Connect with us

ACTUALITATE

TOPUL celor mai scumpe locuinţe din Europa. Câte oraşe din România sunt incluse în clasament

Publicat

Bucureştiul se află pe locul 153 la nivel european în topul celor mai scumpe locuinţe, potrivit datelor publicate pe platforma numbeo.com, citate de Business Magazin. În clasament este luat ca reper preţul pe metru pătrat în centrul oraşului, care ajunge în Capitală la 1.905 euro/mp.

Cel mai scump oraş european este Londra, cu un preţ pe metrul pătrat de peste 13.981 de euro, în timp ce la polul opus, pe locul 200, se află oraşul Arad, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 787 de euro/mp. În clasamentul celor mai scumpe oraşe europene Clujul depăşeşte însă Capitala – se situează pe locul 141, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 2.203 euro/mp. Alte oraşe din România incluse în acest clasament sunt Oradea (1.168 euro/mp – locul 189), Constanţa (1.328 euro/mp – 180), Craiova (1.353 euro/mp – 178), Timişoara (1.496 euro/mp – 172).

Locuinţele din România sunt printre cele mai ieftine de pe continent

Un studiu amplu al Deloitte referitor la preţurile locuinţelor în Europa, publicat în vara acestui an, arată că locuinţele din România sunt printre cele mai ieftine de pe continent. Astfel, potrivit studiului Deloitte, care analizează datele din 2020, preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro/mp, ceea ce plasa piaţa locală pe locul 4 în topul celor 24 de ţări analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria, Bosnia-Herţegovina şi Portugalia.

Raportul analizează şi 61 de oraşe europene, Parisul conducând în topul celor mai scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) şi Londra (7.916 euro/mp).

Preţurile locuinţelor din Vest pot fi uşor analizate pe platforme imobiliare online

Preţurile locuinţelor din Vest pot fi uşor analizate pe platforme imobiliare online: intrând pe una dintre platformele de vânzare de locuinţe din Paris, poţi să vezi că o garsonieră de 22 de metri pătraţi, modest mobilată, costă 299.000 de euro.

O alta este puţin mai ieftină. – costă 192.000 de euro (însă are o suprafaţă de 17 metri pătraţi). Preţul unui apartament cu un dormitor, cu o suprafaţă de 52 de metri pătraţi, ajunge la 698.500 de euro, iar în cazul unuia de 78 de metri pătraţi, preţul este de 998.000 de euro, potrivit datelor platformei online de imobiliare Lodgis.

Preţul locuinţelor în Europa a crescut cu 5,8% în zona euro şi cu 6,1% în primul trimestru al anului 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut (potrivit celor mai recent publicate date ale Eurostat), trendul crescător menţinându-se în restul anului.

(sursa: Mediafax)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Episcopul Devei şi Hunedoarei, părintele Gurie Georgiu, grav bolnav de COVID-19, a decedat

Publicat

episcopul devei gurie

Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, grav bolnav de COVID-19, a murit joi, la Deva, în urma unui stop cardio-respirator, înaltul prelat având plămânii afectaţi în proporţie de 85% din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2.

Decesul a survenit în timpul procedurilor de transfer al bolnavului la un elicopter care ar fi urmat să-l transporte la spitalul judeţean din Târgu Mureş.

„A intrat în stop cardio-respirator. S-au efectuat procedurile de recuscitare timp de 45 de minute. Din păcate, bolnavul nu a mai putut fi salvat”, a declarat, pentru AGERPRES, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Deva, dr. Emil Stoica Mariş.

Trupul neînsufleţit al părintelui episcop Gurie va fi depus joi la Catedrala Episcopală din Deva. El ar fi urmat să împlinească 53 de ani în luna decembrie a acestui an.

„A fost un om extraordinar. Cine l-a cunoscut îndeaproape ştie foarte bine acest lucru”, a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei, părintele Gabriel Miricescu.

Părintele episcop Gurie a fost internat vineri, 8 octombrie, la Spitalul Judeţean din Deva

Părintele episcop Gurie a fost internat vineri, 8 octombrie, la Spitalul Judeţean din Deva, fiind transferat ulterior la secţia ATI. Starea sa de sănătate s-a agravat în cursul acestei săptămâni, motiv pentru care a fost intubat în urmă cu câteva zile.

La ultima evaluare la tomograf s-a concluzionat că plâmânii bolnavului au fost afectaţi în proporţie de 85%, a precizat directorul medical al SJU Deva, dr. Lucian Miron.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Episcopiei Devei, el s-a născut la 31 decembrie 1968 în localitatea Huta-Chiuieşti, judeţul Cluj. A urmat şcoala generală în satul natal, liceul la Cluj-Napoca şi a absolvit Seminarul Teologic Craiova în anul 1992. A terminat apoi Facultatea de Teologie din Craiova (1992-1996) cu teza de licenţă „Misiunea B.O.R. între Prut şi Nistru. Reorganizarea Arhiepiscopiei Chişinăului, Mitropoliei Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor”.

Facultatea de Teologie Catolică şi la Institutul de Teologie Pastoral-Misionară din Padova (Italia)

A urmat apoi cursuri la Facultatea de Teologie Catolică şi la Institutul de Teologie Pastoral-Misionară din Padova (Italia).

Este doctor în teologie cu lucrarea „Ofensiva Noilor Mişcări Religioase şi reversibilitatea secularizării” şi profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

A fost ales Episcop al Devei şi Hunedoarei pe 29 octombrie 2009, fiind întronizat pe 29 noiembrie 2009. Agerpres

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Specialiști: Nu amânați vaccinarea până după naștere! Ar putea fi prea târziu

Publicat

Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România face un apel către toate gravidele de a se vaccina cât mai repede împotriva SARS CoV-2. Nu amânați vacinarea până după naștere! Ar putea fi prea târziu, spun specialiștii.

Medicii spun că, până în prezent, milioane de femei gravide s-au vaccinat pe tot globul, iar datele acumulate confirmă fără dubiu că vaccinarea anti-COVID nu reprezintă un risc.

Potrivit specialiștilor, boala COVID-19 la gravide creşte riscul de naștere prematură, dezlipire de placentă, moartea fătului în uter, spitalizare în ATI și deces al mamei.

În schimb, vaccinarea are numeroase avantaje: scade riscul de infecție cu virusul SARS CoV-2 de peste 5 ori, scade riscul de boală COVID-19 severă și de a ajunge la spital de 10 ori, scade riscul de deces al gravidelor infectate SARS CoV-2 de 11 ori și protejează nou-născutul deoarece anticorpii dezvoltați de mamă după vaccinare ajung și la făt atât prin placentă, înainte de naștere, cât și prin laptele matern, după naștere.

Medicii mai spun că vaccinarea nu afectează în nici un fel fertilitatea feminină sau masculină. Boala COVID, în schimb, poate afecta grav fertilitatea, precizează medicii.

„Vaccinul este sigur pentru gravidă și făt… Nu amânați vaccinarea până după naștere! Ar putea fi prea târziu. Nu vă riscați viața și viața copilului pe care îl așteptați. Cu un singur gest simplu, sigur și la îndemână, puteți să vă protejați, împreună cu bebelușul”, a declarat Radu Vlădăreanu, președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Psihiatru, despre efectele COVID-19: Ai grijă de mintea ta, poți s-o pierzi şi să nu ştii de ce

Publicat

gabriel diaconu

COVID-19 declanşează boli neurologice sau psihice la circa o treime din persoanele care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus, arată medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

Specialistul punctează că şi cei care au făcut o formă uşoară a bolii, sunt afectaţi: „au început să aibă probleme cognitive (concentrare, memorare, orientare în timp/spaţiu), stări de anxietate severă, insomnie, la limită psihoză cu delir (mai puţin halucinaţii).”

COVID-19 afectează şi sănătatea mintală, chiar dacă a trecut mult timp de la trecerea prin boală. Psihiatrul face referire la un studiu apărut recent, în care boli neurologice sau psihice „au fost constatate la persoane care făcuseră forme medii, sau grave, de infecţie, adică au avut şi simptome ”de răceală”, dar şi pneumonie şi tulburări ale coagulării, cu inflamaţie sistemică”.

Dar au fost şi situaţii unde persoanele avuseseră forme uşoare, cu minimă afectare, dar au rămas cu probleme cognitive, mai arată expertul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Toate acestea, ca practician, le-am putut vedea în practică,la cabinet, de când a început pandemia. Nu cred să fie psihiatru, în România, să nu fi văzut cel puţin un caz unde, la o persoană fără istoric sugestiv de risc sau vulnerabilitate la boală psihică, după COVID să dezvolte probleme ca cele de mai sus”, spune Diaconu.

În plus, acesta pune degetul pe o bubă veche dar sângerândă: îngrijirea sănătăţii mintale la români şi cum este „trecută cu vederea”.

„Când vine vorba de grija pentru sănătatea propriei minţi, n-am niciun dubiu că oamenii şi-o ignoră. Mulţi nici nu ştiu că au (minte). Alţii nu ştiu unde s-o plaseze, în corp (dar unde nu-i cap, vai de picioare). Mai sunt unii care au minime noţiuni despre psihic, şi care sunt funcţiile lui, dar n-au vreo intenţie să şi le interogheze. Chiar şi dintre cei mai spălaţi ori educaţi întreţin mituri, credinţe iraţionale despre psihologie (sau ”fiziologia minţii”) respectiv psihiatrie (sau ”patologia” medicală a ei)”, mai punctează medicul.

Totodată, Diaconu arată pericolul dezinformării, al ştirilor false şi al „fricii” de vaccinare.

„Am văzut oameni tineri care a ajuns să fie nevoie să ia medicamente pentru stările lor. Şi, da, am văzut şi oameni care nu trecuseră prin infecţie dar, din pricina stress-ului de mediu, şi a barajului de artilerie informaţională (de o parte şi de alta) în cele din urmă au sucombat. Fără să mai ştie pe cine să creadă, încotro să o ia, prinşi în capcana unor concepte pe care nu le pot desprinde şi asimila, frica i-a copleşit, teroarea de-a nu muri pe un pat de spital sau să rămână cu sechele i-a împins spre o stare extremă de negare. I-a făcut să refuze gesturi minime de prevenţie, să afişeze bravadă şi să intre ca într-o cochilie mentală, de unde să refuze orice are de-a face cu COVID. Fenomenul e cu atât mai apăsător cu cât, de partea întunecată a lumii, dezinformarea nu se petrece haotic, ci organizat. Există o maliţie predilectă care conduce în luptă, în haos pe toţi aceia care continuă să susţină ba că nu e virus, cât cacialma, ba că nu e pastilă, e otravă, ba că nu e vaccin, e mijloc de control în masă. Astfel ajung unii să moară cu zile în casă la ei, căci nu cheamă ambulanţa. Astfel ajung copiii să se roage de părinţi să se vaccineze dar părinţii spun nu. Şi astfel ajung oameni să facă accidente vasculare, infarcte, alte manifestări neurologice de focar (inclusiv epilepsii) când lucrurile iau o turnură urâtă”, mai scrie psihiatrul.

La final, acesta continuă cu o pledoarie pentru vaccinare, ca soluţie de protecţie a propriei persoane şi a societăţii.

„Dacă militez pentru vaccin este nu doar în ce priveşte reperele epidemiei/ pandemiei la nivel de număr de cazuri/ internări/ decese, cât pentru efectul preventiv al acestui act simplu pe care îl poţi face când vine vorba de urmări cronice ale bolii COVID, unele care îţi pot afecta nervii, şi mintea”, conchide Diaconu. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Avertisment: În România sunt peste 7 milioane de locuinţe neasigurate

Publicat

În România sunt peste 7 milioane de locuinţe neasigurate ceea ce înseamnă că gradul de acoperire în acest domeniu este de doar 20%, potrivit unei analize a Ziarului Financiar.

Asigurările obligatorii şi facultative de locuinţă au ajuns în primul semestru (S1) din 2021 la subscrieri de 275,9 mil. lei, cu 10,6% mai mult comparativ cu S1/2020, potrivit raportului ASF. Astfel, gradul de cuprindere a asigurărilor de locuinţă se află în continuare la un nivel scăzut, respectiv 20%.

Preţul unei poliţe PAD are un preţ standard bazat pe două tipuri de locuinţe. Pentru locuinţele de tip A, preţul este de 10 euro pe an, în timp ce pentru locuinţele de tip B tariful este de 20 de euro. Pentru poliţele facultaltive de locuinţă, preţul mediu la nivelul pieţei este de 50 de euro pe an.

Având în vedere un număr al locuinţelor de 9,15 mi­lioane în România în 2021 şi un număr de contracte al asigurărilor obligatorii de 1,8 milioane în S1/2021, mai bine de 7 milioane de locuinţe sunt neasigurate în România.

Din volumul primelor subscrise pe tot segmentul asigurărilor de locuinţă, circa 70% sunt subscrieri pe zona asigurărilor facultative de locuinţă, însemnând o valoare de 191,5 mil. lei, cu 11% mai mult faţă de S1/2020, în timp ce avansul asigurărilor obligatorii de locuinţă a fost de 9,6%, până la subscrieri de 84,3 mil. lei. MEDIAFAX

Citește mai departe