Connect with us

ACTUALITATE

Termenul pentru anunţarea intenţiei de restructurare financiară, extins până la 31 octombrie 2019

Publicat


Guvernul a decis, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, prelungirea cu o lună, de la 30 septembrie 2019 la 31 octombrie 2019, a termenului de depunere a notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit unui comunicat al ministerului.

MFP menţionează că măsura a fost luată pentru a acorda tuturor operatorilor economici timpul necesar adoptării acestei decizii de restructurare a datoriilor fiscale, întrucât luarea unei astfel de decizii presupune şi o consultare prealabilă atât cu organele fiscale de administrare ale ANAF, cât şi cu un expert independent pentru evaluarea posibilităţii îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege în cazul fiecăruia.

De asemenea, MFP precizează că o altă facilitate fiscală decisă în şedinţa de guvern, a fost ca ANAF să suspende executarea silită de la data notificării intenţiei de restructurare, şi nu de la data depunerii solicitării de restructurare, deoarece planul de restructurare cu datoriile incluse în certificatul de atestare fiscală trebuie întocmit imediat după notificare.

Potrivit comunicatului au mai fost decise şi alte modificări ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.

Astfel, în aplicarea cap.II din O.G. nr.6/2019, vor fi exceptate de la anulare accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene.

Totodată, s-a mai decis ca operatorii economici care au notificat ANAF despre intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare să fie acceptaţi în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică până la data comunicării deciziei de aprobare sau respingere a restructurării obligaţiilor bugetare. Scopul acestei măsuri este de a permite debitorului să poată participa la licitaţii publice şi să poată întocmi un plan de restructurare viabil pentru depăşirea dificultăţilor financiare.

Ordonanţa 6/2019 se adresează companiilor cu datorii de peste un milion de lei către stat. Facilităţile prevăzute de actul normativ vizează anularea tuturor accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere la plată) datorate pentru obligaţiile bugetare principale la data de 31 decembrie 2018, anularea a până la 50% din obligaţiile principale datorate la aceeaşi dată, condiţionată de achitarea a până la 15% din obligaţiile principale rămase de achitat anterior depunerii cererii de restructurare (pe anul 2019) şi eşalonarea obligaţiilor principale ce urmează a se achita după restructurare, pe parcursul a şapte ani, primul an putând fi un an de graţie.

Pentru a putea beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare compania nu trebuie să se afle în insolvenţă, să fie dizolvată sau să beneficieze de eşalonarea datoriilor potrivit Codului de procedură fiscală. De asemenea, firma trebuie să achite obligaţiile aferente anului 2019 până la data depunerii cererii de restructurare şi să prezinte în termen de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei un Plan de restructurare şi a un Test al creditorului privat întocmite de către un expert independent.

Statistica MFP arată că, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii. AGERPRES

ACTUALITATE

Numărul călătoriilor turistice efectuate de rezidenţi a crescut cu circa 8% în primul semestru

Publicat

lucrari parcul unirii cetatea alba carolina

Numărul călătoriilor turistice efectuate de rezidenţi în primele şase luni din 2019 a fost de peste 9,565 milioane, în creştere cu 7,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, cele mai multe călătorii pentru vacanţe având ca durată 1-3 înnoptări, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, ponderea călătoriilor pentru vacanţe în total călătorii a fost de 89,5%, în timp ce călătoriile pentru afaceri şi motive profesionale au reprezentat 2,8%.

Cele mai multe călătorii pentru vacanţe efectuate în semestrul I 2019 au fost cele între 1-3 înnoptări, (68% din totalul călătorii de vacanţe).

“Ca şi în anii anteriori se menţine constantă preferinţa turiştilor români privind modalitatea de cazare în cadrul călătoriilor pentru vacanţe, 59,9% dintre aceştia preferând cazarea la rude şi prieteni. Urmează cazarea în hoteluri şi unităţi similare, în proporţie de 19,4% şi alte tipuri de cazare (cabane turistice, pensiuni turistice, pensiuni rurale, bungalouri, spaţii de cazare pe nave) cu 13,2%”, precizează INS.

În călătoriile de afaceri şi motive profesionale, turiştii români s-au cazat în proporţie de 45,2% în hoteluri şi unităţi similare. Alte două modalităţi de cazare au fost utilizate în proporţie de 28,6% la rude şi prieteni, respectiv 11,2% în alte tipuri de cazare fără plată.

Luna de vârf pentru călătoriile de vacanţe în ţară a fost luna ianuarie cu o pondere de 25,5% pentru călătoriile interne şi luna iunie, cu o pondere de 30,4% pentru cele externe.

În proporţie de 97,7% călătoriile pentru vacanţe în străinătate realizate în primele şase luni au avut ca destinaţie ţări din Europa, ţările Uniunii Europene reprezentând 89,8% din totalul acestor călătorii.

