Românii vor avea o nouă minivacanţă în weekend, când se sărbătoresc Rusaliile, în contextul în care ziua de luni, 21 iunie, este zi liberă.

Rusaliile se celebrează la 50 de zile după Paşte şi la 10 zile după Înălţarea Domnului, potrivit Calendarului Ortodox.

Angajaţii au două zile libere legale, respectiv 20 iunie (duminică) şi 21 iunie (luni).

Potrivit Codului Muncii, românii au 15 zile libere acordate cu ocazia sărbătorilor legale, iar în acest an, opt sunt în weekend, în timp ce şapte sunt în timpul săptămânii.

În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă. Cei care lucrează în acest zile au dreptul la compensarea cu timp liber, acordat în următoarele 30 de zile.

Zilele libere se acordă pentru: Paşte (Vinerea Mare, Duminica Paştelui, Lunea Luminată), două zile pentru Anul Nou, două zile pentru Rusalii, două zile pentru Crăciun şi câte o zi pentru Ziua Unirii Principatelor Române, Ziua Internaţională a Muncii, Ziua Copilului, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Andrei şi Ziua Naţională a României.

Până la finalul anului, angajaţii din România vor avea următoarele zile libere de sărbători legale:

20 iunie (duminică): Rusaliile
21 iunie (luni): A doua zi de Rusalii
15 august (duminică): Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie (marţi): Sfântul Andrei
1 decembrie (miercuri): Ziua Naţională a României
25 decembrie (sâmbătă): Crăciunul
26 decembrie (duminică): A doua zi de Crăciun. MEDIAFAX

“Declar Disneyland Paris din nou deschis”: După aproape opt luni de închidere, preşedintele Disneyland Paris a inaugurat joi redeschiderea celebrului parc de distracţii, situat la aproximativ 30 de kilometri est de capitala Franţei, cu respectarea unor măsuri sanitare “sporite”, cum ar fi obligativitatea purtării măştii sanitare de către toţi vizitatorii de peste 6 ani, informează AFP.

Prima destinaţie turistică din Europa, Disneyland Paris a avut de suferit, alături de alte parcuri de distracţii, din cauza succesiunii de închideri, redeschideri şi reînchideri cauzate de epidemia de COVID-19. După o primă închidere între 13 martie şi 15 iulie 2020, parcul a trebuit să îşi închidă porţile încă de două ori.

Închis din 30 octombrie 2020, Disneyland Paris şi-a redeschis porţile joi, însă va funcţiona la o capacitate limitată. În condiţiile actuale, parcul va putea primi 28.000 de persoane, deşi capacitatea acestuia îi permite un număr de până la 50.000 de vizitatori pe zi”, a indicat Djamila Ouaz, de la CFDT (Confédération française démocratique du travail).

Dintre cele şapte hoteluri ale complexului, doar Disney’s Newport Bay Club este deschis. Deschiderea noului Disney’s Hotel New York, cu 561 de camere dedicate universului Marvel, este prevăzută pentru 21 iunie.

Potrivit CFDT, parcul a atras 3,5 milioane de vizitatori în 2020. Disneyland Paris nu mai comunică numărul de vizitatori din 2015, când a primit 14,8 milioane de persoane.AGERPRES

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat joi că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt prevăzute investiţii de 150 de milioane de euro care să vină în ajutorul unităţilor spitaliceşti pentru a preveni infecţiile asociate asistenţei medicale.

Ioana Mihăilă a spus că Ministerul Sănătăţii are în plan “măsuri de ameliorare” a sub-raportării infecţiilor asociate actului medical.

“Avem în plan măsuri de ameliorare a acestei sub-raportări (infecţii nosocomiale), unele ţin de modul de finanţare. Ne gândim să finanţăm altfel acolo unde există spitale care raportează constant, coerent şi corect aceste infecţii asociate asistenţei medicale. Altele ţin de modul în care comunicăm importanţa acestor infecţii asociate asistenţei medicale, aşa încât şi medicii şi managerii şi presa şi populaţia generală să înţeleagă că aceste infecţii asociate asistenţei medicale sunt inerente în anumite situaţii şi nu reprezintă neapărat un caz de malpraxis. (…) Există în acest moment sisteme de raportare, dar este adevărat că se pot îmbunătăţi metodele de raportare, dar şi controlul raportărilor. Avem în plan, inclusiv în PNRR prevăzute investiţii de 150 de milioane de euro care să vină în ajutorul unităţilor spitaliceşti pentru a preveni infecţiile asociate asistenţei medicale. Spitalele vor avea la dispoziţie diferite instrumente pentru a-şi realiza aceste investiţii. Fie că vorbim de investiţii în partea de sterilizare, în partea de spălare, în funcţie de cum consideră ele că au nevoie”, a susţinut ministrul, într-o conferinţă de presă.

Ioana Mihăilă a afirmat că, potrivit “mărturiilor primite de la Comisia Europeană”, componenta Sănătate din PNRR a fost una dintre “cele mai bune” transmise de către România.

“Din luna ianaurie până la ultima retransmitere a componentei Sănătate cred că au fost 7 transmiteri către Comisia Europeană şi 7 reveniri cu observaţii de la Comisia Europeană. Aceste mod de lucru, acest mecanism de feedback de fapt ne ajută ca de fiecare dată să transmitem către Comisia Europeană un plan mai bun, mai detaliat şi mai concret şi mai uşor de implementat. Au fost observaţii, ele au fost numeroase. Cele mai mult au fost rezolvate la fiecare dintre aceste retransmiteri, astfel încât această componentă Sănătate din PNRR, conform mărturiilor primite de la Comisia Europeană, a fost dintre cele mai bune din componentele transmise de către România”, a spus ministrul. AGERPRES

Două refugii montane panoramice au fost amplasate în premieră în România în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş şi reprezintă punctul final al unor trasee educative care le vor dezvălui turiştilor informaţii despre frumuseţea şi unicitatea zonei.

Proiectul este derulat de Asociaţia “Gyilkosto Adventure”, din Gheorgheni, în colaborare cu Serviciul Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita şi în parteneriat cu Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Preşedintele Asociaţiei, Simon Laszlo, a declarat, pentru AGERPRES, că s-a dorit, în acest fel, să se facă “un pas spre Vestul Europei” în ceea ce priveşte infrastructura turistică.

“Punctele de belvedere sunt foarte populare în rândul vizitatorilor şi ne-am gândit să amenajăm aceste cabine pentru ca turiştii să poată sta mai mult, pentru cei care doresc să se uite la un apus, un răsărit, să poată petrece un timp mai îndelungat, chiar o noapte întreagă”, a explicat Simon Laszlo, pentru AGERPRES.

Unul dintre refugiile panoramice este situat pe Piatra Poienii, iar celălalt pe muntele Uncigaş, iar priveliştea este una extraordinară, turiştii putând să o admire atât prin ferestrele mari ale construcţiei cât şi folosind telescoapele care vor fi instalate.

“La una dintre cabine, din geamul principal se vede o parte din Cheile Bicazului şi, în faţa, Piatra Altarului, iar din partea laterală se vede Suhardul Mic şi partea din Cheile Bicazului care conduce spre staţiunea Lacu Roşu. Iar la cabina panoramică de pe muntele Uncigaş se vede zona Lacului Roşu, până în creasta principală a Hăşmaşului”, a precizat Simon Laszlo.

Acesta a punctat că cele două refugii sunt amplasate pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, care e partener în proiect, fiind respectate toate elementele planului de management al parcului.

Refugiile montane au fost construite din lemn şi aluminiu, din mai multe module, ca să fie mai uşor de transportat şi montat. Pe stâncile pe care se află au fost prinşi stâlpi, fixaţi cu ancore chimice, pe care s-a montat o platformă de lemn, care este baza refugiului, după care modulele, aduse cu elicopterul, au fost asamblate la faţa locului, cu ajutorul a 30 de persoane, majoritatea voluntari Salvamont.

Şeful Serviciului Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Örs, a declarat, pentru AGERPRES, că amplasarea acestor refugii a fost “o muncă extraordinar de periculoasă şi de grea, la prima încercare intervenţia elicopterului fiind anulată din cauza vântului.

“Aceste cabine sunt din mai multe module, care trebuiau puse la punct fix. A fost extrem de greu de executat şi extrem de periculos, pentru că erai la peste 200 metri de pământ şi în fiecare clipă putea doborî pe cineva. (…) A fost exact ca în filme. Eu cred că iarăşi să facem ceva în premieră în ţara asta, ceva ce pur şi simplu este extraordinar. Eu spun că e ceva nemaipomenit de frumos”, a spus Fekete Örs.

El a subliniat că şi prin acest proiect se pune la dispoziţie infrastructură pentru turism montan în siguranţă, Serviciul Salvamont derulând de peste zece ani un program complex, în acest sens, ce a vizat amplasarea a 24 de refugii montane, reabilitarea a mai bine de 2.600 km de trasee turistice sau construirea unor trasee de via ferrata.

Fekete Örs a mai arătat că aceste refugii sunt unice în România şi că mai sunt patru de acest gen în Europa.

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat, pentru AGERPRES, că unul dintre refugii este amplasat la o altitudine de 1.100 de metri, iar celălalt la 1.200 de metri, acestea fiind punctul final al unor trasee turistice educative.

“Parcurgând traseul, la final vor fi aceste puncte de belvedere, care pot fi folosite ca şi punct de belvedere, cabină foto sau refugiu, au triplu rol. Pe traseele turistice unde se află aceste cabine vor fi amplasate mai multe panouri, în care vom explica unicitatea zonei, vom oferi informaţii despre geologie, geomorfologie, flora şi fauna zonei. Vrem să ne folosim de aceste puncte de atracţie, pentru că ne aşteptăm la creşterea numărului de turişti şi a fost o condiţie ca aceste trasee turistice să capete statut de trasee educative”, a declarat directorul directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, i-a invitat pe turişti, într-un live pe Facebook, să viziteze zona şi să vadă “această minune”, precizând că “este un loc foarte frumos pentru a cere mâna unei fete” sau pentru cei care vor să lucreze în linişte, în sistem de telemuncă.

Proiectul derulat de Asociaţia “Gyilkosto Adventure” din Gheorgheni mai include realizarea unui pod suspendat peste pârâul Bicăjel şi amenajarea unui punct de belvedere pe traseul circular din jurul Lacului Roşu, în locul numit Balconul de Piatră.

Proiectul este finanţat cu fonduri europene, printr-o fundaţie din Ungaria, dar şi cu sprijinul firmelor locale şi a Consiliului Judeţean, prin Serviciul Salvamont.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, situat în munţii Hăşmaş, pe aria judeţelor Harghita şi Neamţ, are o suprafaţă de 7.000 de hectare şi adăposteşte păsări şi plante rare, unul dintre puţinele lacuri de baraj natural din Europa Centrală şi de Est, unele din cele mai impozante chei de calcar din Europa, dar şi pajişti de o frumuseţe uimitoare. AGERPRES