Connect with us

ECONOMIE

Toate contractele de peste 5.000 de euro, încheiate de Ministerul Economiei, vor fi făcute publice

Publicat



Ministerul Economiei publică pe o platformă specială toate contractele pe care le-a încheiat, cu valoarea mai mare de 5.000 de euro, a anunţat, joi, pe Facebook, ministrul de resort, Claudiu Năsui.

“Transparenţă totală. Ministerul Economiei publică toate contractele cu statul. În primele zile de mandat am cerut toate contractele încheiate de minister în valoare de peste 5.000 de euro. Ele nu trebuie să rămână doar la ministru, ci trebuie să fie văzute de toţi contribuabilii. Niciodată până acum un minister nu a făcut o platformă publică în care să apară toate contractele sale. O platformă în care să fie disponibile absolut toate detaliile din contracte. E o platformă în care informaţia va fie uşor de găsit de oricine este interesat”, a arătat el.

Platforma lansată joi poate fi accesată la linkul https://bit.ly/2NAElkk

“Contribuabilii români plătesc taxe şi impozite în România şi încă mari (avem cea mai mare povară fiscală pe salariile mici din UE). Este normal să ştie nu doar marile direcţii în care merg banii lor, ci şi concret la cine şi pe ce s-au dus. Nu ne oprim aici. De îndată ce ne putem organiza în minister de sine stătător, vom modifica procedura de lucru, astfel încât nicio factură pentru un contract de peste 5.000 de euro să nu mai poată fi făcută dacă contractul nu este deja urcat în această platformă publică”, a completat Năsui.

Potrivit acestuia, se zice că la stat un leu din trei este furat sau risipit.

“Vă las pe dumneavoastră să vedeţi dacă se verifică. Am atras multă animozitate prin refuzul de a semna ‘ca primarul’ tot felul de contracte aduse pe ultima sută de metri. Nu am venit aici să-mi fac prieteni. Am venit aici să sprijin mediul de afaceri autentic (care nu există doar graţie contractelor cu statul) şi să opresc căpuşarea banului public. Fix asta voi face, oricare ar fi consecinţele. Cu mai multă transparenţă, fiecare cetăţean, fiecare ziarist, fiecare ONG-ist va avea posibilitatea mai mult ca niciodată să vadă problemele sistemului şi să propună soluţii”, a conchis ministrul Economiei. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

173.655 de funcţii publice în România, la finele anului 2020

Publicat

Numărul total de funcţii publice era, la 31 decembrie 2020, de 173.655, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

Dintre acestea, erau ocupate 133.067, iar 4.193 erau temporar ocupate, 7.390 erau temporar vacante şi 29.005 vacante.

În 2020, au fost organizate concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie/conducere, respectiv concursurile de promovare în funcţii publice de conducere pentru 4.770 de funcţii publice.

“O primă decizie pe care am luat-o în calitate de preşedinte al ANFP a fost aceea de a asigura o mai bună transparentizare a concursurilor. Pentru a garanta competiţia deschisă, concursurile trebuie să beneficieze de publicitate adecvată. Oamenii dau valoarea muncii în orice loc şi pentru a fi siguri că acest lucru se întâmplă şi în sistemul public, trebuie să pornim cu începutul – crearea cadrului pentru un proces transparent de recrutare”, a declarat Liviu Mălureanu, potrivit unui comunicat al agenţiei transmis AGERPRES.

Anul trecut, ANFP a gestionat 11 proiecte cu finanţare externă. Valoarea cumulată a proiectelor pe 31 decembrie era de 90.296.153,82 de lei (aproximativ 18.894.361,54 de euro).

Situaţia generată de pandemia de COVID-19 a impus adaptarea la noi modalităţi de muncă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă extinderea utilizării semnăturii electronice în corespondenţa oficială şi organizarea online a evenimentelor şi a stagiilor de practică pentru studenţi, precizează ANFP.

În cursul anului trecut a fost creată pe site-ul ANFP secţiunea “Adresaţi o întrebare” şi a fost înfiinţată o linie telefonică dedicată acordării de consiliere de specialitate. Pe site se găsesc răspunsuri la 109 întrebări pe tematici precum: mobilitatea, recrutarea şi promovarea funcţionarilor publici, drepturile funcţionarilor publici, suspendarea raportului de serviciu, obligaţiile funcţionarilor publici, reorganizarea instituţiei publice, comisii de disciplină, răspunderea funcţionarului public, perfecţionarea profesională.

Potrivit ANFP, direcţiile de acţiune pentru 2021 au în vedere regândirea şi modernizarea serviciului public, prin susţinerea activă a digitalizării, atragerea de finanţare externă, derularea de parteneriate cu societatea civilă.

“Voi urmări dezvoltarea unor proiecte strategice care să aducă rezultate evidente şi imediate, pentru că sectorul public are nevoie de reforme profunde în ceea ce înseamnă managementul resurselor umane”, a declarat preşedintele ANFP. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în ianuarie, active de peste 77,6 miliarde de lei, în creştere cu 23%

Publicat

bani lei

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 77,6 miliarde de lei, la 29 ianuarie 2021, în creştere cu 23% faţă de nivelul existent la 31 ianuarie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 52,23 miliarde de lei, respectiv 67%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 17,2 miliarde de lei (22,16%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 2,97 miliarde de lei, respectiv 3,84% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 77,607 miliarde de lei, în ianuarie 2021, iar valoarea activului net era de 77,572 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,646 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,539 milioane de participanţi.

În luna noiembrie 2020, au fost virate contribuţii pentru 3,956 milioane de participanţi, iar pentru 3,669 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II de pensii sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Constructorul auto francez Renault a înregistrat în anul 2020 pierderi istorice de opt miliarde de euro

Publicat

renault

Constructorul auto francez Renault SA a raportat vineri pierderi record de opt milliarde de euro într-un an 2020 marcat de criza coronavirusului, informează AFP.

Proprietarul Dacia a precizat că a reuşit să limiteze pierderile în al doilea semestru, când cifra de afaceri a scăzut cu doar 8,9%, iar pierderile nete s-au situat la 660 milioane de euro. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2020 veniturile grupului Renault au scăzut cu 21,7%, până la 43,474 miliarde de dolari, în condiţiile în care numărul de autovehicule vândute a scăzut cu 21,3% până la 2,95 milioane unităţi.

“2021 va fi un an dificil, având în vedere incertitudinile cu privire la criza sanitară, precum şi problemele în aprovizionare cu componente electronice. Prioritatea este profitabilitatea şi generarea de numerar”, a declarat directorul general Luca de Meo.

Directorul general de la Renault a prezentat luna trecută un plan strategic botezat “Renaulution”, conform căruia Renault va atinge o marjă operaţională de 3% până în 2023, pentru ca în 2025 să ajungă la o marjă operaţională de cel puţin 5%. Comparativ, în 2019, Renault a avut o marjă operaţională de 4,8%, însă asta a fost înainte ca Renault să înregistreze pierderi record din cauza pandemiei de coronavirus.

Groupe Renault, producător auto din anul 1898, este un grup internaţional prezent în 134 de ţări, care a vândut aproape 3,8 milioane de vehicule, în 2019. În prezent, compania are peste 180.000 de angajaţi, 40 de fabrici şi 12.700 de puncte de vânzare în întreaga lume.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 3.800 în ultimul trimestru din 2020. Topul domeniilor cu job-uri disponibile

Publicat

Numărul locurilor de muncă vacante s-a situat în ultimul trimestru din 2020 la 35.600, în scădere cu 3.800 faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, remis joi AGERPRES.

Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,73%, în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,22 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a coborât cu 11.500.

În trimestrul IV 2020, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,85%), sănătate şi asistenţă socială (1,51%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,16%).

Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (1,95%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat circa o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante (7.500 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,69%.

Sectorul bugetar a însumat puţin sub o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.300 de locuri vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială, 5.100 de locuri vacante în administraţia publică, iar 900 de locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri şi restaurante (0,01%), în învăţământ (0,26%), respectiv în construcţii (0,27%).

Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (30 de locuri vacante), tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă (200 locuri vacante pentru fiecare în parte).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat scăderi, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante, cele mai relevante regăsindu-se în învăţământ (-0,32 puncte procentuale, respectiv -1.100 locuri vacante), respectiv în activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,28 puncte procentuale, respectiv -800 locuri vacante).

Cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante faţă de trimestrul precedent s-au observat în industria extractivă (+0,14 puncte procentuale), respectiv în tranzacţii imobiliare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,07 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a înregistrat creşteri de peste 100 locuri vacante în activităţile de transport şi depozitare, respectiv informaţii şi comunicaţii.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori.

Astfel, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în hoteluri şi restaurante (-0,68 puncte procentuale), respectiv în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-0,57 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi importante în industria prelucrătoare (-3.500 locuri vacante), comerţ (-2.300 locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante (-1.500 locuri vacante).

În trimestrul IV 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (9.300 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (5.900 locuri vacante), ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (4.800 locuri vacante), respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (4.200 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (0,97%), specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,86%), lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (0,77%), respectiv ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (0,75%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,31%, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,45%, respectiv 1.600 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au observat în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (-0,19 puncte procentuale, respectiv -1.300 locuri vacante), urmate de cele tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -800 locuri vacante).

La polul opus, creşteri faţă de trimestrul precedent s-au observat doar în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,04 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (+0,03 puncte procentuale, respectiv +100 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior s-au înregistrat doar scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă regăsindu-se în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,34 puncte procentuale, respectiv -2.900 locuri vacante). Agerpres

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate