ACTUALITATE
Tichetele de vacanţă ar trebui folosite doar în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării
Sistemul voucherelor de vacanţă ar trebui îmbunătăţit prin folosirea lor în extrasezon şi în anumite regiuni ale ţării, întrucât utilizarea lor doar în lunile iulie şi august, pe Litoral, duce la scumpiri şi la scăderea numărului de turişti străini, au declarat, miercuri, reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă.
Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi membru în grupul de lucru pe turism din CDR, a afirmat că reprezintă o problemă faptul că tichetele sunt folosite în principal în sezonul estival.
“Toată lumea se îmbulzeşte pe litoral vara şi în weekend şi atunci cresc preţurile, că aşa este legea cererii şi a ofertei. Un alt efect colateral este inhibarea incoming-ului, pentru că hotelierii pe două luni au venituri crescute cu mai mulţi turişti cu preţuri mai bune şi atunci nu mai vor să se complice cu străinii”, a spus Anastasiu.
El a arătat că turiştii străini au nevoie de un lanţ de chartere din aprilie până în octombrie, iar ei în iulie şi august nu mai găsesc locuri.
“Astfel că turismul de Litoral şi de Deltă nu are o şansă reală de dezvoltare sustenabilă decât dacă sezonul este de nouă luni şi asta nu se poate face decât cu mulţi turişti străini, combinat şi cu români. Ca politică publică, eu aş fi făcut-o altfel. De exemplu: aş fi dat voucherele cu valabilitate în extrasezon. Dacă ai sezon doar două-trei luni, nu-ţi permiţi să ai o echipă stabilă, să bagi bani în pregătirea profesională, oamenii vin şi pleacă, lucrezi cu studenţi şi zilieri. Problema noastră este sezonalitatea, nouă luni, iar nouă luni înseamnă să facem şi altceva decât să stăm la soare. Să facem călărie, cantonamente, evenimente, muzică, multe, multe, multe”, a precizat Anastasiu.
La rândul său, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii şi membru în grupul de lucru pe turism al CDR, a arătat că voucherele de vacanţă au însemnat un suflu pentru turismul românesc, doar că acest sistem trebuie îmbunătăţit.
“Eu am fost ministrul care a introdus voucherele de vacanţă şi ceea ce trebuie să avem în vedere este calitatea politicilor publice. Noi avem o politică publică, am văzut nişte consecinţe, şi nu facem nimic să schimbăm. Este un efect faptul că un privat poate plăti mai mult, pentru că piaţa a fost distorsionată de cineva care are vouchere de vacanţă. Atunci această politică publică trebuie îmbunătăţită, în sensul că am sesizat că voucherele s-au concentrat pe unele regiuni şi nu pe cele pe care noi le voiam dezvoltate în strategia de ecoturism. Bun, schimbăm şi spunem că voucherele pot fi folosite numai în acele regiuni, ca să le impulsionăm. Doi: am sesizat că voucherele au fost folosite doar în vârf de sezon. Schimbăm reglementarea şi spunem că pot fi folosite numai în extrasezon. Corelăm cu vacanţa copiilor şi ne uităm şi în alte zone. Asta înseamnă politică publică. Pentru că dacă blamăm cu totul acea politică, pierdem cu toţii”, a completat el.
Opinia lor este susţinută şi de Daniel Mischie, de asemenea membru în grupul de lucru pe turism din CDR.
“Voucherele de vacanţă sunt un boost extraordinar, un impuls extraordinar pe termen scurt pentru turism. Sigur, 400 de milioane puteau fi cheltuiţi şi altfel decât gratis. Şi nu se referă doar la bugetari, ci şi la mediul privat. Şi o parte dintre noi putem lua tichete de vacanţă în aceleaşi condiţii ca şi tichetele de masă. În momentul în care piaţa se echilibrează, dacă tu vrei să beneficiezi de tichete de vacanţă, poţi să accepţi tichete de vacanţă ca operator. Dacă tu ai foarte mulţi nemţi la uşă cu suta de euro pentru cazare, atunci poţi să nu accepţi tichete de vacanţă. A, e mult mai simplu azi să încasezi tichete de vacanţă şi să stai liniştit, decât să aduci neamţul cu suta de euro la cazare. Dar nu uitaţi că resuscitarea turismului din România, pe termen scurt, e foarte importantă”, a arătat Mischie. AGERPRES
Parlamentul Slovaciei a aprobat vineri prelungirea stării de urgenţă în contextul pandemiei de coronavirus, informează dpa.
După o dezbatere în plen ce s-a desfăşurat cu intermitenţe începând de miercuri, o largă majoritate a parlamentarilor a votat în favoarea moţiunii guvernului de prelungire a stării de urgenţă.
Starea de urgenţă, care a fost declarată la 1 octombrie şi de atunci a fost prelungită de mai multe ori în Slovacia, va fi valabilă acum până pe 19 martie.
Alături de alte prevederi, starea de urgenţă permite recrutarea şi transferul forţat al lucrătorilor din sistemul sanitar, precum şi interzicerea reuniunilor.
O interdicţie de circulaţie este în vigoare de la începutul anului, însă aceasta este dificil de controlat din cauza caracterului confuz al excepţiilor.
Potrivit autorităţilor slovace în domeniul sănătăţii, Slovacia a înregistrat de la începutul pandemiei 303.420 de contaminări şi aproape 7.000 de decese cauzate de COVID-19. Ţara central-europeană are aproximativ 5,5 milioane de locuitori.
Potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), numărul de noi contaminări la 100.000 de locuitori este în Slovacia de 526 în ultimele 14 zile, mai mare de patru ori decât în Germania.
Cu 239,3 decese de COVID-19 la un milion de locuitori în ultimele 14 zile, Slovacia se află în prezent pe primul loc la acest capitol între ţările Europei. AGERPRES
ACTUALITATE
Un rar diamant brut de 242 de carate, oferit spre vânzare de Alrosa la o licitaţie din Dubai
Producătorul Alrosa, aflat sub controlul statului rus, va oferi spre vânzare un rar diamant brut de 242 de carate – una dintre cele mai mari pietre preţioase pe care le-a extras în acest secol – la o licitaţie din Dubai, la 22 martie, a anunţat vineri compania, relatează Reuters.
Diamantul clar are dimensiunea unui ou mic.
Alrosa, cel mai mare producător de diamante brute din lume, concurează cu compania anglo-americană De Beers.
“Diamante brute, ce pot permite tăierea unui diamant şlefuit mai mare de 100 de carate, sunt extrem de rare în natură. Chiar şi mai rar sunt oferite astfel de pietre preţioase la licitaţie”, a declarat Evgeny Agureev, director de vânzari în cadrul Alrosa, citat într-un comunicat.
Alrosa a oferit ultima dată un diamant brut de o asemenea dimensiune la o licitaţie deschisă origanizată în urmă cu cinci ani.
Legea rusă prevede că producătorul minier trebuie mai întâi să ofere diamantele sale brute mai mari de 50 de carate depozitului de metale şi pietre preţioase Gokhran.
Diamantul a fost reţinut până în prezent pentru a marca licitaţia internaţională Alrosa cu numărul 100.
Licitaţia va începe de la preţul de 2 milioane de dolari. AGERPRES
Foto:Tatyana Makeyeva / REUTERS
Grupul chinez Huawei intenţionează să producă vehicule electrice sub propriul brand şi ar putea lansa unele modele anul acesta, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
În 2019, Huawei a devenit o victimă a tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, după ce Casa Albă a declarat producătorul chinez de echipamente de telecomunicaţii drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi ulterior i-a impus mai multe sancţiuni comerciale. Aceste sancţiuni i-au afectat creşterea şi au forţat Huawei să îşi vândă marca de telefoane low-cost Honor.
Huawei Technologies Co Ltd este în negocieri cu firma chineză de stat Changan Automobile şi alte companii auto pentru a utiliza fabricile lor în vederea producerii de vehicule electrice. De asemenea, Huawei discută cu BluePark New Energy Technology, sprijinit de grupul chinez BAIC, fabricarea de modele electrice, susţin mai multe surse.
Planul ar reprezenta o schimbare majoră a direcţiei pentru Huawei, după ce vânzările sale de smartphone-uri au scăzut cu 41% în trimestrul patru din 2020, în urma sancţiunilor impuse de autorităţile SUA. În topul principalilor producători de telefoane mobile inteligente, Huawei este acum pe locul cinci, în urma rivalilor chinezi Xiaomi şi Oppo.
Pentru prima dată din 2013, Huawei nu se mai află printre primii patru producători globali de smartphone-uri, conform datelor firmei de cercetare de piaţă Gartner.
Pe ansamblul anului trecut, Huawei s-a situat pe locul trei în topul principalilor producători de telefoane mobile inteligente, în urma Apple şi Samsung.
Vineri, un purtător de cuvânt al Huawei a dezminţit planurile companiei de a proiecta sau produce vehicule electrice sub propriul brand.
Alte surse au declarat că Richard Yu, directorul diviziei de consum a Huawei, care a ajutat compania să devină unul din cei mai mari producători globali de smartphone-uri, se va concentra pe vehiculele electrice, destinate pieţei de masă.
De ani de zile Huawei dezvoltă o gamă largă de tehnologii pentru vehiculele electrice şi a format parteneriate cu producători auto ca Daimler AG, General Motors şi SAIC pentru dezvoltarea în comun de tehnologii auto smart. Din 2018 Huawei a accelerat angajările de ingineri specializaţi în tehnologii auto.
Vânzările de automobile electrice şi hibride în China, cea mai mare piaţă auto din lume, au crescut anul trecut cu 11%, la 1,37 milioane de unităţi, iar pentru acest an Asociaţia Producătorilor Auto din China (CAAM) se aşteaptă la livrări de 1,80 milioane de unităţi. AGERPRES
Autorităţile sanitare canadiene au anunţat vineri că au autorizat al treilea vaccin împotriva COVID-19, cel al gigantului farmaceutic AstraZeneca, informează AFP.
Canada, care a autorizat deja serurile Pfizer/BioNTech şi Moderna, a comandat 20 de milioane de doze din vaccinul produs de AstraZeneca.
“O veste excelentă! Autoritatea în domeniul sănătăţii a Canadei a autorizat vaccinul AstraZeneca. Prin urmare, el este sigur, eficient şi gata să fie utilizat!”, şi-a exprimat satisfacţia Pablo Rodriguez, liderul guvernului în Camera Comunelor, pe Twitter.
Mai devreme luna aceasta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că acest vaccin poate fi administrat persoanelor de peste 65 de ani şi utilizat chiar şi într-o ţară în care circulă variante mutante de coronavirus.
Acest vaccin cu vector viral, dezvoltat de Universitatea Oxford din Regatul Unit şi gigantul farmaceutic AstraZeneca, s-a confruntat cu mici probleme în ultimele săptămâni, eficienţa lui nefiind considerată suficient de concludentă în cazul persoanelor cu vârste peste 65 de ani şi în ţările în care circulă variante mutante.
Vaccinurile de la Pfizer/BioNTech şi de la Moderna se bazează pe tehnologia ARN mesager şi prezintă o rată de eficacitate mai mare de 90%, comparativ cu 60% pentru AstraZeneca. Însă, acesta din urmă are avantajul enorm că poate fi stocat cu ajutorul mijloacelor de refrigerare clasice. El este deja utilizat pe plan internaţional, începând cu Regatul Unit din luna decembrie, dar şi în Uniunea Europeană.
De asemenea, Canada trebuie să primească 1,9 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca până la sfârşitul lui iunie prin intermediul mecanismului COVAX al ONU, menit să ajute ţările sărace să-şi vaccineze populaţiile împotriva COVID-19.
Canada, ţară cu circa 38 de milioane de locuitori, a comandat sau rezervat peste 400 de milioane de doze de vaccin de la şapte grupuri farmaceutice.
La fel ca numeroase alte ţări, Canada s-a confruntat cu întârzieri în ceea ce priveşte livrările de doze de vaccin Pfizer/BioNTech şi Moderna, importate din Europa.
Vineri, Canada înregistra peste 858.000 de cazuri de contaminări şi 21.865 de decese cauzate de noul tip de coronavirus de la începutul pandemiei. AGERPRES
Slovacia prelungeşte starea de urgenţă până pe 19 martie
Incendiu la o garsonieră dintr-un bloc din Tulcea. 11 locatari s-au autoevacuat
Incendiu într-un magazin din Petroșani. Pompierii au evacuat locatarii unui bloc învecinat
Accident MORTAL pe o stradă din Cluj-Napoca. O femeie a decedat după ce a fost lovită de o mașină condusă de un șofer băut
Un rar diamant brut de 242 de carate, oferit spre vânzare de Alrosa la o licitaţie din Dubai
Bărbat fără permis, la volanul unei mașini cu numere false, a lovit 10 autoturisme parcate în Constanța
Pieton lovit de o mașină condusă de un șofer băut, în Drobeta Turnu-Severin
Șoferul bănuit că a provocat accidentul din Giurgiu, soldat cu 2 morți, reținut, după ce a fugit
