Giganţii internetului Google şi Facebook au anunţat că vor cere tuturor angajaţilor din sediile lor să fie vaccinaţi. Anunțul vine după un val de decizii similare luate de organisme publice în Statele Unite, relatează joi France Presse.

Obligaţia va fi implementată de Google „în următoarele săptămâni” în Statele Unite, înainte de a fi extinsă la alte regiuni ale lumii „în următoarele luni”. Declarația aparține directorului general Sundar Pichai.

Măsura nu se aplică în ţările unde vaccinul nu este încă uşor accesibil.

Google va furniza în curând detalii cu privire la excepţiile de la această cerinţă „pentru persoanele ce nu pot fi vaccinate din motive medicale sau populaţii specifice”, a declarat compania.

„Vaccinarea este una dintre cele mai importante căi pentru noi şi comunităţile noastre locale de a rămâne sănătoşi”, a insistat Sundar Pichai.

La fel, responsabilii Facebook „vor cere ca oricine vizitează unul dintre campusurile noastre din Statele Unite să fie vaccinat”, a declarat vicepreşedintele Lori Goler într-un mesaj transmis AFP.

În iunie, reţeaua socială le-a spus angajaţilor că cei care doresc să continue telemunca cu normă întreagă ar putea solicita acest lucru, dacă funcţiile lor le permit.

Pentru ceilalţi, este prevăzută facilitarea telemuncii, dar este recomandabil să lucreze cel puţin jumătate din timp la sediul companiei. Facebook intenţionează să-şi redeschidă birourile la 50% din capacitate în septembrie şi să ajungă la capacitatea maximă în octombrie.

Decizia Google

În ceea ce priveşte Google, compania a amânat data oficială de întoarcere în birourile sale la 18 octombrie. Inițial fusese stabilită pentru 1 septembrie.

Începând cu această dată, aproximativ 80% dintre angajaţi vor trebui să lucreze fizic la sediul companiei cel puţin trei zile pe săptămână. Grupul prevede că aproximativ 20% dintre salariaţi vor rămâne în continuare acasă.

Potrivit Agenţiei federale a SUA pentru aplicarea legilor împotriva discriminării la locul de muncă (EEOC), angajatorii îşi pot obliga salariaţii să prezinte dovada vaccinării anti-COVID-19, cu excepţii din motive medicale sau obiecţii religioase.

Luna trecută, marea bancă americană Morgan Stanley şi administratorul de active BlackRock au indicat că doar angajaţii vaccinaţi vor avea acces în sediile lor.

Până acum, puţine grupuri mari au îndrăznit să stabilească o obligaţie, cu câteva săptămâni înainte de începerea anului şcolar în septembrie. Momentul va marca revenirea la birou pentru mulţi angajaţi.

În schimb, tot mai multe comunităţi locale şi organizaţii culturale impun vaccinarea, iar mai multe media americane au indicat că preşedintele Joe Biden ar putea anunţa obligaţia angajaţilor federali de a fi vaccinaţi sau de a se supune unui protocol strict de teste, aminteşte AFP. AGERPRES

Fostul monarh ar fi plasat-o ilegal sub supraveghere în Marea Britanie cu ajutorul serviciilor secrete spaniole pe Corinna zu Sayn-Wittgenstein, fosta sa parteneră. Plângerea, scrie Financial Times, a fost depusă în decembrie anul trecut, dar a fost făcută publică abia luni, 26 iulie.

Potrivit instanţei, femeia îl acuză pe Juan Carlos, în vârstă de 83 de ani, de hărţuire „din 2012 până astăzi”.

Hărţuirea s-a petrecut cu „ameninţări şi defăimări” şi cu supravegherea „ilegală”. A fost efectuată „atât sub acoperire, cât şi deschis”, de către unii agenţi angajaţi de fostul monarh şi de serviciile de informaţii hispanice.

Ce dorește acum Corinna zu Sayn-Wittgenstein

Corinna zu Sayn-Wittgenstein cere daune materiale şi un ordin de restricţie: vrea să-i împiedice pe Juan Carlos şi pe agenţii săi „să ia legătura cu ea, să facă declaraţii defăimătoare şi să o hărţuiască, precum şi să se apropie la mai puţin de 150 de metri de reşedinţele ei” .

Juan Carlos respinge acuzaţiile, relatează ziarul britanic, „deşi echipa sa juridică nu a depus un document de apărare”.

Se aşteaptă o bătălie judiciară dificilă. Fostul monarh nu numai că nu trăieşte în Marea Britanie, dar a fost şeful statului unei alte naţiuni.

Sume imense de bani la mijloc

În centrul bătăliei sunt sume imense de bani şi cadouri care trebuie returnate. În 2012, Juan Carlos i-ar fi plătit lui Sayn-Wittgenstein 65 de milioane de euro. A folosit un cadou de 100 de milioane de dolari pe care regele saudit de atunci, Abdullah, îl făcuse monarhului spaniol în 2008.

Monarhul a acuzat-o că a sustras fondurile, mergând până acolo încât a defăimat-o atât în faţa propriei familii, cât şi în faţa partenerilor de afaceri, inclusiv regele saudit Salman şi prinţul Mohamed bin Salman.

Potrivit plângerii femeii, acest lucru ar fi cauzat pierderi grave în veniturile sale profesionale. Femeia e „consultant strategic care colaborează cu companii de top din întreaga lume”.

Potrivit Corinnei zu Sayn-Wittgenstein, agenţia de informaţii spaniolă a pus-o de-a lungul timpului „sub supraveghere fizică. Include supravegherea vehiculelor şi a personalului, încălcarea proprietăţii sale şi pirateria telefoanelor şi computerelor sale”.

Sayn-Wittgenstein susţine, de asemenea, că a fost ameninţată de fostul rege.

Corinna zu Sayn-Wittgenstein l-a însoţit pe fostul rege la un safari în Botswana. Cu acea ocazie, a fost prezentată ca membru al anturajului său.

În 2012, Corinna a fost aleasă de prinţesa Charlene de Monaco drept consilier personal şi consultant de imagine.

Confruntarea judiciară de la Londra este doar ultimul dintre scandalurile în care este implicat fostul rege spaniol. Anul trecut, a părăsit Spania cu destinaţia Abu Dhabi. Curtea Supremă spaniolă a deschis o anchetă cu privire la o poveste despre mită pentru un proiect de 7 miliarde având legătură cu trenuri de mare viteză în Arabia Saudită.

A urmat o a doua anchetă din cauza cadourilor de 800.000 de euro primite de la un om de afaceri mexicano-britanic.

În decembrie anul trecut, Juan Carlos a trebuit să plătească aproape 680.000 de euro impozite autorităţilor fiscale spaniole. La asta se adaugă încă 4,4 milioane de euro aferente călătoriilor cu avionul în numele Fundaţiei Zagatka, cu sediul în Liechtenstein. MEDIAFAX

Aproape 40.000 de persoane fizice s-au înscris în Programul Rabla Clasic 2021, în timp ce pentru Rabla Plus au fost înregistraţi 5.901 solicitanţi, conform datelor publicate, miercuri, de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Până în prezent, prin ediţia din acest an a programului „Rabla Clasic”, persoanele fizice au achiziţionat 24.891 de autovehicule şi 166 de motociclete.

În ceea ce priveşte persoanele juridice, până la ora actuală, au fost acceptate 1.122 de dosare pentru 1.853 de autovehicule, precum şi 28 de contestaţii pentru 58 de autovehicule. De asemenea, s-au înscris la producători/dealeri auto 977 de persoane juridice şi au fost cumpărate 482 de autovehicule.

Potrivit sursei citate, în cadrul programului Rabla Plus 2021, s-au înscris la producători/dealeri auto 5.901 persoane fizice, până în prezent fiind achiziţionate 1.131 de autovehicule noi, dintre care 678 pur electrice şi 453 electrice hibride. Totodată, au fost cumpărate două motociclete electrice.

În cazul persoanelor juridice au fost publicate, în această săptămână, 208 dosare acceptate pentru 360 autovehicule electrice, dintre care 252 electrice 100% şi 107 electrice hibride, respectiv o motocicletă electrică. În acelaşi timp, au fost publicate patru contestaţii pentru cinci autovehicule (două full electrice şi trei electric hibrid).

În total, pentru Rabla Plus 2021 au fost acceptate 1.087 de dosare pentru 1.819 de autovehicule, dintre care 1.205 electrice, 611 electrice hibride şi trei motociclete electrice.

AFM notează că, tot pe segmentul persoanelor juridice, s-au depus 21 de contestaţii pentru 47 de autovehicule, dintre care 28 autovehicule pur electrice şi 19 electrice hibride.

Numărul firmelor care s-au înscris, până în prezent, la producători/dealeri auto este de 827, în timp ce au fost achiziţionate 455 de autovehicule noi (270 electrice şi 185 electrice hibride).

Listele dosarelor acceptate în cadrul acestor programe sunt publicate pe site-ul www.afm.ro, la secţiunile aferente Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus.

Persoanele juridice care au fost acceptate se pot adresa producătorilor/dealerilor auto validaţi în cele două programe guvernamentale, listele acestora fiind disponibile pe site-ul instituţiei. Agerpres

Numărul de firme dizolvate a crescut cu peste 18,4% în primele şase luni din 2021, la 14.265, faţă de 12.046 în perioada ianuarie – iunie 2020, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 2.644 de firme (în creştere cu 20,07%) şi în judeţele Timiş (681, +6,74%), Constanţa (679, +7,78%) şi Cluj (652, +11,26%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Mehedinţi, respectiv 87 (+8,75%), Covasna (92, +16,46%) şi Vaslui (101, +14,77%).

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele şase luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 4.282 de dizolvări la nivel naţional.

Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 22,8%.

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi construcţiile, sunt alte două domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.371 (+21,65%), respectiv 1.328 (+9,12%).

În iunie 2021 au fost consemnate 2.811 dizolvări, cele mai multe în Bucureşti (515) şi în judeţele Cluj (161), Timiş (147) şi Constanţa (145). Agerpres