O fată a murit prin asfixie în Palermo (Sicilia, în sudul Italiei) în timp ce participa la o provocare numită ”jocul cu eşarfa” de pe reţeaua socială TikTok, relatează vineri AFP care citează media italiene.

Antonella, în vârstă de 10 ani, care participa la o ”blackout challenge” pe TikTok, în baia din casa familiei sale, şi-a legat o curea în jurul gâtului cu scopul de rămâne fără răsuflare cât mai mult timp, în timp ce se filma cu telefonul mobil.

Sora ei în vârstă de cinci ani a fost cea care i-a descoperit trupul inconştient, miercuri seara.

Fata a fost transportată imediat de părinţi la spitalul de pediatrie din Palermo, însă nu a supravieţuit.

”Jocul cu eşarfa”, în care copiii îşi blochează respiraţia până când leşină pentru a experimenta senzaţii tari, provoacă în fiecare an accidente, dintre care unele sunt fatale.

Părinţii au relatat cotidianului La Repubblica că o altă soră a fetei, în vârstă de nouă ani, a fost cea care le-a explicat ce s-a întâmplat. ”Antonella juca jocul asfixierii”, le-a spus ea.

”N-am ştiut nimic”, a explicat tatăl fetei pentru publicaţia citată. ”Nu ştiam că ea participa la acel joc. Ştiam că Antonella intra pe TikTok pentru coregrafii, pentru a se uita la videoclipuri. Dar cum mi-aş fi putut imagina această atrocitate?”, a spus el.

”Fiica mea, micuţa mea Antonella care moare din cauza jocurilor extreme de pe TikTok: cum pot accepta?”, a adăugat Angelo Sicomero, care împreună cu soţia sa a decis să doneze organele fetei, astfel încât ”alţi copii să poată trăi datorită ei”.

Parchetul din Palermo a deschis o anchetă pentru ”incitare la sinucidere”. Telefonul mobil al fetei a fost confiscat de anchetatori, care urmează să stabilească dacă Antonella era conectată cu alţi participanţi, dacă a fost invitată de o altă persoană să ia parte la provocare sau dacă a realizat înregistrarea video pentru prieteni sau cunoscuţi.

Ca reacţie la această tragedie, platforma lansată în 2016, care declară că are 100 de milioane de utilizatori în Europa, a emis un comunicat. ”Siguranţa comunităţii TikTok este prioritatea noastră principală, suntem la dispoziţia autorităţilor competente pentru a colabora la ancheta lor”, se arată în document. Agerpres

Industria turismului din judeţul Tulcea a înregistrat, în 2020, pierderi de 17,55 milioane de euro, în contextul în care numărul celor care au vizitat judeţul a fost cu 29% mai mic decât cel din anul precedent, din cauza crizei sanitare, susţine Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).

Preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac, a declarat, pentru AGERPRES, că, anul trecut, 119.019 turişti au ajuns în judeţ, mai puţini cu 29% decât în anul 2019, când s-au înregistrat 168.412 turişti, dar mai mulţi cu circa 15% decât în anul 2017, atunci când judeţul a fost vizitat de 100.430 de persoane.

“2020 urma să fie un an de vârf, dar criza sanitară şi cea economică au afectat industria. Din fericire, cu toate că a fost un an greu, cu pierderi, 2020 se situează peste 2017. Avem un plus de 15% faţă de 2017, ceea ce dovedeşte că asociaţia, înfiinţată în 2018, alături de parteneri, a avut o promovare continuă şi echilibrată a întregii destinaţii, iar roadele s-au văzut chiar şi într-un an complicat ca 2020”, a declarat preşedintele AMDTDD.

Ţibuleac a mai spus că pierderile înregistrate de turismul din judeţ sunt evaluate la 17,55 de milioane de euro.

“Industria turismului şi a activităţilor asociate reprezintă o cifră de afaceri de 60,5 milioane de euro în judeţ. Raportat la scăderea numărului de turişti, putem spune că, din punct de vedere financiar, industria turismului în judeţ a avut pierderi de 17,55 de milioane de euro”, a menţionat Cătălin Ţibuleac.

În opinia lui, în acest an, turismul din judeţ trebuie să continue să dezvolte ecoturismul şi să promoveze produse specifice zonei, în colaborare cu autorităţile.

“Evident, turiştii vor căuta în continuare siguranţă sanitară, distanţarea fizică şi formele de manifestare a ecoturismului permit aceste lucruri. Alături de Autoritatea Naţională pentru Arii Protejate şi de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, trebuie să promovăm produsele tradiţionale din arii protejate. Este un proiect curajos la nivel naţional care poate fi implementat în sprijinul comunităţilor din judeţ. Storceagul, salatele de icre, borşul de peşte sunt reţete tradiţionale care pot fi promovate în acest proiect”, a mai spus preşedintele AMDTDD.

Cele mai mari pierderi din industrie în judeţ s-au înregistrat la nivelul turismului cu navele de croazieră fluvială, în condiţiile în care peste 95% din navele programate să ajungă anul trecut în judeţ şi-au anulat sosirile, pe fondul crizei sanitare. Agerpres

A fost emisă o nouă alertă pentru cinci tipuri de măști neconforme, în total fiind 152 de tipuri de măşti care nu oferă protecția necesară, avertizează InfoCons.

„Alertă! Urgență! Atenție! Am ajuns la 152 măști de protecție neconforme !!!!!!”, transmite InfoCons.

În Europa, conform celor 25 de alerte transmise, totalul măştilor neconforme ajunge la 152 de tipuri.

Ultimele cinci tipuri de măști pentru care s-a introdus alertă europeană sunt din categoria FFP2 și, în cea mai mare parte, sunt produse în China.

Țările care au transmis alerta sunt Estonia și Luxembourg. În toate cele 5 cazuri se cere retragerea produselor de pe piață sau respingerea importului la frontieră.

(sursa: Mediafax)

Vremea va deveni mai caldă decât normalul termic al perioadei, gheaţa acumulată în ultima perioadă pe cursurile râurilor din ţară se va topi, iar debitele vor fi în creştere, avertizează Administraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR), într-o postare pe propria pagină de Facebook.

Conform specialiştilor, evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice va fi monitorizată în permanenţă de echipele “Apele Române”.

Hidrologii atrag atenţia asupra faptului că sunt prognozate, izolat, precipitaţii predominant lichide, în timp ce formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, izolat pod de gheaţă) sunt în diminuare şi restrângere.

Astfel, vor fi în creştere debitele râurilor din bazinele hidrografice: Bega,Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera şi Cerna (Apele Române Banat), Jiu (Apele Române Jiu), Olt (Apele Române Olt), Vedea şi Argeş (Apele Române Argeş-Vedea), bazinul superior şi mijlociu al Ialomiţei (Apele Romane Buzău-Ialomiţa), cursul superior al Prutului (Apele Române Prut-Bârlad).

Totodată, debitele râurilor din bazinele hidrografice ale Crasnei, Barcăului, Crişurilor şi cursul inferior al Mureşului vor fi în uşoară scădere, iar pe celelalte râuri, debitele vor fi în general staţionare.

ANAR avertizează locuitorii din zonele respective să nu traverseze cursurile de apă sau lacurile de acumulare pe poduri de gheaţă, să nu pescuiască la copcă şi să nu practice sporturi pe apa îngheţată, să verifice şi să întreţină corespunzător şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale.

De asemenea, toţi deţinătorii de poduri şi podeţe sunt sfătuiţi să menţină curate secţiunile de scurgere a apelor. Agerpres