ACTUALITATE
Superstiţii şi credinţe populare de FLORII. Ce nu este bine să faci Duminica Intrării Domnului în Ierusalim
Duminica Floriilor care corespunde sărbătorii religioase ce marchează Intrarea Domnului în Ierusalim este legată de o serie de obiceiuri care mai sunt amintite în zonele rurale şi care completează semnificaţiile momentului important înaintea Sărbătorilor Pascale.
Vezi și MESAJE de FLORII 2019: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare
„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“.
După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, sunt puse pe morminte sau într-un loc curat. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.
La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat.
În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.
Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât.
Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere.
În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.
De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paști.
În Duminica Floriilor aproape 1,4 milioane de români își serbează onomastica.
Sărbătoritele poartă nume cu rezonanțe florale diverse: Viorica (142.248), Florentina (131.788), Florica (89.712), Camelia (73.950), Violeta (57.924), Margareta (48.686), Delia (35.331), Lăcrămioara (31.496), Crina (20.301), Narcisa (15.227), Micşunica (603), Panseluţa (443).
Aceeași diversitate onomastică este și în cazul bărbaților, cei mai mulți purtând numele de Florin (340.458), Viorel (144.012), Florian (54.343), Florentin (25.746), Narcis (14.572), Bujor (1.502), Ghiocel (1.185) sau Floricel (926).
Sursa: Alba24.ro