Numărul total de înnoptări aferente călătoriilor realizate în semestrul I 2019 a fost de 34.103.700, (86% pentru călătoriile de vacanţe). Din totalul de 29,317 milioane înnoptări înregistrate pentru vacanţe, 84% au fost realizate în România şi 16% în străinătate.

În perioada ianuarie – iunie 2019, rezidenţii români au cheltuit aproximativ 6,748 miliarde lei pentru călătorii de vacanţă şi afaceri, din care 75% pentru cele care au vizat destinaţii interne.

Din totalul cheltuielilor turistice pentru călătorii de vacanţe în semestrul I 2019, 76,6% au reprezentat cheltuielile pentru călătoriile în ţară, iar 23,4% pentru călătorii în străinătate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vânzările de autoturisme ecologice au ajuns să reprezinte 3,7% în total, la nivel naţional (APIA)

Publicat

Ponderea autoturismelor ecologice în totalul vânzărilor înregistrate la nivel naţional, în primele nouă luni ale anului, s-a situat la 3,7%, superioară celei consemnate în aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce, pe volum, vânzările de maşini ecologice au ajuns la 4.734 de unităţi, faţă de 2.927, în 2018, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

Conform analizei de specialitate, din totalul vânzărilor de maşini ecologice, înregistrat în intervalul ianuarie – septembrie, cele mai multe (3.467 de unităţi) sunt autoturisme hibride, în creştere cu 52,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2018, în timp ce 1.021 de unităţi se încadrează în categoria electrice (+138,6%), iar 246 de unităţi sunt în categoria plug-in (+16,5%).

“În acest context, trebuie remarcată şi în acest an evoluţia foarte bună a Programului “Rabla Plus”, numărul persoanelor fizice care au achiziţionat o maşină electrică (full sau plug-in) fiind de circa trei ori mai mare decât cel consemnat la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. Un alt aspect important de semnalat este faptul că, în primele 9 luni ale acestui an, au fost achiziţionate cu circa 30% mai multe autoturisme cu încărcare electrică decât în întreg anul trecut, respectiv 1.267 de exemplare faţă de 987″, notează reprezentanţii APIA.

Statistica relevă, totodată, faptul că, doar la nivelul lunii septembrie, au fost comercializate 652 de autoturisme “verzi”, în creştere cu 7,23%, în comparaţie cu luna anterioară, când s-au vândut 608 unităţi.

În topul celor mai comercializate autoturisme electrice 100%, în primele nouă luni ale anului, primul loc a fost ocupat de Renault – cu 287 unităţi (faţă de 61 de exemplare înregistrate în anul precedent), urmat de Nissan – cu 278 de unităţi (+929,6%), Volkswagen (166 de exemplare, +62,7%), BMW (128 de unităţi, +36,2%), smart (108 unităţi, +13,7%), Jaguar (27 de exemplare în comparaţie cu niciuna în primele nouă luni din 2018), Audi (15 unităţi, faţă de niciuna în anul precedent) şi Mercedes Benz (două unităţi, faţă de una în anul anterior).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.043 de unităţi, Lexus (190), Ford (76), Honda (49), Suzuki (41), Kia (38), Hyundai (27) şi Land Rover (3).

De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi – cu 96 de exemplare, urmată de Volvo – cu 59 de unităţi, Land Rover (34), BMW (25), Porsche (24), Mini (4), Mercedes-Benz (3) şi Toyota (1).

În 2018, numărul autoturismelor verzi (electrice, hibride şi plug-in) comercializate în România a fost de 4.572, în creştere cu 65,7% faţă de anul 2017. Din acest total, 3.585 de exemplare au fost vehicule hibrid (+59,8% faţă de 2017), 682 erau electrice 100% (+102,4%), iar 305 plug-in (+72,3%).

La finalul anului trecut, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor, la nivel naţional, a fost de 2,9%, în timp ce, în aceeaşi perioadă din 2017, procentajul s-a situat la 2,1%. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul de treceri ilegale a frontierelor spre țări din Uniunea Europeană a crescut în luna septembrie

Publicat

infractional

Numărul de treceri ilegale de frontiere ale Uniunii Europene a crescut în mod semnificativ în septembrie, majoritatea migranţilor sosind în locuri de-a lungul zonei de est a Mării Mediteraneene, a anunţat miercuri Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Gardă de Coastă (Frontex), potrivit dpa.

De-a lungul principalelor rute de migraţie, sosirile de migranţi au crescut cu 14% comparativ cu luna trecută, numărul acestora depăşind 17.200 de persoane.

În pofida creşterii din ultimele luni, Frontex precizează că numărul total de traversări ilegale a frontierelor a scăzut la 88.200 în primele trei trimestre ale anului 2019, o scădere cu 19% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creşterea din august până în septembrie a fost cauzată de sosirile mai numeroase de migranţi în insulele greceşti din estul Mării Egee, potrivit Frontex. Peste 11.500 de migranţi au fost detectaţi de-a lungul rutei din estul Mediteranei, cu 16% mai mult decât în august.

Începând din ianuarie, numărul total de sosiri de migranţi pe acest traseu a crescut cu 22% comparativ cu un an înainte, până la aproape 50.600, doi migranţi din cinci venind din Afganistan, precizează Frontex.

Potrivit agenţiei europene, în jur de 2.400 de migranţi s-au deplasat în septembrie prin vestul Mării Mediteraneene spre Spania, cu 12% mai mulţi decât în august, majoritatea migranţilor de pe această rută venind din Africa subsahariană.

În zona centrală a Mării Mediteraneene, în special migranţi tunisieni şi sudanezi au folosit ruta dintre Libia şi Italia, cu o sporire a numărului de sosiri cu 16% în comparaţie cu luna trecută, până la 2.280 de persoane.

Uniunea Europeană se află în prezent în impas în legătură cu modul în care ar trebui redistribuiţi migranţii sosiţi pe mare între ţările membre, după cum cer statele situate în prima linie. Malta, Italia, Franţa şi Germania au propus un mecanism de relocare fix, însă miniştrii de interne ai ţărilor din UE au eşuat să ajungă la un acord săptămâna trecută. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primele implanturi de cardiodefibrilatoare, realizate la SCJU Sibiu

Publicat

O echipă medicală coordonată de dr. Cornel Ioan Bitea a efectuat primele implanturi de cardiodefibrilatoare de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu, aceste intervenţii constituind atât o premieră pentru unitatea spitalicească sibiană cât şi un nou pas spre tratarea pacienţilor cu patologie cardio-vasculară complexă.

Potrivit unui comunicat al SCJU Sibiu, remis vineri AGERPRES, implanturile de cardiodefibrilatoare au fost efectuate pe 17 octombrie, de aceste proceduri beneficiind doi pacienţi, un bărbat de 40 de ani cu o afecţiune foarte rară şi un vârstnic supravieţuitor al unui infact miocardic, care postoperatoriu au avut o evoluţie favorabilă şi urmează a fi externaţi.

“Dr. Cornel Ioan Bitea, medic specialist cardiolog, coordonator al laboratorului de cardiologie intervenţională şi implant de cardiostimulatoare, cu sprijinul domnului prof dr. Dan Dobreanu, şeful Clinicii de Cardiologie din carul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, a realizat împreună cu echipa sa formată din dr. Catrina Bianca, dr. Nistor Adrian., as. Soanea Mădălina şi as. Tatu Mihaela, primele implanturi de cardiodefibrilatoare din cadrul SCJU Sibiu”, se precizează în comunicat.

Pacientul de 40 de ani care a beneficiat de această procedură a fost diagnosticat cu o afecţiune foarte rară (cardiomiopatie dilatativă, sindrom de non-compactare) şi a primit dispozitivul în vederea prevenţiei primare a morţii subite, iar pacientul vârstnic, care prezintă o patologie complexă şi este supravieţuitor al unui infarct miocardic a primit acest dispozitiv pentru prevenţia secundară a morţii subite.

Potrivit sursei citate, dispozitivele, implantate la pacienţi selecţionaţi, pot fi salvatoare de viaţă prin tratarea specifică a unor tulburări de ritm cardiac cu potenţial fatal, prin aplicarea unor terapii electrice direct în interiorul cavitaţii cardiace, inclusiv aplicarea de şocuri electrice.

Medicul Cornel Ioan Bitea, citat în comunicat, a precizat că tot mai muţi pacienţi sunt trataţi intervenţional în laboratorul de cardiologie de la SCJU Sibiu şi nu mai este necesar transferul lor la Târgu Mureş, arătând că numai de la începutul acestui an au fost efectuate peste o mie de pacienţi care au necesitat implant de stent coronarian şi periferic.

“Mă bucur că activitatea desfăşurată în cadrul laboratorului, în interesul direct al pacientului, devine din ce în ce mai complexă iar numărul pacienţilor rezolvaţi local e în continuă creştere. Dacă nu de mult au fost realizate primele proceduri de cardiologie intervenţională (implant de stent coronarian şi periferic), actualmente numărul acestor proceduri a crescut semnificativ, de la de câteva sute de pacienţi anual, la peste o mie de proceduri doar de la începutul acestui an”, a declarat medicul Cornel Ioan Bitea, citat în comunicat.

Acesta a punctat că în laboratorul de la Sibiu, pacienţii cu tulburări de ritm şi conducere pot beneficia de implant de cardiostimulatoare (pacemaker), în ultimul an fiind realizate aproximativ 100 de astfel de implanturi.

“În continuare sperăm să reuşim o extindere a gamei de patologii cardiovasculare tratate în serviciul nostru, permanentizarea serviciului de cardiologie intervenţională, în vederea rezolvării 100% a cazurilor de infarct miocardic acut pe plan local”, a conchis dr. Cornel Ioan Bitea. AGERPRES

Citește mai departe