Connect with us

ACTUALITATE

Toate cele 8 stații locale ale Digi24 își încetează emisia de miercuri

Publicat

Cele opt televiziuni regionale ale Digi24 se închid oficial începând de miercuri, după ce CNA a retras, la cerere, licenţele, anunţă paginademedia.ro.

Digi24 avea opt licenţe regionale în Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea şi Timişoara, pe care le primise de la CNA în februarie 2012. 

După cum se ştie, RCS&RDS a anunţat că va închide toate staţiile locale, inclusiv pe cea din Oradea, pe 1 februarie, urmând să lucreze doar cu corespondenţi.

Potrivit surselor  portalului eBihoreanul.ro, angajaţilor Digi24 Oradea nu li s-a spus o dată exactă în legătură cu momentul încetării emisiei.

Oficial, motivul invocat în comunicatul Digi / RDS este de ordin financiar. „Conducerea companiei a efectuat o analiză a eficienţei activităţii redacţiei centrale Digi 24, a reţelei de studiouri regionale şi a performanţelor actualei forme de organizare a activităţii media. Din această analiză a rezultat că este necesară o regândire a modelului de business în divizia de media, pentru a ţine pasul cu exigenţele şi nevoile publicului şi pentru a răspunde mai bine obiectivelor companiei pe termen scurt, mediu şi lung”, arăta, la vremea respectivă, un comunicat al Digi.

În esenţă, compania controlată de magnatul orădean Zoltan Teszari explică această decizie prin schimbarea „semnificativă” a pieţei media şi a comportamentul de consum al publicului telespectator, „o parte din public migrând spre conţinuturile difuzate online sau multi-platformă”. 

„Site-urile televiziunilor sau site-urile de ştiri atrag tot mai mulţi vizitatori, ceea ce conduce la scăderea audienţei altor canale. Conţinuturile difuzate online oferă nu numai informaţie de interes naţional şi internaţional, ci şi actualitate din proximitate (regiune, localitate)”, argumentează Digi.

„În urma proiectului de eficientizare, reţeaua de corespondenţi se va mări de la 12 la 18 echipe, care vor acoperi actualitatea din mai multe judeţe învecinate. În acelaşi timp, redacţia centrală Digi 24 va viza integrarea în echipa de la Bucureşti a jurnaliştilor şi a personalului tehnic şi de producţie din studiourile regionale”, mai arată comunicatul citat.

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Cheltuielile turiştilor nerezidenţi s-au ridicat, în primul semestru, la 503,7 milioane lei

Publicat

Numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost, în primul semestru al acestui an, de 195.800, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 503,7 milioane de lei, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes de afaceri au cheltuit 312,4 milioane de lei. Afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 59,6% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în semestrul I 2021, cheltuielile acestora reprezentând 62% din totalul cheltuielilor.

Ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (50,8%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (89,0% din totalul cheltuielilor pentru cazare).

Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au reprezentat 18,2% din totalul de cheltuieli, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,4%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 48,2% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 29,6% destinate cumpărării de cadourilor şi suvenirurilor.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 74,5% din totalul cheltuielilor pentru transport

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 74,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 31,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes personal au cheltuit 191,3 milioane de lei.

Călătoriile în scop particular

„Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (40,4% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (55% din total călătorii în scop particular).

Ca şi în cazul călătoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiştii nerezidenţi sosiţi în România în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (46,5%), din care cazarea cu mic dejun inclus deţine ponderea principală (74,0%)”, menţionează INS.

Cheltuielile efectuate în baruri şi restaurante au avut o pondere de 17,9% din totalul cheltuielilor în scop personal

Cheltuielile efectuate în baruri şi restaurante au avut o pondere de 17,9% din totalul cheltuielilor în scop personal, iar cheltuielile pentru cumpărături au reprezentat 16,0% din totalul cheltuielilor turiştilor nerezidenţi sosiţi în România în interes personal.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 57,8% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 29,4% din totalul cheltuielilor pentru recreere .

Peste 30% din nerezidenţi şi-au organizat sejurul în România pe cont propriu

Peste 30% din nerezidenţi şi-au organizat sejurul în România pe cont propriu, iar principalul mijloc de transport folosit pentru sosirea în România a fost avionul. Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 38,6% şi-au organizat sejurul pe cont propriu, iar 33,1% au apelat la agenţii de turism. Restul sejururilor au avut alt organizator (sindicate etc.) 22%, precum şi agenţia de turism, o parte, şi turistul nerezident cealaltă parte, 6,3%.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (78,2% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 19,4%, urmate de autocare şi autobuze cu 1,4% şi alte mijloace (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1%.

Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată (apartamente şi camere de închiriat) în semestrul I 2021 a fost de 6.700, cheltuielile acestora în România fiind de 4,9 milioane de lei.

Cheltuieli efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată

Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată în semestrul I 2021 se evidenţiază: cheltuielile pentru cazare (26,8%), cheltuielile făcute în baruri şi restaurante (26,1%), cheltuielile pentru transport (23,3%) şi cheltuieli pentru activităţi culturale, sportive şi pentru petrecerea timpului liber (10,5%).

Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 82,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 17,7% pe cel profesional. Din călătoriile în scop particular, ponderi mai importante au avut călătoriile de tranzit (21,7%), iar din cele profesionale, afacerile (88,2%).

În primele şase luni din 2021 turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (95,2% din total), utilizând ca mijloc de transport avionul (35,0%), autoturismul propriu (33,6%), autocarul şi autobuzul (4,6%), trenul (12,2%) şi alte mijloace de transport (14,6%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în septembrie, active de peste 87 miliarde de lei, în creştere cu 24,7%

Publicat

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 87,1 miliarde de lei, la 30 septembrie 2021, în creştere cu 24,7% faţă de nivelul existent la 30 septembrie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 53,297 miliarde de lei, respectiv 61,19%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 21,684 miliarde de lei (24,89%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 5,031 miliarde de lei, respectiv 5,78% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 87,104 miliarde de lei, în septembrie 2021, iar valoarea activului net era de 87,061 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,732 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,627 milioane de participanţi.

În luna iulie 2021, au fost virate contribuţii pentru 3,871 milioane de participanţi, iar pentru 3,841 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Mai puţin de 1% dintre angajaţii români au raportat un accident de muncă în 2020, față de 2,4% în UE

Publicat

Mai puţin de 1% dintre angajaţii români au raportat un accident de muncă în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Ponderea accidentelor de muncă a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în 2020 faţă de anul 2013, după cum arată sursa citată.

Potrivit Ziarului Financiar, la nivelul Uniunii Europene, în 2020, 2,4% dintre persoanele angajate au raportat cel puţin un accident de muncă, o pondere semnificativ mai mică decât cea de 2,8% înregistrată în 2013, situaţie care poate fi explicată parţial de pandemia de COVID-19. Cea mai mare pondere a fost înregistrată în Finlanda, de 9,6%, iar cea mai mică valoare a fost în Lituania, de 0,5%.

Categoria ocupaţională cu cea mai mare pondere a persoanelor

Categoria ocupaţională cu cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat un accident de muncă la nivelul Uniunii Europene în 2020 au fost lucrătorii meşteşugari şi meseriile aferente (4,4%), urmată de operatorii de instalaţii şi maşini, precum şi de asamblatorii şi lucrătorii calificaţi din agricultură şi pescuit (ambele categorii cu o pondere 3,4 %).

Persoanele cu ocupaţii elementare au înregistrat, de asemenea, o pondere care a depăşit 3% în 2020.

La nivel naţional, grupul de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, lucrători meşteşugari şi meserii conexe a înregistrat cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat un accident de muncă în 15 din 18 state membre ale UE pentru care sunt disponibile date.

Concentrându-ne doar pe acest grup profesional, cele mai mari ponderi ale persoanelor care au raportat un accident s-au înregistrat în Finlanda (19,1%), Suedia (11,7%) şi Luxemburg (10,2%). În schimb, ponderi sub 2% au fost înregistrate în Letonia, Croaţia, România, Ungaria şi Lituania.

Pentru 13,2% dintre lucrătorii la nivelul UE

Pentru 13,2% dintre lucrătorii la nivelul UE, poziţiile obositoare sau dureroase au fost cel mai grav factor de risc pentru sănătatea lor fizică la locul de muncă. Au fost urmate de activităţi care implică o concentrare vizuală puternică (10,0%), manipularea sarcinilor grele (9,1%) şi mişcările repetitive ale mâinilor sau braţelor (8,7%).

De asemenea, datele de la Eurostat arată că 44,6% dintre persoanele angajate cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani au raportat că se confruntă cu factori de risc în ceea ce priveşte bunăstarea lor mentală la locul de muncă.

În 11 din cele 27 state membre, ponderea persoanelor care raportează riscuri mentale legate de muncă a depăşit jumătate din totalul persoanelor angajate. Suedia (76,4%), Grecia (69,1%) şi Luxemburg (67,4%) au înregistrat cele mai mari valori, în timp ce Cehia (33,8%), Lituania (26,7%) şi Germania (25,8%) au cele mai mici ponderi.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

PSD a strâns peste 175.000 de semnături pentru susţinerea proiectului privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze

Publicat

gaz

PSD a anunţat că a strâns peste 175.000 de semnături în cadrul campaniei de susţinere a proiectului de lege pe care l-a depus în Parlament privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze, iar varianta pe care o propune este „net superioară” celei a PNL.

„Peste 175.000 de români au semnat până acum în cadrul campaniei iniţiate de PSD de susţinere a proiectului de lege depus în Parlament privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze. Numărul mare de oameni din toate zonele ţării care s-au alăturat acestei campanii, în numai două săptămâni, arată gradul uriaş de suport public al măsurilor iniţiate de PSD. Credem că acest fapt trebuie să fie un semnal clar pentru parlamentarii tuturor partidelor la dezbaterile de luni, din Senat, privind aşteptările populaţiei faţă de acest proiect extrem de important pentru milioane de români”, se arată într-un comunicat de presă al PSD, transmis duminică AGERPRES.

Social-democraţii amintesc că proiectul prevede plafonarea pentru 6 luni a preţurilor la energie şi gaze, „la niveluri pe care românii să le poată suporta”.

„În cazul electricităţii, PSD a propus, prin ultimele amendamente depuse vineri, un plafon de preţ al energiei active de 250 de lei/Mwh, în condiţiile în care ultimele oferte ale furnizorilor către populaţie, această valoare a ajuns la peste 950 lei/Mwh. În cazul gazelor naturale, plafonul propus este de 135 de lei/Mwh, faţă de oferte ale furnizorilor de 650 lei/Mwh.

Soluţiile PSD produc o scădere a preţului final faţă de actualele oferte ale furnizorilor cu 74%

Soluţiile PSD produc o scădere a preţului final faţă de actualele oferte ale furnizorilor cu 74% în cazul energiei şi 79% în cazul gazelor. De asemenea, varianta PSD este net superioară propunerilor PNL: liberalii ajung la un preţ final al kilowatt-ului de 1,01 lei, în vreme ce în varianta noastră kilowattul va costa doar 0,67 lei”, se explică în comunicat.

Potrivit PSD, proiectul implică o scădere a preţurilor la o valoare care se menţine pe întreaga durată a celor şase luni de plafonare, iar după intrarea în vigoare a legii toate contractele se restructurează, astfel încât să nu fie depăşit preţul maximal, cel plafonat.

„Prin legea propusă de PSD nivelul de trai al românilor este protejat în următoarele 6 luni de situaţia iminentă a dublării sau triplării facturilor cu utilităţile – electricitate şi gaz. Noile facturi dublate ar însemna un cost suplimentar de minim 1.200 de euro pe an pentru fiecare gospodărie de salariaţi din România. De aceea, cerem parlamentarilor responsabili de la celelalte partide să susţină mâine soluţiile PSD care vor evita producerea unei adevărate explozii sociale în această iarnă, menţinând facturile populaţiei la un nivel suportabil”, susţin social-democraţii. Agerpres

Citește mai departe