Sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, întrucât utilizarea lor doar în lunile iulie şi august, pe Litoral, duce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini, au declarat, miercuri, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.

Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival.

„Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.

El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.

„Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.

La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit.

„Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.

Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.

„Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie. AGERPRES