ECONOMIE
VIDEO Sute de români și moldoveni ţinuţi ca sclavii, la muncă, în Spania. Banii obținuți de membri rețelei erau ”spălați” în afaceri imobiliare
Procurorii spanioli au trimis după gratii 16 persoane – printre care și cinci oameni de afaceri – suspecte că au ținut în condiții de sclavie sute de cetățeni români și moldoveni. După mai bine de un an de investigații, autoritățile au declanșat o vastă operațiune la mai multe ferme din jurul localităților Jaén, Huelva, Córdoba și Albacete, potrivit El Pais
Peste 600 de moldoveni și români au fost exploatați și obligați să trăiască în condiții mizere de mai mulți conaționali. Membrii rețelei le promiteau oamenilor locuri de muncă în Peninsula Iberică, însă, după ce ajungeau aici, îi obligau să lucreze fără să primească bani și să trăiască în condiții greu de imaginat. Suma pe care o obținea gruparea de pe urma victimelor lor este uriașă.
Anchetatorii au descris condiții de inimaginabile în care erau ținuți sute de români și moldoveni care lucrau în agricultură, la fermele respective.
Familii întregi, erau ”cazate” în condiții de nedescris – dormeau pe jos, pe saltele murdare, printre șobolani, iar unii dintre oameni erau ținuți sub niște folii din plastic amenajate sub formă de corturi.
Cei aproape 600 de oameni au fost ani întregi sclavii românilor, care i-au avut complici pe angajatorii spanioli și portughezi. Cele cinci firme pentru care munceau cei exploatați, sunt parte din investigație. Acuzațiile din dosar sunt de exploatare, spălare de bani și constituirea unui grup criminal organizat.
Un milion de euro lunar obțineau cei de la Compania de Angajări Temporare, cu sediul în Almonte de pe urma muncii românilor și modovenilor care erau ținuți în mizerie.
Anchetatorii au descoperit că, sub paravanul muncii în agricultură, pe termen scurt, suspecții instaurau un regim de teroare printre muncitori.
Potrivit publicației El Pais, după ce in vara anului 2019, o patrulă a Gărzii Civile a depistat o mașină plină de imigranți fără documente lângă orașul Fuerte del Rey, autoritățile au declanșat Operațiunea Urofort.
Investigațiile au scos la iveală că în zona respectivă exista o grupare formată din cetățeni români care exploatau compatrioți, pe care îi ademeneau să vină în Spania pentru a câștiga bani din muncă cinstită. Promiteau locuri de muncă bine plătite, în condiții umane dar în realitatea au oferit mizerie, teroare și sclavie.
Muncitorii primeau doar o zecime din salariul pe care ar fi trebuit să îl primească de la Compania de Angajări Temporare. Din banii respectivi oamenii trebuiau să-și plătească cazarea mizerabilă, mâncarea și chiar apa la suprapreț.
Astfel, organizația făcea un milion de euro pe lună, deși, în anumite momente din an, această sumă se putea dubla.
Banii erau spălați, reinvestiți prin cumpărarea de proprietăți imobiliare în România iar membrii rețelei trăiau pe picior mare în Spania și conduceau mașini de 160.000 de euro.
Grupurile de muncitori erau coordonate și supravegheate de către un membru de-al rețelei, denumit „caporal”. Condițiile erau atât de stricte, încât un muncitor a fost împiedicat să meargă la înmormântarea tatălui său, în România.
Una dintre victime, o femeie, chiar a raportat un abuz sexual. „Câteodată ne amenințau cu represalii asupra familiei din România sau Molodova dacă nu ne supuneam instrucțiunilor„, au spus sursei din anchetă.
Investigatorii spanioli au identificat 145 de persoane care au căzut pradă rețelei, dar apreciază că numărul acestora atinge 600, în ultimii trei ani.
Membri grupării sunt cercetați penal pentru pentru trafic de persoane, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat, iar 16 dintre ei, printre care și câțiva oameni de afaceri au fost arestați de autoritățile spaniole.
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
VIDEO. U Cluj – Petrolul, 1-2. Clujenii, învinși pe teren propriu, ratează șansa de a urca pe prima poziție din play-out
VIDEO. Programul de guvernare AUR a fost prezentat de către specialiștii care au lucrat la el!
VIDEO. FOTO. DJ Tișe a mixat la inaugurarea Turda Arena
Sofronie de la Cioara: Povestea sfântului din județul Alba. Luptător în numele ortodoxiei din Transilvania
CFR Cluj – FCSB. Clujenii sunt obligați să obțină VICTORIA pentru a rămâne în lupta pentru titlu
Alba: 45% dintre gospodăriile neelectrificate au fost PĂRĂSITE în ultimii 7 ani, iar 3 sferturi dintre locatari au murit. Analiză
VIDEO: Ce poți să faci la Rimetea, comuna în care vizitatorii nu sunt turiști, ci oaspeți. De la rafting, la gulaș și pălincă
