Piaţa Românilor, fosta piaţă Colentina, fiind unicul loc unde se vor putea găsi cele mai multe alimente bio româneşti certificate, alături de produse tradiţionale şi naturale româneşti atestate.

„Suntem bucuroşi că Asociaţia Bio-România şi Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale Româneşti sunt invitate în prima piaţă românească, pentru români, cu producători români. Din păcate, în multe pieţe agroalimentare sunt produse nealimentare, iar la produsele alimentare găsim foarte multă marfă din import, marcată sau nemarcată. În această piaţă se vor comercializa exclusiv produse de calitate româneşti, că sunt bio, că sunt tradiţionale, doar produse de calitate, nu de larg consum cu foarte multe E-uri sau chimicale. Produsele tradiţionale sunt atestate de Ministerul Agriculturii, iar cele ecologice sunt certificate de către firme autorizate de Ministerul Agriculturii, deci statul român garantează calitatatea produselor din această piaţă. Este prima iniţiativă pe care o cunosc şi sunt în domeniu de foarte mulţi ani. Felicitări tuturor celor care au gândit şi au realizat acest proiect şi ni-l oferă nouă spre gestionare şi implementare”, a transmis preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România, Marian Cioceanu, într-un mesaj video, pe Facebook.

Deschiderea are loc sâmbătă dimineață.

România deţine în prezent în jur de 364.000 de hectare în agricultura ecologică şi circa 10.000 de beneficiari înregistraţi în acest sistem. Piaţa bio din România a ajuns la 20 de milioane de euro, în 2018, înregistrând o creştere anuală de circa 30%. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Principalul focar de coronavirus din Australia a înregistrat cele mai puţine cazuri din iunie

Publicat

Statul Victoria, rămas principalul focar de coronavirus din Australia, a raportat sâmbătă cel mai mic număr de noi infectări din ultimele trei luni, îndreptându-se spre relaxarea măsurilor draconice de închidere şi izolare aplicate de autorităţi, transmite Reuters.

Conform autorităţilor australiene, dacă această tendinţă de scădere a numărului de infectări se va menţine, statul Victoria se va deschide la sfârşitul acestei luni.

Victoria, al doilea cel mai populat stat australian cu 25 de milioane de locuitori, a înregistrat doar 21 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, cu mai mult de jumătate mai puţin decât numărul de cazuri înregistrat cu o zi înainte şi, totodată, cel mai mic număr de noi infectări înregistrate din data de 24 iunie şi până în prezent.

“Aceste numere ne spun o poveste cu un mesaj puternic despre ce se poate obţine atunci când urmăm cursul stabilit şi nu ne lăsăm distraşi nici măcar de cele mai puternice voci (care contestă aceste măsuri n.r), despre care înţeleg că suferă şi doresc cât mai rapid deschiderea”, a comentat premierul acestui stat, Daniel Andrews, într-o conferinţă de presă.

“Cu toţii ne dorim să ne redeschidem cât mai repede cu putinţă, însă nu am rămâne deschişi pentru prea mult timp dacă nu menţinem aceste numere cât mai mici cu putinţă”, a adăugat el.

New South Wales, cel mai mare stat australian, cu capitala la Sydney, a raportat doar 3 noi cazuri. Celelalte 6 state şi teritorii australiene nu au raportat noile date sâmbătă, însă în ultima perioadă au înregistrat creşteri de ordinul câtorva cazuri pe zi şi au fost şi zile fără nicio nouă infectare.

Statul Victoria a raportat 7 noi decese puse pe seama COVID-19, ajungând la un număr de 844 de decese la nivelul întregului stat de la începutul pandemiei (acest stat a înregistrat 90% din totalul victimelor puse pe seama coronavirusului în Australia).

Australia a raportat cu puţin sub 26.900 de infectări, dar apariţia celui de-al doilea val de infectări în Victoria a pus autorităţile în stare de alertă şi majoritatea statelor australiene şi-au închis frontierele interne.

Capitala statului Victoria, Melbourne, a aplicat măsuri drastice de închidere şi izolare, autorităţile statale interzicând chiar părăsirea locuinţelor pe timpul nopţii. Aceleaşi autorităţi au anunţat însă că vor permite redeschiderea unor zone de activitate începând cu 28 septembrie, în situaţia în care media zilnică de noi infectări coboară sub 50 de cazuri. Astfel, primele domenii unde se va relua activitatea sunt şantierele de construcţii, în fabrici şi uzine, depozite, creşe şi grădiniţe.AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate