Connect with us

ACTUALITATE

TOP cele mai înalte clădiri din România. Un zgârie nori din Timișoara, pe primul loc, iar la Cluj Napoca un bloc cu 26 de etaje este aproape finalizat

Publicat



zgarie nori

Cea mai înaltă clădire proiectată până în prezent în România este o construcție începută în București în urmă cu 30 de ani și care a rămas nefinalizată.

Astfel, Bucureștiul deține supremația ”zgârie norilor” doar pe hârtie, cea mai înaltă clădire din țară fiind în fază de proiect de mai bine de 30 de ani.

Cea mai înaltă clădire din România a fost făcută la Timișoara. Este o clădire de birouri. Printre noii ”zgârie nori” se află și un bloc de locuințe din Cluj Napoca cu 25 de etaje. Construcția care este aproape finalizată și tronează pe Calea Florești.

Clădirile din vremea comunismului rămân în TOP

Clădirile construite în vremea lui Nicolae Ceaușescu nu au fost încă detronate, iar biserica a venit din urmă și a ”recuperat” poziții bune în clasament, după ce construit în România una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din lume.

Pe hârtie, cea mai înaltă clădire ar trebui să fie Dâmbovița Center București – înălțime 155 m, construcție începută în anul 1986, nefinalizată nici până în prezent. Clădirea este proiectată pentru 34 de etaje.

Proiectul este abandonat de ani buni și ține ocupată o suprafață de 136.000 de metri pătrați de teren foarte valoros, aflat chiar în centrul Capitalei. Terenul este concesionat pentru o perioadă de 49 de ani de Ministerul Transporturilor printr-un parteneriat public privat cu două firme din Turcia şi Israel pentru continuarea investiţiilor în ”Casa Radio”.

Proiectul a primit denumirea Dâmboviţa Center, iar cea mai mare parte a clădirii trebuia finalizată, potrivit contractului, în 1400 de zile de la obţinerea tuturor autorizaţiilor. Penalizările de întârziere au fost stabilite la 5.000 de euro pe zi.

În 2019 a mai existat o tentativă de transformare într-un mall, un alt investitor afirmându-și intenția a achiziționa cu 60 milioane de euro jumătate din proiect.

dambovita center

Iată topul celor mai înalte clădiri din România finalizate sau aflate în faza avansată de construcție:

1. United Business Center Timișoara – înălțime 155 m, 27 de etaje, clădire construită în perioada 2018 – 2019.

În luna aprilie 2018, au fost demarate lucrările de construcţie la UBC. Cu o înălţime de 155 de metri şi 27 de etaje, UBC 0 va fi cea mai înaltă clădire de birouri din România. Termenul estimat de livrare pe piaţă este ultimul trimestru din anul 2019, potrivit siteului oficial al dezvoltatorului.

UBC 0 va avea o suprafaţă construită de peste 74.900 mp şi, asemenea celorlalte clădiri din ansamblul mixt, va îmbina spaţiile moderne de birouri cu cele de retail.

united center

2 Sky Tower București – înălțime 137 metri, 37 de etaje, construit în anul 2012.

Sky Tower este o clădire cu 37 de etaje, aflată pe Bulevardul Barbu Văcărescu din București. Cu o înălțime de 137 m, Sky Tower era cea mai înaltă clădire din România în 2012, când a fost dată în folosință. Este proprietatea Raifeisen Bank. Construcția a costat 280 milioane de dolari și a început în anul 2008, fiind finalizată în 2012.

sky

3. Catedrala Mântuirii Neamului – înălțime 120 m, anul finalizării construcției: 2018.

Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și hramul secundar Sf. Apostol Andrei, este una dintre cele mai înalte biserici ortodoxe din lume.

Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale este preconizată a fi la sfârșitul anului 2018. Costurile, până în luna noiembrie 2018, s-au ridicat la 110 milioane de euro, iar câștigătorul licitației pentru proiectarea edificiului este societatea Vanel Exim din Bacău.

catedrala

4. Global Worth Campus București – înălțime 120 m, 25 de etaje, construcție începută în anul 2015 și finalizată în anul 2018.

Global Worth Campus include 3 clădiri de birouri de clasa A, cu 13-25 de etaje, având o suprafață totala de 88.000 m2 și 760 de locuri de parcare amplasate în subteran. Globalworth, dezvoltatorul care a ridicat complexul de clădiri din București, este liderul pieței de spatii de birouri din România și Polonia.

global

5. Turnul de testat ascensoare din București, 114 metri, construit în anul 1988.

Turnul de testat ascensoare este cea mai înaltă construcție industrială din București și totodată cel mai înalt turn pentru testarea ascensoarelor din Europa. A fost construit în perioada 1986 – 1988, pentru a fi utilizat în testarea lifturilor ce urmau a fi instalate la Casa Poporului, deoarece vechiul turn, de 37 m, construit în anul 1972, era considerat prea mic.

Turnul, înalt de 114 m și cu o suprafață în secțiune de 400 mp, este amplasat în cartierul Grivița, în apropierea Gării de Nord. Construcția este formată din 8 puțuri și câteva laboratoare, folosite pentru testarea ascensoarelor, precum și pentru realizarea unor experimente specifice, necesare în construcția ascensoarelor.

turn

6. Bucharest Tower Center – înălțime 106 m, 26 de etaje, construit în anul 2007.

Tower Center International este o clădire de birouri de clasă A din apropiere de Piața Victoriei din București. Are 26 de nivele supraterane și 3 nivele în subteran, cu o suprafață totală de 31 000 de m².

Are o înălțime de 106,3 de metri. Proiectul inițial al clădirii prevedea 21 de etaje pe înălțime și 3 la subsol, însă constructorul a mai ridicat un etaj pe înălțime, ceea ce a obligat Primăria capitalei să oprească lucrările pentru a se reface autorizația.

Cota la nivelul superior al etajului 22 este +94,3 m, iar la nivelul ultimului etaj tehnic +106,3 m.

tower

7. Casa Presei, 104 metri, construită în anul 1957.

Casa Presei (cunoscută inițial drept Casa Scînteii – numele se scrie cu „î”, după modelul ortografic de inspirație sovietică, adoptat în anul 1953), este o clădire situată în nordul orașului București, la intrarea în cartierul Băneasa.

Numele construcției (care adăpostea principala tipografie a țării) provine din denumirea ziarului Scînteia, principalul instrument de propagandă scrisă al Partidului Comunist Român.

Între anii 1956–2007, clădirea a deținut recordul de cea mai înaltă structură din București.

A fost construită în timpul regimului (între 1952 şi 1957) şi a servit ca sediu al publicaţiei partidului (Scânteia) fiind, astfel, prin propriul său concept, o instituţie complet aservită autorităţilor comuniste. Ca reacţie la această conjunctură, ulterior Revoluţiei din 1989, numele clădirii a fost înlocuit cu cel de Casă a Presei Libere.

casa presei

8. West City Tower Cluj Napoca – înălțime 100 metri, 25 de etaje. Construcția a început în anul 2016 și este aproape de finalizare.

Imobil multifuncțional West City Tower, Cluj, Cluj-Napoca – va beneficia de 2 subsoluri, 3 demisoluri, parter și 26 etaje, dintre care ultimul etaj tehnic. Cel mai înalt bloc din Cluj-Napoca ar urma să fie finalizat la începutul anului 2020.

west tower

Prețul unui metru pătrat de construcție începe de la de la 1550 € +TVA. Ansamblul locativ „West City Tower” apare pe piața imobiliarelor noi din Cluj – Napoca cu un număr total de 182 apartamente cu confort sporit, printre care sunt: garsoniere cu o cameră, apartamente cu 2 și 3 camere și sunt patru locuințe luxoase de tip – Penthouse, acestea dispun de 5 camere, au 3 băi, câteva terase și dispun de suprafața totală construităă între 212,82 mp și 229,87 mp.

Apartamentele cu o cameră sunt proiectate cu suprafețe mari, care încep de la 50,09 mp până la 53,07 mp și se predau beneficiarilor semifinisate.

Locuințele decomandate cu 2 odăi dispun de suprafețe cuprinse între 58,11 mp și 87,99 mp, iar pentru unitățile locative cu 3 camere suprafața este de la 106,97 mp și ajunge până la 107,03 mp.

Un penthouse de 212,82 mp în blocul din Cluj Napoca se vinde cu 457.563 euro la care se adaugă TVA.

9. Ana Tower București – înălțime 100 metri, 24 etaje. Construit în perioada 2017 – 2019.

Turn de birouri Ana Tower, București – este dispus pe 25 etaje, dintre care ultimul etaj tehnic, va avea suprafața totală construită de 53 000 mp si un cost estimat la circa 80 milioane euro. Turnul Clasa A cuprinde totodată 3 nivele subterane cu destinație de parcare pentru 450 de automobile.

ana tower

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Comisia Europeană cere ridicarea TUTUROR restricţiilor la frontierele interne ale UE, până la sfârşitul lunii iunie

Publicat

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lansat un apel la ridicarea până la sfârşitul lui iunie a tuturor restricţiilor şi controalelor la frontierele interne ale UE introduse pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19, potrivit unui interviu difuzat joi de Euronews, scrie AFP.

“Ne aflăm foarte aproape de o situaţie în care va trebui să ridicăm toate restricţiile şi controalele la frontierele interne”, a declarat Ylva Johansson cu o zi înainte de o reuniune prin videoconferinţă a miniştrilor europeni de interne.

“Mâine le voi propune statelor membre să ridice toate controalele la frontierele interne cât mai curând posibil şi cred că o dată bună pentru asta ar trebui să fie sfârşitul lui iunie”, a spus comisarul european.

Ea s-a declarat “foarte mulţumită” să vadă statele membre “deschizând din nou UE şi spaţiul Schengen”. “Cetăţenii doresc într-adevăr să îşi recapete libertatea de mişcare”, a adăugat ea, exprimându-şi satisfacţia că situaţia epidemiologică se ameliorează rapid în numeroase state membre.

Apariţia pandemiei a determinat ţările europene să ia în martie diverse măsuri pentru a-şi închide frontierele.

Odată cu apropierea sezonului turistic estival, numeroase ţări, ca Belgia şi Franţa, au anunţat redeschiderea frontierelor cu celelalte state europene de la 15 iunie. Germania va ridica de la aceeaşi dată avertismentele de călătorie în Europa. Italia s-a redeschis turiştilor europeni de miercuri.

În pofida unor eforturi de coordonare, ridicarea restricţiilor nu se face fără nemulţumiri. În special decizia Spaniei de a redeschide abia la 1 iulie frontierele sale terestre cu Franţa şi Portugalia a iritat Lisabona.

Pe de altă parte, în următoarele zile este aşteptată o decizie cu privire la frontierele externe ale UE şi spaţiului Schengen, care în prezent sunt închise până la 15 iunie. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

192 de cetăţeni români, repatriați din Germania şi Austria cu două curse aeriene speciale

Publicat

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a informat că, miercuri, 192 de cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Germania şi Austria, parte a demersurilor de repatriere în contextul pandemiei COVID-19.

Dintre aceştia, 176 se aflau pe teritoriul Republicii Federale Germania şi 16 în Austria.

Grupul de cetăţeni români repatriaţi din Germania a inclus şi persoane aflate în tranzit pe teritoriul acestei ţări, revenite din Statele Unite ale Americii, Canada şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi un caz medical, precizează MAE.

Repatrierea a fost asigurată cu două curse aeriene speciale operate de compania TAROM, pe rutele Bucureşti – Munchen – Frankfurt – Bucureşti şi Bucureşti – Viena – Bucureşti.

De asemenea, demersurile autorităţilor române au permis revenirea în ţară şi a nouă cetăţeni străini rezidenţi în România.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul său privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară

Publicat

constructii

Sectorul construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, în condiţiile în care deficitul de forţă de muncă în acest domeniu ajunge la 500.000 de persoane, potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA).

Organizaţia consideră că întoarcerea românilor în contextul pandemiei de COVID-19 reprezintă o şansă unică pentru a menţine şi valorifica în ţară această categorie de forţă de muncă. În acest sens, membrii ARCA propun tuturor patronatelor din domeniul construcţiilor şi autorităţilor responsabile din acest sector, spre dezbatere, un plan pentru angajarea românilor care lucrează, în mod normal, în afara graniţelor şi care au revenit în ţară de la începutul anului.

În prezent, deficitul de forţă de muncă în sectorul construcţiilor (construcţii/reabilitări autostrăzi, construcţii/reabilitări drumuri sau reţele edilitare în mediul rural şi în mediul urban, construcţii civile) din România ajunge la aproximativ 500.000 de persoane.

Mulţi dintre românii care au revenit în ţară sunt specializaţi în domeniul construcţiilor şi pot fi integraţi cu uşurinţă în activitatea şantierelor deschise la nivel naţional.

Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) are mai multe propuneri pentru a facilita accesul românilor care s-au întors în ţară la oferta locurilor de muncă din domeniul construcţiilor, după cum urmează: crearea unei platforme on-line de către autorităţi, cu ajutorul căreia, românii care au revenit în ţară, în contextul pandemiei de COVID-19, să se poată înscrie în domeniul în care pot activa; realizarea unei burse on-line a locurilor de muncă în domeniul construcţiilor, printr-un efort comun al patronatelor din acest sector, alături de autorităţile responsabile; realizarea unui parteneriat solid stat – companii private din domeniul construcţiilor pentru instruirea forţei de muncă şi atestarea celor care au nevoie de o calificare generatoare de venituri mai mari, corespunzătoare nivelului de pregătire; crearea, cu sprijinul autorităţilor din domeniile Educaţiei şi Muncii şi Protecţiei Sociale, a unui mecanism simplu şi rapid prin care să fie echivalate atestatele sau diplomele de calificare obţinute de români în străinătate.

ARCA menţionează că soluţiile propuse ar determina o dezvoltare rapidă a sectorului construcţiilor, ar reduce atât şomajul în rândul celor care s-au întors în ţară, cât şi munca “la negru” din acest domeniu şi, cel mai important, le-ar permite acestor persoane să rămână acasă, alături de familiile lor, şi să aibă un nivel de trai decent. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate