Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, a declarat luni, la Oradea, că sunt fonduri pentru măsuri de prevenţie în conflictul cu carnivorele mari. S-a referit la un program finanţat cu 10 milioane de euro de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Va porni în cursul săptămânii.

El a fost întrebat dacă ministerul va susţine financiar un program de investiţii pentru prevenţia conflictelor cu carnivorele mari.

Anterior, WWF România spunea că ministerul nu a alocat niciun leu pentru carnivorele mari.

Singurele investiţii - în garduri electrice şi câini ciobăneşti - ar fi fost realizate în ultimii 15 ani doar de organizaţiile de mediu.

Cum a primit ministrul criticile WWF

"Da, se poate şi trebuie. Salut iniţiativa organizaţiei şi activiştilor de la WWF. Este de lăudat modul în care abordează această problemă. Săptămâna aceasta porneşte programul finanţat cu 10 milioane de euro, asiguraţi de la MIPE. Prin program se vor finanţa foarte multe acţiuni de prevenţie şi cel mai amplu program de estimare pe bază ştiinţifică a numărului de exemplare din populaţia de urs brun. Vom finanţa şi alte măsuri. Săptămâna aceasta, miercuri, la ora 10 şi jumătate, vom avea inclusiv o conferinţă de presă împreună cu domnul Ghinea. Voi da un răspuns concret, cu cifre şi cu sume, miercuri la ora 10 şi jumătate. Este obiectul contractului de finanţare şi îl vom prezenta miercuri", a afirmat ministrul Mediului.

Potrivit acestuia, gardurile electrice sunt o soluţie locală şi pot proteja anumite culturi agricole, anumite zone cum sunt stânele, de exemplu. Însă, nu pot fi îngrădite cu gard electric toate păşunile alpine. Atât transhumanţa, cât şi păşunatul în zone montane presupun deplasări de zeci de kilometri în fiecare zi.

"Mersul prin pădure, prin păşuni şi fâneţe montane înseamnă deplasare. Da, gardul local poate fi o soluţie locală. Eu nu am văzut stână serioasă fără câinii ciobăneşti. Eu vin din zonă montană. Mi-am trăit viaţa lângă oameni care se ocupă de zootehnie, de agricultură, de păşunat, de pus în valoare păşuni alpine. Ştiu ce înseamnă să mergi cu stâna pe munte. Şi acest lucru se întâmplă de sute, de mii de ani, cu riscurile asumate. Ciobanii ştiau tot timpul că există acest risc, să fie luate unele animale de lupi, să fie atacuri de urs, dar amploarea fenomenului este problema cea mai mare în momentul de faţă. Riscăm să nu mai avem oameni care să stea cu oile şi cu vacile pe munte. Este o problemă reală, cu risc din ce în ce mai mare şi un pericol pentru această activitate, această moştenire naţională reprezentată de oierit şi de activitatea pastorală", a spus Tánczos Barna.

Ce au avut de spus cei de la WWF

Echipa WWF România a organizat o vizită de presă la două stâne, în zona Padiş din Parcul Natural Apuseni. Vizita a fost în cadrul proiectului LIFE. În proiect sunt cuprinşi 16 parteneri din 15 ţări din Europa, cu mai multe activităţi. Printre acestea și împărtăşirea celor mai bune practici pentru prevenirea conflictelor dintre carnivore mari şi om şi schimburi de experienţă între fermieri.

Cinci stâne din zona Padiş au fost dotate anul trecut cu garduri electrice şi cu câte o pereche de câini din rasa Ciobănesc Carpatin Românesc. Proiectul a fost în colaborare cu asociaţia Fauna şi Flora Internaţional (FFI).

FFI a donat, anul trecut, 151 de garduri electrice în zona Munţilor Apuseni. Peste 90% din beneficiari s-au declarat mulţumiţi şi au scos în evidenţă că au avut pagube mai puţine sau deloc.

Managerul de proiect, Marius Berchi, a subliniat că există aceste măsuri de prevenţie, pe care ministerul ar trebui să le promoveze şi să le finanţeze. AGERPRES