Connect with us

ECONOMIE

VIDEO Sute de români și moldoveni ţinuţi ca sclavii, la muncă, în Spania. Banii obținuți de membri rețelei erau ”spălați” în afaceri imobiliare

Publicat


Procurorii spanioli au trimis după gratii 16 persoane – printre care și cinci oameni de afaceri – suspecte că au ținut în condiții de sclavie sute de cetățeni români și moldoveni. După mai bine de un an de investigații, autoritățile au declanșat o vastă operațiune la mai multe ferme din jurul localităților Jaén, Huelva, Córdoba și Albacete, potrivit El Pais

Peste 600 de moldoveni și români au fost exploatați și obligați să trăiască în condiții mizere de mai mulți conaționali. Membrii rețelei le promiteau oamenilor locuri de muncă în Peninsula Iberică, însă, după ce ajungeau aici, îi obligau să lucreze fără să primească bani și să trăiască în condiții greu de imaginat. Suma pe care o obținea gruparea de pe urma victimelor lor este uriașă.

agricultura spania sclavie

Anchetatorii au descris condiții de inimaginabile în care erau ținuți sute de români și moldoveni care lucrau în agricultură, la fermele respective.

Familii întregi, erau ”cazate” în condiții de nedescris – dormeau pe jos, pe saltele murdare, printre șobolani, iar unii dintre oameni erau ținuți sub niște folii din plastic amenajate sub formă de corturi.

sclavie

Cei aproape 600 de oameni au fost ani întregi sclavii românilor, care i-au avut complici pe angajatorii spanioli și portughezi. Cele cinci firme  pentru care munceau cei exploatați, sunt parte din investigație. Acuzațiile din dosar sunt de exploatare, spălare de bani și constituirea unui grup criminal organizat.

Un milion de euro lunar obțineau cei de la Compania de Angajări Temporare, cu sediul în Almonte de pe urma muncii românilor și modovenilor care erau ținuți în mizerie.

sclavie spania arestat

Anchetatorii au descoperit că, sub paravanul muncii în agricultură, pe termen scurt, suspecții instaurau un regim de teroare printre muncitori.

Potrivit publicației El Pais, după ce in vara anului 2019,  o patrulă a Gărzii Civile a depistat o mașină plină de imigranți fără documente lângă orașul Fuerte del Rey, autoritățile au declanșat Operațiunea Urofort.

sclavie spania

Investigațiile au scos la iveală că în zona respectivă exista o grupare formată din cetățeni români care exploatau compatrioți, pe care îi ademeneau să vină în Spania pentru a câștiga bani din muncă cinstită. Promiteau locuri de muncă bine plătite, în condiții umane dar în realitatea au oferit mizerie, teroare și sclavie.

Muncitorii primeau doar o zecime din salariul pe care ar fi trebuit să îl primească de la Compania de Angajări Temporare. Din banii respectivi oamenii  trebuiau să-și plătească cazarea mizerabilă, mâncarea și chiar apa la suprapreț.

sclavie spania

Astfel, organizația făcea un milion de euro pe lună, deși, în anumite momente din an, această sumă se putea dubla.

Banii erau spălați, reinvestiți prin cumpărarea de proprietăți imobiliare în România iar membrii rețelei trăiau pe picior mare în Spania și conduceau mașini de 160.000 de euro.

Grupurile de muncitori erau coordonate și supravegheate de către un membru de-al rețelei, denumit “caporal”. Condițiile erau atât de stricte, încât un muncitor a fost împiedicat să meargă la înmormântarea tatălui său, în România.

sclavie spania

Una dintre victime, o femeie, chiar a raportat un abuz sexual. “Câteodată ne amenințau cu represalii asupra familiei din România sau Molodova dacă nu ne supuneam instrucțiunilor“, au spus sursei din anchetă.

Investigatorii spanioli au identificat 145 de persoane care au căzut pradă rețelei, dar apreciază că numărul acestora atinge 600, în ultimii trei ani.

sclavie spania

Membri grupării sunt cercetați penal pentru pentru trafic de persoane, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat, iar 16 dintre ei, printre care și câțiva oameni de afaceri au fost arestați de autoritățile spaniole.

 

ECONOMIE

Opt milioane de muncitori în regim part-time din Uniunea Europeană ar dori să muncească mai mult

Publicat

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, 230 milioane persoane erau angajate în 2018, 17 milioane nu avea un loc de muncă şi 134 erau inactive din punct de vedere economic, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Aproximativ 80% dintre persoanele angajate din UE (184 milioane persoane) lucrau în regim full-time iar restul de 20% în regim part-time (46 milioane). În rândul acestora din urmă, peste opt milioane formau categoria subocupată a lucrătorilor part-time, adică cei care doreau să lucreze mai mult şi erau dispuşi să facă acest lucru. Este vorba de 18% din numărul total de muncitori în regim part-time şi 4% din numărul total de persoane angajate din UE în anul 2018.

Datele Eurostat arată că două treimi dintre muncitorii part-time care doresc să lucreze mai mult şi sunt dispuşi să facă acest lucru sunt femei. De altfel, în majoritatea statelor membre muncitorii part-time subocupaţi sunt în mare parte femei, exceptând România (unde doar 36% sunt femei) şi Bulgaria şi Malta (ambele cu 50%).

În anul 2018, proporţia muncitorilor part-time subocupaţi în rândul populaţiei totale de muncitori part-time varia semnificativ în UE. Majoritatea muncitorilor part-time cu vârsta între 15 şi 74 de ani doreau să muncească mai mult în Grecia (70% din muncitorii part-time) şi Cipru (52%), urmaţi de cei din Spania (45%), Portugalia (37%), Slovacia, Letonia şi România (toate cu peste 30%).

La polul opus, Cehia înregistra cel mai mic procent de muncitori part-time care doreau să muncească mai mult (5%), urmată de Olanda şi Estonia (ambele cu 9%)m Luxemburg şi Germania (ambele cu 10%). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Aproape 5.000 de fermieri din Mureş, Harghita şi Covasna. Au primit 61 milioane euro prin Fundaţia Pro Economica

Publicat

Aproape 5.000 de fermieri din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna vor primi în acest an un sprijin în valoare totală de 61 de milioane de euro prin intermediul Fundaţiei Pro Economica, din fonduri europene accesate de Guvernul Ungariei.

Preşedintele Fundaţia Pro Economica, Monika Kozma, a anunţat, joi, la Deda, unde au fost semnate primele 78 de contracte din acest an, în valoare de peste un milion de euro, că pentru anul 2019 au fost acceptate la plată 4.986 proiecte, în valoare totală de 61 milioane euro, iar din această sumă fermierii din judeţul Mureş vor primi peste 20 milioane de euro.

“Programul nostru a avut ca scop finanţarea achiziţiei utilajelor şi maşinilor agricole, precum şi ale animalelor de prăsilă. Avem, în total, aproape 5.000 de câştigători, am început să semnăm primele contracte cu aplicanţii şi primul eveniment din judeţul Mureş a fost organizat la Deda, unde am avut aproximativ 80 de persoane prezente, care au câştigat şi au reuşit să semneze contractele cu Pro Economica. Programul nostru este un ajutor de stat, este un program de minimis, cu respectarea normelor europene pe agricultură şi dezvoltarea activităţilor din agricultură, înseamnă 25% contribuţie proprie pentru fermieri, 75% este sprijin financiar acordat de Fundaţia Pro Economica, acest 75% neputând să depăşească plafonul de 15.000 de euro dat de directiva europeană. Noi folosim un ajutor de stat primit prin Guvernul Ungariei, dar, întrucât fundaţia este persoană juridică română, nu există vreo condiţie impusă ca aplicantul să fie maghiar. Noi am cerut ca şi condiţii de eligibilitate ca fermierul să aibă teren în proprietate, să ne prezinte activitatea pe care o desfăşoară, să aibă experienţă în domeniu şi să aibă 25% din totalul achiziţiei pentru cofinanţare. Şi încă ceva, foarte important pentru statul român, să aibă toate datoriile la stat achitate”, a precizat Monika Kozma.

Ea a arătat că singura cerinţă a fost ca aplicanţii să propună proiectul în limba maghiară – existând consultanţi care întocmesc aceste documente în limba maghiară – întrucât, din punct de vedere administrativ, toate deconturile trebuie să ajungă la Curtea de Conturi a Ungariei.

Monika Kozma a precizat că toate procedurile sunt online şi fiecare aplicant este ajutat să îşi creeze un cont pe serverul fundaţiei unde se depun aplicaţiile.

“Fiecare s-a obişnuit foarte uşor să folosească aplicaţia, pentru noi înseamnă uşurinţă şi o procedură mai simplă. Cei care au semnat astăzi contractele au termen până în 31 ianuarie să încheie contractele cu furnizorii, încarcă online documentele pentru a primi aceste fonduri, după ce verificăm contractul şi factura emisă şi plata contribuţiei proprii, noi plătim direct către furnizor, până la sfârşitul lunii martie anul viitor. Din primăvară, aplicanţii noştri pot folosi utilajele cumpărate. Fundaţia Pro Economica funcţionează din 2017, primul program a fost unul pilot, să vedem dacă funcţionează sau nu aplicarea online, dacă putem să invităm aceşti fermieri să aibă încredere şi să aplice, am avut 500 de contracte semnate. Se vede clar că în unele sate, unde acest program s-a derulat cu succes, nu se mai găseşte teren agricol nefolosit. În 2018 am avut încă un program în zona de câmpie a judeţelor Cluj şi Bistriţa-Năsăud, aproximativ 400 de contracte avem şi acolo, verificarea proiectelor câştigate, care sunt plătite, este în curs. Fundaţia noastră are un contract-cadru de sprijin financiar cu Ministerul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei”, a subliniat Monika Kozma.

Primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar, a declarat că sprijinul acordat fermierilor mici de către Fundaţia Pro Economia este un lucru deosebit, mai ales că aceşti fermieri nu au alte posibilităţi de a accesa finanţări, cu excepţia subvenţiilor pe suprafaţă acordate prin APIA.

“Vine în sprijinul fermierilor, al ţăranilor, deoarece satele noastre se pot dezvolta, iar oamenii să mănânce sănătos – cereale, lactate, carne – ceea ce este un lucru minunat. Termenele de la cerere la primirea finanţării sunt destul de scurte şi operativitatea cu care se lucrează ajută fermierii. Deda este cuprinsă prima dată în acest proiect şi în momentul în care am aflat că şi noi putem să depunem proiecte, am convocat fermierii şi avem 7 proiecte depuse din comună pentru această finanţare. Se achiziţionează animale, oi şi tineret bovin de rasă, tractoare, cositori şi tot felul de utilaje agricole care sunt de strictă necesitate pentru fermieri. Un milion de euro înseamnă foarte mult pentru zona noastră şi agricultura trebuie să se dezvolte, să aibă surse de venit şi asta este foarte important pentru noi”, a spus Lucreţia Cadar.

Ea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene în România procedura este extrem de greoaie şi durează foarte mult, în timp ce finanţările europene care vin prin intermediul Ungariei beneficiază de o procedură rapidă şi simplificată.

Primele contracte semnate, joi, la Deda, au vizat fermieri mici din localităţile Solovăstru, Bistra Mureşului, Ideciu de Jos, Chiheru de Jos, Deda, Beica de Jos, Glăjărie, Toaca, Dedrad, Râpa de Jos, Vătava, Ibăneşti, Ruşii-Munţi, Gurghiu, Jabeniţa, Goreni, Logig, Suseni, Batoş, Sânmihai de Pădure, Răstoliţa, Tireu, Uila, Zimţi şi Dumbrava. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

România, cea mai dinamică piaţă auto din Europa, în luna octombrie. A crescut cu peste 58% numărul înmatriculărilor

Publicat

Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile /ACEA/ a anunţat marţi că vânzările de autoturisme noi în Europa (UE plus ţările EFTA) au înregistrat o creştere de 8,6% în luna octombrie 2019 comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din România, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o creştere de 58,1% în ritm anual, transmite Reuters.

Un număr de 1,214 milioane autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Uniunea Europeană şi ţările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), comparativ cu 1,083 milioane autoturisme înmatriculate în luna octombrie 2018.

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în aproape toate statele UE, exceptând Ciprul şi Marea Britanie. Patru din cele cinci mari pieţe au înregistrat creşteri solide, în frunte cu Germania (12,7%), Franţa (8,7%), Italia (6,7%) şi Spania (6,3%), în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat un declin de 6,7%.

În România, în luna octombrie 2019 au fost înmatriculate 10.649 autoturisme, în creştere cu 58,1% comparativ cu 6.736 unităţi în luna octombrie a anului trecut. În primele 10 luni ale anului curent, în România au fost înmatriculate 134.698 autoturisme, în creştere cu 18,9% în ritm anual, în timp ce piaţa auto din Europa a înregistrat un declin de 0,7% în primele zece luni ale anului.

În ceea ce priveşte marii producători auto, luna octombrie a fost marcată de o revenire semnificativă a cererii pentru autoturismele Volkswagen, care au înregistrat o creştere a vânzărilor de 29%. Imediat după marca germană se situează Renault, care a înregistrat în luna octombrie o creştere a vânzărilor de 15,8%. În ceea ce priveşte înmatriculările de autoturisme marca Dacia în Europa, acestea au crescut cu 7,8% în luna octombrie până la 40.687 unităţi.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Guvernatorul BNR susţine că monitorizarea şi compararea preţurilor la alimente şi carburanţi va accentua concurenţa

Publicat

Decizia Consiliului Concurenţei de a permite monitorizarea şi compararea preţurilor alimentelor şi carburanţilor, prin Monitorul Preţurilor, va accentua concurenţa, nu o va slăbi, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

“Consiliul Concurenţei a luat o serie de măsuri foarte corecte. Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul consumatorului, cum este Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi. Transparenţa în ceea ce priveşte informarea datelor de piaţă este esenţială. Această decizie a Consiliului Concurenţei permite monitorizarea şi compararea preţurilor produselor, alimentelor şi carburanţilor, va accentua concurenţa, nu o slăbeşte. Transparenţa nu slăbeşte concurenţa, cu efecte benefice asupra calităţii produselor, preţurilor acestora, precum şi asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută şi aduce beneficii publice consistente. În opinia mea, implicarea nu doar a specialiştilor în macroeconomie, ci şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, în dezbaterea publică a problemelor cruciale pentru dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, sunt elemente esenţiale”, a spus oficialul BNR.

Pe de altă parte, Isărescu a anunţat că, la nivelul băncii centrale, va fi organizat un grup de lucru care va analiza relaţia dintre mediul de afaceri şi sistemul bancar.

“Vreau să vă mai anunţ că am luat decizia, la nivelul Băncii Naţionale, să facem un grup de lucru care să abordeze relaţia dintre mediul de afaceri, economia reală şi sistemul bancar. Vă invităm să participaţi la aceste dezbateri”, a menţionat Mugur Isărescu.

În iulie 2019, Consiliul Concurenţei a lansat platforma “Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi’, care conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România.

La distanţă de aproape jumătate de an, pe 15 octombrie 2019, autoritatea de concurenţă a lansat “Monitorul preţurilor la alimente”, care permite compararea a peste 30.000 de produse din 1.700 de magazine din întreaga ţară, cu scopul de a consolida competiţia pe această piaţă şi de a ieftini alimentele din magazinele cele mai scumpe.

Consiliul Concurenţei organizează, luni, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conferinţa cu tema “Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti’. AGERPRES

Citește mai departe