Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a anunţat joi că a alocat peste 608 milioane de lei unităţilor administrativ-teritoriale pentru asigurarea plăţilor către antreprenori.

Suma a fost aprobată în urma solicitărilor depuse de unităţi administrativ-teritoriale în perioada 22 – 29 noiembrie 2019 pentru decontarea bunurilor, a serviciilor sau a lucrărilor executate pentru 1.032 de obiective de investiţii, finanţate prin cele două etape ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

“PNDL continuă, nu închidem şantierele şi continuăm achitarea facturilor pentru lucrările executate în conformitate cu clauzele contractuale. Însă nu vom plăti lucrări de mântuială şi neregulile vor fi transmise organelor de cercetare abilitate. Vreau calitate, nu risipă de bani publici!”, a declarat ministrul Ion Ştefan, conform unui comunicat transmis AGERPRES joi. AGERPRES

Cele două foste principate, Moldova şi Ţara Românească, sunt mai separate decât oricând din punct de vedere economic la 161 de ani de la momentul la care au ales să se unească, potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames.

În prezent nu există un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, relevă analiza citată.

“Acum 161 de ani, românii din Moldova şi Ţara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi şi avantaje egale pentru toţi locuitorii. Anii au trecut şi, dincolo de politică, de unirea administrativă şi de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investiţiilor regionale şi al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece. Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând”, consideră analiştii Frames.

Ţara Românească, în principal Bucureştiul şi Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, Bucureşti-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul naţional, cifrat la 1.040 de miliarde de lei. La polul opus, cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava şi Neamţ), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an nu se întrevede o îmbunătăţire a situaţiei în condiţiile în care CNP estimează că Regiunea Bucureşti-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde de lei.

“Estimările indică o adâncire a discrepanţelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş şi celelalte judeţe din Ţara Românească confirmă această tendinţă. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 miliarde de lei pentru zona Capitalei, până în 2023, şi de numai 39,3 miliarde de lei pentru cele cinci judeţe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est”, arată analiza Frames, remisă joi AGERPRES.

În acest context, Adrian Negrescu, managerul Frames, afirmă că Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanţii de la Bucureşti, lobby-ul local nu a funcţionat, iar politicienii şi administratorii din judeţele Moldovei nu au reuşit să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor şi creşterea nivelului de trai.

“Dincolo de perioada comunistă, când discrepanţele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forţată, după Revoluţie, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiţii în infrastructură şi a întârziat să ofere oportunităţile de business care să atragă investitori”, a arătat Adrian Negrescu.

Potrivit Frames, după ce, în anii 90, judeţele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat şi aceste business-uri s-au închis, iar forţa de muncă a început să emigreze masiv spre Occident şi în zonele mai bogate din ţară, precum Bucureştiul. La polul opus, Ţara Românească, regiune în care Bucureşti-Ilfov reprezintă principalul pol de atracţie pentru investitori, a beneficiat de investiţii, de politici publice, de facilităţi care au adus o creştere economică substanţială, care au atras ca un magnet forţa de muncă, inclusiv din Moldova.

Aşa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, Bucureşti-Ifov să atragă investiţii străine directe de 49,2 miliarde de euro la nivelul anului 2018, iar judeţele din Nord-Estul ţării de numai 1,92 miliarde de euro.

Şi salariile, principalul indicator al prosperităţii populaţiei, au evoluat diferit în cele două regiuni. Dacă în Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, în Bucureşti, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3.946 lei, în creştere cu 1.555 lei.

Singurul judeţ care se apropie de situaţia din Capitală, din prisma salariilor, este Iaşiul care, pe fondul evoluţiei economice pozitive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureştiul.

“Situaţia oarecum prosperă din Bucureşti-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Ţara Românească. Şi aici, discrepanţele între locuitorii din Capitală şi din celelalte judeţe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea judeţelor din Bărăgan şi Oltenia”, arată analiza Frames.

Mai mult, lipsa infrastructurii şi scăderea puternică a forţei de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, şi într-un recul semnificativ în privinţa apetitului pentru business, comparativ situaţia din Ţara Românească. Astfel, dacă în 2008 în cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est se înfiinţau 15.363 de firme şi PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerţului erau înregistrate 101.122 societăţi active în Moldova, faţă de 220.625 cât erau în Bucureşti.

Analiştii subliniază, în context, că situaţia din Moldova nu este una unică la nivel naţional în condiţiile în care, cu excepţia unor poli de creştere economică, concentraţi în jurul oraşelor mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov şi Sibiu, restul judeţelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

Potrivit acestora, actuala situaţie economico-socială riscă să se agraveze. “Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forţei de muncă, scăderea natalităţii se vor acumula şi se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească şi mai mult”, arată analiza Frames.

Ieşirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experţilor, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă şi prin direcţionarea fluxurilor investiţionale către zonele defavorizate, cu acordarea de facilităţi fiscale.

“Avem prea multe judeţe, o birocraţie mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărţii României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri şi proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură şi voinţă politică. România este, din păcate, de prea mulţi ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor”, a subliniat managerul Frames.

Analiza firmei de consultanţă a fost realizată pe baza datelor publice de la Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică şi Registrul Comerţului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe judeţele din Regiunea Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov. AGERPRES

Celebra actriţă americană Meryl Streep a scos la vânzare apartamentul său din cartierul newyorkez Tribeca, un penthouse cu suprafaţa de 370 metri pătraţi, pentru suma de 15,8 milioane de dolari, potrivit The Wall Street Journal, citat de EFE.

Este pentru a treia oară când Meryl Streep scoate pe piaţă apartamentul său din New York, care a mai fost oferit spre vânzare, în august 2018 pentru 24,6 de milioane, şi în octombrie anul trecut, pentru 19,75 milioane de dolari. În ambele ocazii a fost retras în lipsa unui cumpărător.

Actriţa, care a cumpărat apartamentul în 2006 pentru suma de 10 milioane de dolari, a scos la vânzare acel penthouse cu intenţia de a se muta în California.

Apartamentul tip “loft” – cu spaţii deschise, având patru camere, cinci băi şi o terasă de 207 metri pătraţi – ocupă ultimul etaj al unei clădiri dotate cu garaj subteran şi un lift privat cu acces direct în locuinţă.

Apartamentul are o terasă de jur împrejur cu vedere la râul Hudson şi include de asemenea un living cu bibliotecă, o bucătărie şi un birou. Din interiorul său pot fi admirate mai multe monumente emblematice din Manhattan, precum Statuia Libertăţii şi clădirile zgârie-nori World Trade Center şi Empire State.

În living se află un şemineu minimalist şi un candelabru din cristal, iar bucătăria, echipată cu mobilă albă, are ieşire spre terasă, unde există o zonă de luat masa.

Apartamentul face parte dintr-un complex de locuinţe, care a fost realizat de arhitecţii Tsao şi McKown, are un administrator 24 de ore pe zi şi include o sală de sport.

Într-un comunicat citat de The Wall Street Journal, Meryl Streep, în vârstă de 70 de ani, a spus că pentru familia ei acel apartament a fost “un cămin” deosebit şi speră ca şi altă familie să se bucure de acest penthouse minunat.

Deşi actriţa a cumpărat anul trecut o proprietate la Pasadena (în California) cu 3,6 milioane de dolari, mare parte a timpului o petrece în continuare pe coasta de est, unde mai deţine o casă cu un teren de 36 de hectare pe malul unui lac în Salisbury, localitate din statul Connecticut. AGERPRES

Preţurile serviciilor de telecomunicaţii oferite de Telekom în România vor fi majorate, începând cu data de 1 martie, a anunţat compania, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

Astfel, pentru clienţii rezidenţiali, preţul pentru fiecare serviciu fix (internet, TV şi voce) şi pentru fiecare abonament mobil va fi majorat cu 2 lei (TVA inclusă), adică 0,42 de euro (TVA inclusă).

“În contextul creşterii costurilor legate de furnizarea serviciilor de comunicaţii, precum şi pentru a asigura în continuare viabilitatea economică, compania Telekom România este nevoită să modifice condiţiile de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice şi să majoreze o parte din tarifele serviciilor de comunicaţii din portofoliul său.

Această modificare este influenţată şi de creşterea costurilor în toate sectoarele de business, în peisajul economic actual (…) Toţi clienţii rezidenţiali vor fi informaţi cu privire la aceste modificări, atât prin canale de informare electronice, cât şi prin intermediul notificărilor transmise prin serviciile de curierat.

Această ajustare nu se aplică preţurilor pentru echipamentele contractate, terminalele sau echipamentele fixe închiriate. De asemenea, majorarea nu se aplică serviciului de telefonie fixă, în cazul în care acesta este singurul tip de serviciu contractat de la Telekom Romania”, se arată în comunicatul operatorului telecom.

Telekom Romania este prezentă pe piaţa românească din anul 2014, după rebrandingul comun al Romtelecom şi Cosmote România. Telekom aparţine Deutsche Telekom, una dintre companiile lider global de telecomunicaţii integrate. AGERPRES