Connect with us

ACTUALITATE

TOPUL celor mai înalte clădiri din România. Pe hârtie, primul loc îl ocupă un ”zgârie nori” început în urmă cu 30 de ani și neterminat

Publicat


zgarie nori

Cea mai înaltă clădire proiectată până în prezent în România este o construcție începută în București în urmă cu 30 de ani și care a rămas nefinalizată. Astfel, Bucureștiul deține supremația ”zgârie norilor” doar pe hârtie, cea mai înaltă clădire din țară fiind în fază de proiect de mai bine de 30 de ani. Clădirile construite în vremea lui Nicolae Ceaușescu nu au fost încă detronate, iar biserica a venit din urmă și a ”recuperat” poziții bune în clasament, după ce construit în România una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din lume. În clasament a intrat recent și Cluj-Napoca, unde deja a fost ridicat și aproape finalizat un ”zgârie nori” cu 25 de etaje.

Dâmbovița Center București – înălțime 155 m, construcție începută în anul 1986, nefinalizată nici până în prezent. Clădirea este proiectată pentru 34 de etaje. Cea mai înaltă clădire din România este așadar doar pe hârtie.

Proiectul este abandonat de ani buni și ține ocupată o suprafață de 136.000 de metri pătrați de teren foarte valoros, aflat chiar în centrul Capitalei. Terenul este concesionat pentru o perioadă de 49 de ani de Ministerul Transporturilor printr-un parteneriat public privat cu două firme din Turcia şi Israel pentru continuarea investiţiilor în ”Casa Radio”.

Proiectul a primit denumirea Dâmboviţa Center, iar cea mai mare parte a clădirii trebuia finalizată, potrivit contractului, în 1400 de zile de la obţinerea tuturor autorizaţiilor. Penalizările de întârziere au fost stabilite la 5.000 de euro pe zi.

În 2019 a mai existat o tentativă de transformare într-un mall, un alt investitor afirmându-și intenția a achiziționa cu 60 milioane de euro jumătate din proiect.

dambovita center

Iată topul celor mai înalte clădiri din România finalizate sau aflate în faza avansată de construcție:

1. United Business Center Timișoara – înălțime 155 m, 27 de etaje, clădire construită în perioada 2018 – 2019.

În luna aprilie 2018, au fost demarate lucrările de construcţie la UBC. Cu o înălţime de 155 de metri şi 27 de etaje, UBC 0 va fi cea mai înaltă clădire de birouri din România. Termenul estimat de livrare pe piaţă este ultimul trimestru din anul 2019, potrivit siteului oficial al dezvoltatorului.

UBC 0 va avea o suprafaţă construită de peste 74.900 mp şi, asemenea celorlalte clădiri din ansamblul mixt, va îmbina spaţiile moderne de birouri cu cele de retail.

united center

2 Sky Tower București – înălțime 137 metri, 37 de etaje, construit în anul 2012.

Sky Tower este o clădire cu 37 de etaje, aflată pe Bulevardul Barbu Văcărescu din București. Cu o înălțime de 137 m, Sky Tower era cea mai înaltă clădire din România în 2012, când a fost dată în folosință. Este proprietatea Raifeisen Bank. Construcția a costat 280 milioane de dolari și a început în anul 2008, fiind finalizată în 2012.

sky

3. Catedrala Mântuirii Neamului – înălțime 120 m, anul finalizării construcției: 2018.

Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și hramul secundar Sf. Apostol Andrei, este una dintre cele mai înalte biserici ortodoxe din lume.

Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale este preconizată a fi la sfârșitul anului 2018. Costurile, până în luna noiembrie 2018, s-au ridicat la 110 milioane de euro, iar câștigătorul licitației pentru proiectarea edificiului este societatea Vanel Exim din Bacău.

catedrala

4. Global Worth Campus București – înălțime 120 m, 25 de etaje, construcție începută în anul 2015 și finalizată în anul 2018.

Global Worth Campus include 3 clădiri de birouri de clasa A, cu 13-25 de etaje, având o suprafață totala de 88.000 m2 și 760 de locuri de parcare amplasate în subteran. Globalworth, dezvoltatorul care a ridicat complexul de clădiri din București, este liderul pieței de spatii de birouri din România și Polonia.

global

5. Turnul de testat ascensoare din București, 114 metri, construit în anul 1988.

Turnul de testat ascensoare este cea mai înaltă construcție industrială din București și totodată cel mai înalt turn pentru testarea ascensoarelor din Europa. A fost construit în perioada 1986 – 1988, pentru a fi utilizat în testarea lifturilor ce urmau a fi instalate la Casa Poporului, deoarece vechiul turn, de 37 m, construit în anul 1972, era considerat prea mic.

Turnul, înalt de 114 m și cu o suprafață în secțiune de 400 mp, este amplasat în cartierul Grivița, în apropierea Gării de Nord. Construcția este formată din 8 puțuri și câteva laboratoare, folosite pentru testarea ascensoarelor, precum și pentru realizarea unor experimente specifice, necesare în construcția ascensoarelor.

turn

6. Bucharest Tower Center – înălțime 106 m, 26 de etaje, construit în anul 2007.

Tower Center International este o clădire de birouri de clasă A din apropiere de Piața Victoriei din București. Are 26 de nivele supraterane și 3 nivele în subteran, cu o suprafață totală de 31 000 de m².

Are o înălțime de 106,3 de metri. Proiectul inițial al clădirii prevedea 21 de etaje pe înălțime și 3 la subsol, însă constructorul a mai ridicat un etaj pe înălțime, ceea ce a obligat Primăria capitalei să oprească lucrările pentru a se reface autorizația.

Cota la nivelul superior al etajului 22 este +94,3 m, iar la nivelul ultimului etaj tehnic +106,3 m.

tower

7. Casa Presei, 104 metri, construită în anul 1957.

Casa Presei (cunoscută inițial drept Casa Scînteii – numele se scrie cu „î”, după modelul ortografic de inspirație sovietică, adoptat în anul 1953), este o clădire situată în nordul orașului București, la intrarea în cartierul Băneasa.

Numele construcției (care adăpostea principala tipografie a țării) provine din denumirea ziarului Scînteia, principalul instrument de propagandă scrisă al Partidului Comunist Român.

Între anii 1956–2007, clădirea a deținut recordul de cea mai înaltă structură din București.

A fost construită în timpul regimului (între 1952 şi 1957) şi a servit ca sediu al publicaţiei partidului (Scânteia) fiind, astfel, prin propriul său concept, o instituţie complet aservită autorităţilor comuniste. Ca reacţie la această conjunctură, ulterior Revoluţiei din 1989, numele clădirii a fost înlocuit cu cel de Casă a Presei Libere.

casa presei

8. West City Tower Cluj Napoca – înălțime 100 metri, 25 de etaje. Construcția a început în anul 2016 și este aproape de finalizare.

Imobil multifuncțional West City Tower, Cluj, Cluj-Napoca – va beneficia de 2 subsoluri, 3 demisoluri, parter și 26 etaje, dintre care ultimul etaj tehnic. Cel mai înalt bloc din Cluj-Napoca ar urma să fie finalizat la începutul anului 2020.

west tower

 

9. Ana Tower București – înălțime 100 metri, 24 etaje. Construit în perioada 2017 – 2019.

Turn de birouri Ana Tower, București – este dispus pe 25 etaje, dintre care ultimul etaj tehnic, va avea suprafața totală construită de 53 000 mp si un cost estimat la circa 80 milioane euro. Turnul Clasa A cuprinde totodată 3 nivele subterane cu destinație de parcare pentru 450 de automobile.

ana tower

ACTUALITATE

Noul sistem de plată online ”Facebook Pay” pe rețeaua socială, pe Messenger, Instagram și pe WhatsApp

Publicat

Facebook a lansat, marți, în SUA, Facebook Pay, un sistem de plăți online pe rețeaua socială de bază, pe Messenger, Instagram și pe WhatsApp. Compania lui Mark Zuckerberg spune că Facebook Pay oferă „o experiență de plată convenabilă, sigură și consecventă”, informează ziarul Alba24.ro.

Utilizatorii folosesc deja plățile prin aplicațiile Facebook pentru a face cumpărături, donații și a-și trimite bani reciproc. „Facebook Pay va înlesni aceste tranzacții”, în aceleași condiții de siguranță și protecție a informațiilor de plată, susține rețeaua socială.

Cu Facebook Pay utilizatorii din SUA pot să-și adauge o singură dată o metodă de plată preferată și să folosească mai departe Facebook Pay acolo unde este disponibil pentru a face  plăți și cumpărături pe aplicațiile Facebook, în loc să reintroducă de fiecare dată informațiile de plată.

User-ii își vor vizualiza istoricul plăților, își vor gestiona metodele de plată și actualiza setările într-un singur loc.

De asemenea, Facebook oferă asistență pentru clienți în timp real, prin chat live, în SUA, momentan.

Facebook Pay va începe să funcționeze pe Facebook și Messenger de săptămâna aceasta în SUA, pentru cei care fac strângeri de fonduri în scopuri caritabile, pentru cumpărarea de bilete la evenimente, pentru plăți de la persoană la persoană pe Messenger și achiziții de la pagini și companii selectate de pe marketplace-ul Facebook.

Sistemul, care va fi disponibil momentan doar în SUA, ar urma să fie extins în mai multe țări, în viitor, dar Facebook nu a avansat un orizont de timp. „În timp, vrem să aducem Facebook Pay către mai multe persoane și locuri, inclusiv pentru utilizare pe Instagram și WhatsApp”.

Sursă: startupcafe.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Dacia pune în vânzare noul model Logan Stepway, cu preţuri de la 10.250 euro

Publicat

Noul model Dacia Logan Stepway a fost pus în vânzare începând de joi de Automobile Dacia, pe platforma de vânzări online a companiei vanzari.dacia.ro, iar din luna decembrie modelul va fi disponibil şi în reţeaua de magazine Dacia din întreaga ţară, informează Automobile Dacia într-un comunicat remis joi.

Modelul este disponibil în 3 variante de motorizare: TCe 90 (benzină), Blue dCi 75 (diesel) şi Blue dCi 95 (diesel).

Preţurile noului model Dacia Logan Stepway sunt cuprinse între 10.250 euro (TVA inclus) pentru varianta echipată cu motorul pe benzină TCe 90 şi 12.150 euro, pentru varianta diesel Blue dCi 95.

Printre dotările noului model se numără sistemul de navigaţie MediaNav, cu ecran tactil de 7 inci, oglinzile reglabile electric, cu degivrare, sistemul de viteză automată sau asistenţa la parcarea cu spatele.

Volumul portbagajului este de 510 litri, cu posibilitatea de a ajunge la 1.257 litri în cazul în care bancheta spate este rabatată.

Opţional, vehiculul poate fi echipat cu jante de aluminiu, aer condiţionat cu reglare automată şi cameră video pentru asistenţa la parcarea cu spatele. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Trafic rutier restricţionat în zona Naţional Arena, cu ocazia meciului România – Suedia

Publicat

politist

Traficul rutier va fi restricţionat, vineri, în zona Stadionului Naţional Arena, unde, începând cu ora 21,45, se va desfăşura meciul de fotbal România – Suedia, din cadrul preliminariilor de calificare la Euro 2020.

Potrivit DGPMB, pentru buna desfăşurare a evenimentului, se va restricţiona traficul rutier, începând cu ora 17,00, progresiv, în funcţie de afluenţa publicului şi dacă situaţia o va impune pe:

* Str. Maior Coravu, între Şos. Mihai Bravu şi intrarea în Stadionul Naţional Arena, precum şi străzile care intersectează şi acced în acest tronson;

* Bd. Pierre de Coubertin, între Str. Vatra Luminoasă şi rondul de la intrarea în Stadionul Naţional Arena sau între Şos. Pantelimon şi rondul de la intrarea în stadion, precum şi străzile care intersectează şi acced în acest tronson;

* banda I de circulaţie de pe Str. Vatra Luminoasă, între Str. Tony Bulandra şi Bd. Pierre de Coubertin;

* Str. Sg. Vasile Şerbănică, între Bd. Basarabia şi intrarea în stadion (parcarea C);

* Str. Tony Bulandra, între Str. Vatra Luminoasă şi rond Str. Maior Coravu;

* Bd. Basarabia între Piaţa Muncii şi Bd. Chişinău, pentru afluirea/ defluirea pietonală, dacă situaţia o va impune.

Se recomandă conducătorilor de autovehicule să folosească mijloacele de transport în comun pentru a evita blocajele de trafic, să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate sau cât mai departe de arena sportivă, să îşi păstreze calmul şi să nu claxoneze abuziv în cazul în care se află în zone aglomerate, să respecte semnalele poliţiştilor rutieri care dirijează traficul pentru asigurarea fluenţei şi recomandările poliţiştilor care se află în punctele de deviere şi să reducă viteza atunci când trec pe lângă grupurile de suporteri şi să evite pe timpul deplasării manifestările de natură a pune în pericol siguranţa lor, dar şi a celorlalţi participanţi la trafic, precizează DGPMB.

Harta cu restricţii poate fi consultată pe site-ul https://bpr.politiaromana.ro. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Postul Crăciunului în 2019: Când începe, ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile

Publicat

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Mântuitorului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seara zilei de 14 noiembrie. În acest post se obisnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consuma mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanți) și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie atunci se face dezlegarea și la peste. În zilele de marți și joi credincioșii pot consuma pește, vin sau untdelemn.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

sursa: calendarortodox.ro, crestinortodox.ro, mediafax.ro

Citește mai departe