Suedia a decis să nu recomande vaccinurile anti-COVID-19 pentru copiii din grupa de vârstă 5-11 ani, a anunţat joi Agenţia de Sănătate Publică, argumentând că beneficiile nu depăşesc riscurile, relatează Reuters.

„Pe baza informaţiilor pe care le avem în prezent, şi anume că există un risc scăzut de a face o formă gravă a bolii în cazul copiilor, nu vedem niciun beneficiu clar din vaccinarea acestora”, a declarat Britta Bjorkholm de la Agenţia de Sănătate Publică, într-o conferinţă de presă.

Ea a adăugat că decizia ar putea fi revizuită dacă datele obţinute în urma cercetărilor se vor schimba sau dacă o nouă variantă de coronavirus va schimba cursul pandemiei. Copiii din grupurile cu risc ridicat pot primi deja vaccinul.

Suedia a înregistrat peste 40.000 de cazuri noi pe 26 ianuarie, una dintre cele mai mari cifre zilnice de la începutul pandemiei, în pofida testării limitate. Deşi în timpul celui de-al patrulea val de coronavirus numărul cazurilor zilnice a fost extrem de ridicat, sistemul sanitar nu este supus aceleiaşi tensiuni ca în timpul valurilor anterioare.

Joi, 101 pacienţi cu COVID au avut nevoie de terapie intensivă, mult sub nivelul de peste 400 de pacienţi înregistrat în primăvara anului 2021. În total, aproape 16.000 de persoane au murit din cauza COVID-19 în Suedia de la începutul pandemiei.

Guvernul Suediei a extins miercuri restricţiile, care includ un program de funcţionare limitat pentru restaurante şi o limită a numărului de persoane permis în interior, timp de două săptămâni, însă a spus că speră să ridice noile restricţii pe 9 februarie. Agerpres

Guvernul României va aproba, joi, contractul de finanțare cu Banca Europeană de Investiții pentru construirea Spitalului Regional de Urgență din Cluj, estimat la 305 milioane de euro.

Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea capitalului, plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului se asigură, conform legislaţiei în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale.

Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții a fost semnat la București la 11 noiembrie 2021 și la Luxemburg la 15 noiembrie 2021.

Spitalul Regional de Urgență Cluj, realizat în localitatea Florești, va avea șapte niveluri, 849 de paturi, 19 săli de operație.

Aici va exista și un heliport.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Cele mai scumpe locuinţe sunt în Cluj, unde este cel mai mare preţ mediu per metrul pătrat. Din acest motiv, raportat la salariu, clujenii pot cel mai greu să-şi cumpere o locuinţă. De fapt, sunt depăşiţi doar de constănţeni.

1.289 euro/mp în ţară

Indexul imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie. Prima valoare a indexului imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie, echivalentul unui multiplu de 1,8 ori salariul mediu net, ceea ce indică cel mai bun grad de accesibilitate de după 2004. Primul indice imobiliar calculat pe baza preţurilor din tranzacţiile cu locuinţe finanţate prin credit ipotecar este lansat de Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, parte a grupului OLX.

„Contrar aparenţelor, Bucureştiul se află în topul accesibilităţii la nivel naţional şi pe primul loc detaşat între marile oraşe din Uniunea Europeană, în timp ce Constanţa şi Clujul au cele mai puţin accesibile locuinţe la nivel naţional, dar printre cele mai accesibile la nivel european. Dacă în bula din 2007-2008, multiplul dintre preţul pe metru pătrat şi salariul mediu net atinsese 4,5-5, un nivel absolut iraţional, în prezent, indicele de accesibilitate la nivel naţional, calculat pentru apartamente şi case, se situează în jur de 1,8, ceea ce indică un nivel de echilibru extraordinar, fază în care am intrat de câţiva ani.

Mai mult decât atât, concentrarea foarte mare a pieţei imobiliare (Bucureştiul, Ilfovul şi Clujul reprezintă aproximativ 50% din activitatea imobiliară rezidenţială) maschează un grad de accesibilitate şi mai bun la nivel judeţean”, arată datele analizei.

…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Autoritățile anunță că vor face mai multe campanii de vaccinare și informare în mediul rural, acolo unde se înregistrează cea mai mică rată de imunizare.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 își propune să consolideze raza de acoperire a programului național de vaccinare în rândul populației rurale, prin intensificarea informării și a organizării caravanelor de vaccinare.

Caravanele vor fi operaționalizate pentru conectarea cu grupurile țintă, ascultarea și intermedierea comunicării cu liderii locali de opinie, pentru a oferi comunităților informații adaptate, ușor de înțeles și corecte din punct de vedere științific privind vaccinarea împotriva COVID-19. De asemenea, caravanele vor aduce echipele medicale mai aproape de comunități.

Pentru relansarea campaniei în mediul rural, peste 80 de experți români în sănătate publică și medici de familie din toate județele, implicați în derularea campaniei de vaccinare din țară, au participat joi la un atelier online.

Evenimentul a fost organizat de Comitetul Național de Coordonare Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19

Evenimentul a fost organizat de Comitetul Național de Coordonare Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

„Acest demers se înscrie în seria acțiunilor de informare privind beneficiile și importanța vaccinării, prin mesaje adaptate fiecărei comunități, care să integreze și să țină cont de principalele bariere la vaccinare pe care oamenii încă le au. Ne dorim, în felul acesta, promovarea campaniei de vaccinare în beneficiul sănătății publice, prin implicarea activă a tuturor „actorilor” relevanți de la nivelul comunității, care pot schimba percepția oamenilor  asupra vaccinării. Pentru acest lucru, este determinant să știm pe cine ne putem baza la nivel local, cum putem valorifica la maximum informațiile științifice și, nu în ultimul rând, este esențial să cunoaștem bine comunitatea căreia ne adresăm, cu toate particularitățile ei culturale, religioase și demografice”, a declarat Col. Dr. Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19

Conform datelor existente la data de 26 ianuarie, 7.958.915 persoane din România s-au vaccinat cu schemă completă, ceea ce reprezintă 47,09% din totalul populației eligibile cu vârsta peste 12 ani.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News