Connect with us

ACTUALITATE

„Târgul de Fete”: Legenda sărbătorii de pe Muntele Găina din județul Alba. Motivul pentru care erau aduse în vârful muntelui fetele de măritat

Publicat



La mijlocul lunii iulie, în judeţul Alba se celebrează o sărbătoare populară cu tradiţie de sute de ani: „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina. În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a-şi schimba produsele. Sătenii care urcau pe munte îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate, informează ziarul Alba24.ro

Se spune că târgul există încă de când poporul proslăvea Soarele. Era o întâlnire a tuturor muntenilor risipiţi pe văi, dornici să aducă mulţumire marelui astru pentru roadele pământului. Mai târziu apoi, marele platou de la Găina a devenit locul unde se strângeau locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor, pentru schimb de produse.

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Găinei. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

Acolo se adunau locuitorii din diferite văi ale Apusenilor pentru a-şi schimba produsele. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte. Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos. Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“. După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta. Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte. Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos. Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“. După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta. Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

„Petrecerea de despărțenie” a ciobanilor era și un prilej pentru schimb de produse. Cei de la Vidra duceau greble, donițe, pieptare, pungi, obiecte vestimentare din piele de oaie. Ceilalți aduceau țuică de cireșe întoarsă „cum îi trăznetu’ ”, miere cu fagure sau „rozole”, adică sirop de fructe de pădure. După ce trocul lua sfârșit, toți se așezau la masă și se ospătau cu plăcinte, fripturi de găină, slănină și brânză. Sătui, aceștia începeau jocul.

„La Târgul Găinii se suiau de sâmbătă seara, și cât era marginea pădurii, de jur împrejur, erau numai focuri. Le plăcea să urce de sâmbăta seara pentru ca să fie în munte la răsăritul soarelui. Atâta era de frumos. La răsăritul soarelui, toți se ridicau din culcușul lor și se rugau lui Dumnezeu”, mai spunea Elena Pogan.

În 1924, a fost ridicată Crucea Iancului. De atunci și până în ziua de azi, preotul din Avram Iancu urcă la cruce, unde oficiază Sfânta Liturghie, duminică dimineaţa.

Pe Muntele Găina, cei care urcau pentru a face schimb de produse îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. „Înțelesul” se făcea pe loc între părinții fetei și ai băiatului, iar de multe ori, cununia avea loc chiar pe munte, oficiată de preoți veniți la eveniment cu această misiune.

Fetele de măritat sau fetele mari care doreau să fie pețite de feciori se pregăteau din timp pentru întâlnirea de pe Muntele Găina. Aduceau zestrea primită de la părinți și rude, împachetată în lăzi de zestre, cât mai frumos sculptate. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc şi fericire.

Semnificaţia numelui Muntele Găina

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei. Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri. Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş. Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie. Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă. Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc. Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

Legenda a fost purtată şi transmisă şi prin intermediul celei mai mari manifestări populare în aer liber din România. În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Pornit iniţial ca o întâlnire între locuitorii satelor răsfirate prin munţi, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul târgul a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare: a dansului şi a muzicii folclorice. Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment trebuie căutate mult în timp.

Pe vremuri, ritualul începea sâmbata seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau şi beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smălţuite. Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.

Legenda Muntelui Găina în varianta scriitorului Ioan Mărginean:

„Cândva, demult, oameni şi zei îşi împarteau deopotrivă cerul şi pământul, lumina şi întunericul, bucuriile şi tristeţile. Aşa se face că sus, la poalele norilor, sub lăcrimarea sfânta arazelor soarelui, rostogolite că un pocal de nestemate peste chipul Muntelui ce străjuieşte şi azi un mănunchi de case din piatră, lemn şi cărămidă, locuiau moţii, stâlpi vii ai albastrului cer troienindu-i cărările ascunse, drumurile, potecile, văile, pădurile, cărările, cu caii lor mărunţi, dar tot acolo îşi avea culcuşul şi-o găinuşă ce făcea ouă de aur şi moţii se mirară cât se mirară, şi-auînceput s-o ocrotească, să-i închine gânduri şi fapte şi cîntece.

Pentru găina lor cu ouă de aur erau în stare să facă moarte de om, astfel că ea se afla în siguranţă dintr-un anotimp în altul.

O singură dată moţii îi vedeau faţa, chipul ei enigmatic şi singuratic, cu aripile deschise peste imensitate.

Era ziua de Sfântu Ilie, în care moţii se adunau că pâraiele în aceeaşi matcă, să-şi spună păsurile, visele, să dea prilej tinerilor copii să se întâlnească, să se îndrageasca şi să-şi propună inimii să se unească pe viaţa, prin căsătorie.

De aceşti tineri se apropia găină, ce cobora de pe ciubul ei nevăzut, chiar pe vârful Muntelui, unde astăzi sălăşuieste întru eternitate Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zâna fermecătoare, ce se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi oferindu-l acestora pentru fericire şi viaţa lungă.

Oamenii şi Muntele aplaudau, se rugau, mulţumeau. În aplauzele lor zâna ridica mâinile spre cer şi devenea Găină, repede acoperindu-se de neprivire. Aşa i-au prins anotimpurile, într-un obicei nestrămutat al iubirii şi încrederii, de aceea Muntele acela semeţ de aproape de 1500 m înălţime s-a numit şi se va numi cât veacurile: Muntele Găina. Numai că armonia dintre ei a fost spartă de-un ochi nechibzuit, care o viaţa întreaga aurmarit să descopere cuibul Găinii să-i fure ouăle de aur. Şi, până la urmă, cu ajutorul diavolului, a reuşit.

Găina, devenită zână tocmai coborâse la altă serbare, pe creastă unui alt munte, să împace locuitorii şi nişte vizitatori neaveniţi şi omul acesta nesăbuit a tabărât pe cuibar, a luat ouăle, le-a ascuns în sân şi-a dispărut.

Întoarsă acasă şi descoperind furtul, zâna s-a supărat foarte, şi a hotarât să părăsească acel loc pentru totdeauna. A ridicat mâinile la cer, a devenit Găină şi-a zburat nevăzută în alt munte. Şi muntele acela era la Roşia Montană. Oamenii s-au supărat, au jelit-o, au implorat-o să se întoarca, dar minunea nu s-a mai întâmplat.

A rămas Muntele Găina, cu vârful acela pleşuv, bântuit de ploi şi crivăţ, de lacrimi şi legenda. Oamenii se întâlnesc mereu cu el, să-l îmblânzească, să-i astâmpere aşteptarea, răbdarea, armonia.

Se spune că hoţul ce furase ouăle a căzut într-o prăpastie şi ouăle s-au pierdut în adânc devenind izvoare, sau vâlve – crăpătură se vede şi azi înecata în nori. Apusenii suferă de-atunci”.

Sursa: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Noaptea Muzeelor 2020 îşi deschide porţile pentru tinerii creatori de conţinut digital

Publicat

Cea de a 16-a ediţie a Nopţii Muzeelor, care va avea loc pe 14 noiembrie, se reinventează pe finalul anului 2020 prin noi activări muzeale, instalaţii de artă, producţii video dedicate, proiecte culturale organizate în muzee sau spaţii alternative, cât şi în mediul virtual, arată un comunicat al organizatorilor, transmis luni AGERPRES.

Potrivit comunicatului, Reţeaua Naţională a Muzeelor lansează o provocare celor mai tineri consumatori culturali şi activează în premieră, sub umbrela Nopţii Muzeelor, apelul de proiecte digitale pentru elevi intitulat “Animaţii, Puzzle, Investigaţii – Vino şi joacă-te cu colecţiile la muzeu!”.

Iniţiativa este menită să incite creativitatea elevilor şi să faciliteze interacţiunea între şcoli şi spaţiile muzeale din ţară, apelul de proiecte încurajând tinerii să exploreze într-un mod creativ şi imaginativ obiectele şi resursele culturale din colecţiile muzeelor din comunităţile lor şi să se înscrie în Noaptea Muzeelor 2020 cu propuneri originale.

Prin implicarea în acest proiect, elevii şi implicit şcolile îşi asumă “proprietatea” şi interesul asupra patrimoniului local şi îl interpretează sub formă de producţii digitale.

Proiectul propune o abordare colaborativă şi se adresează echipelor formate din elevi din aceeaşi clasă de şcoală sau de liceu, clasele VII-VIII, respectiv IX-XI, în număr de minim 10, în funcţie de conceptul proiectului.

Nu există o cerere tip de finanţare pentru proiecte, iar termenul limită de depunere de către echipele de elevi a ideilor de proiecte şi a necesarului de resurse este 16 octombrie 2020, ora 17,00.

“Am dorit ca echipele să fie formate din elevi din aceeaşi clasă pentru a evita selecţia acestora pe baza unor criterii de performanţă. Proiectul se adresează tuturor elevilor, nu doar premianţilor sau olimpicilor. Este un proiect condiţionat de creativitate şi curaj, nu de note bune la şcoală”, afirmă managerul evenimentului Noaptea Muzeelor, Dragoş Neamu.

Vor fi selectate şi finanţate şapte proiecte originale, inventive, care valorifică colecţiile muzeelor din ţară şi care vor fi prezentate publicului exclusiv în mediul virtual. Fiecare proiect câştigător va fi susţinut de către Reţeaua Naţională a Muzeelor din România inclusiv cu medierea accesului la colecţiile şi la resursele muzeelor care fac obiectul scenariilor proiectelor selectate.

Iniţiat în urmă cu 16 ani de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Reţeaua Naţională de Muzeelor (RNMR), fiind un eveniment cultural aşteptat de public de fiecare dată cu mare interes.

Evenimentul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. AGERPRES este partener media al ediţiei din acest an a Nopţii Muzeelor. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul infectărilor cu COVID-19 în Germania ar putea ajunge la 19.200 de infectări pe zi. Declarațiile cancelarului Angela Merkel

Publicat

Cancelarul german Angela Merkel le-a spus luni liderilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU) că infectările cu COVID-19 ar putea atinge 19.200 de cazuri zilnic în ţară dacă tendinţa actuală continuă, însă a subliniat că economia trebuie să continue să funcţioneze.

“Dacă tendinţa continuă ca până acum, vom avea 19.200 de infectări zilnice. Situaţia este asemănătoare cu cea din alte ţări”, a declarat Angela Merkel într-o videoconferinţă cu liderii CDU.

Cancelarul german a afirmat că numărul infecţiilor cu COVID-19 din Europa este îngrijorător şi a declarat că Germania trebuie să facă totul pentru a evita ca numărul de cazuri să crească din nou exponenţial.

“Trebuie să oprim rapid răspândirea infecţiilor şi să intervenim”, a declarat Merkel.

“Trebuie să stabilim priorităţi, şi anume economia să funcţioneze şi să menţinem şcolile şi grădiniţele deschise. Fotbalul se află pe un loc secundar deocamdată”, a mai spus ea.

Bild a precizat că Merkel consideră petrecerile şi mersul la restaurante şi evenimente religioase ca fiind problematice.

Numărul infectărilor cu coronavirus a crescut în Germania în ultimele săptămâni. Datele oferite de Institutul Robert Koch (RKI) arată că numărul de cazuri confirmate de COVID-19 în Germania a crescut cu 1.192 luni faţă de duminică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cardul de sănătate redevine obligatoriu de la 1 octombrie, cu o singură excepţie

Publicat

Cardul de sănătate redevine obligatoriu începând cu 1 octombrie, cu excepţia consultaţiilor la distanţă, a anunţat, luni, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) într-un comunicat de presă.

“HG 162/2020 aprobată de Guvern pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 (privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative) prevede prelungirea aplicabilităţii măsurilor în domeniul sănătăţii până la data de 31 decembrie 2020”, se arată în comunicat.

Astfel, se menţin până la finalul anului consultaţiile la distanţă acordate de medicii de familie şi de medicii specialişti din ambulatoriul clinic, pentru care “nu este necesară validarea cu cardul de sănătate”.

Potrivit CNAS, în urma consultaţiilor acordate la distanţă, medicul de familie/medicul specialist va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv prescripţiile medicale.

Documentele vor fi transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică

Însă, în cazul consultaţiilor acordate la cabinet, este obligatorie validarea cu cardul de sănătate a serviciilor medicale.

“Reintroducem utilizarea cardului de sănătate în toate situaţiile în care pacientul se deplasează fizic la unitatea medicală pentru a primi servicii medicale, pentru a avea o evidenţă cât mai exactă şi a gestiona cât mai eficient fondurile din sistem. Consultaţiile la distanţă rămân o alternativă benefică atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici, prin care se asigură accesul la tratamentele necesare fără a se expune riscurilor de infectare. Recomandăm în continuare pacienţilor programarea consultaţiilor, medicul fiind cel care decide modul în care va fi acordată consultaţia, la distanţă sau în cadrul unei vizite la cabinetul medical”, a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS, citată în comunicatul de presă.

De asemenea, s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2020 termenul de valabilitate pentru următoarele documente a căror valabilitate expiră până la această dată: biletele de trimitere pentru specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare; biletele de trimitere pentru specialităţi paraclinice; recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive – ce se depun/se transmit la casa de asigurări de sănătate; deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive.

Printre măsurile al căror termen de valabilitate s-a prelungit prin aprobarea HG 162/2020 se numără şi posibilitatea ca medicii de familie să poată prescrie în continuare pentru pacienţii cronici inclusiv medicamentele restricţionate din Lista de medicamente compensate şi gratuite care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu menţiunea că pentru medicamentele care se eliberează în baza unor protocoale terapeutice şi a unor formulare specifice (medicamente notate cu (**)1, (**)1 Alfa şi (**) Beta în Lista de medicamente compensate şi gratuite) este necesară evaluarea periodică a medicului de specialitate pentru a confirma sau modifica schema de tratament, la termenele prevăzute în protocoalele terapeutice sau în scrisorile medicale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un nou bilanț îngrijorător în Franţa: Rata de pozitivare din totalul testelor de COVID-19 efectuate continuă să crească

Publicat

Franţa a raportat sâmbătă 14.412 cazuri noi de infectare cu coronavirus, în scădere uşoară faţă de zilele de joi şi vineri, când au fost consemnate în jur de 16.000 de cazuri, transmite AFP, citând datele publicate sâmbătă seara de agenţia de sănătate publică.

Cu toate acestea, rata de pozitivare îşi continuă creşterea regulată, sâmbătă procentul de cazuri pozitive fiind de 7,2% din totalul testelor efectuate.

Potrivit autorităţilor, în ultimele 24 de ore au decedat 39 de persoane – faţă de 56 în precedentele 24 de ore -, ridicând la cel puţin 31.700 numărul total al victimelor COVID-19.

În ultimele şapte zile au fost înregistrate 4.102 spitalizări, dintre care 763 de cazuri grave la terapie intensivă.

Epidemia de COVID-19 este într-o ”fază ascendentă”, a avertizat vineri agenţia de sănătate publică, menţionând între aspectele ”îngrijorătoare” ”circulaţia din ce în ce mai puternică” a virusului printre persoanele vârstnice. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate