Exerciţiile fizice regulate practicate în timpul izolării ajută la menţinerea sistemului imunitar sănătos, conform unei analize realizate de un grup de cercetători britanici, citat luni de Press Association.

O echipă de specialişti de la Universitatea din Bath a concluzionat că practicarea exerciţiilor fizice în perioada în care se urmează îndrumările privind distanţarea socială are un “efect extrem de pozitiv” asupra sănătăţii şi stării de bine.

Analiza cercetătorilor a relevat că exerciţiile fizice pot ajuta sistemul imunitar sa facă faţă agenţilor patogeni, precum şi la încetinirea modificărilor care apar odată cu înaintarea în vârstă.

Echipa recomandă 150 de minute de exerciţii aerobice de intensitate moderată – precum mersul pe jos, alergarea sau mersul pe bicicletă – pe săptămână.

Persoanele a căror capacitate de efectuare a exerciţiilor fizice este limitată din cauza stării de sănătate sau a unui handicap ar trebui să se mişte mai mult şi să nu uite că “orice este mai bun decât nimic”, au subliniat cercetătorii.

Ei au adăugat de asemenea că exerciţiile de rezistenţă au beneficii clare pentru menţinerea muşchilor, ceea ce ajută totodată la mişcare.

“Cercetările noastre au ajuns la concluzia că există dovezi foarte limitate conform cărora exerciţiile fizice ar creşte în mod direct riscul de infectare cu virusuri. În contextul coronavirusului şi a stărilor în care ne regăsim astăzi, cea mai importantă consideraţie este reducerea expunerii la alte persoane care ar putea fi purtătoare ale virusurilor. Însă, oamenii nu ar trebui să treacă cu vederea importanţa de a rămâne în formă, activi şi sănătoşi în această perioadă”, a declarat doctor James Turner de la Departamentul pentru Sănătate al Universităţii din Bath.

“În condiţiile în care sunt efectuate în izolare – departe de ceilalţi – exerciţiile fizice zilnice vor ajuta la o mai bună menţinere a modului în care funcţionează sistemul imunitar”, a adăugat cercetătorul.

Analiza a fost publicată în jurnalul internaţional Exercise Immunology Review.

Oamenii de ştiinţă au dorit să afle dacă sistemul imunitar se schimbă în mod negativ sau pozitiv după exerciţiile fizice şi dacă sportivii prezintă un risc mai mare de infecţii în comparaţie cu restul populaţiei.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că infecţiile sunt mai probabil asociate cu factori precum dieta, stresul, somnul, deplasările şi expunerea la agenţi patogeni în timpul adunărilor de grup.

“Oamenii nu trebuie sa se teamă că sistemul lor imunitar va fi suprimat prin exerciţii fizice şi că astfel creşte riscul de infectare cu coronavirus. Dacă se desfăşoară conform celor mai recente îndrumări guvernamentale privind distanţarea socială, exerciţiile fizice regulate vor avea un efect extrem de pozitiv asupra sănătăţii şi stării noastre de bine, atât în prezent, cât şi în viitor”, a declarat doctor John Campbell din cadrul aceluiaşi departament al Universităţii din Bath.

Cercetătorii au subliniat importanţa menţinerii igienei personale în timpul desfăşurării exerciţiilor fizice, inclusiv spălarea ulterioară a mâinilor. Ei au sugerat totodată ca oamenii să acorde atenţie somnului suficient şi alimentaţiei sănătoase. AGERPRES

Numărul mediu de pensionari înregistrat în România la nivelul anului 2019 este de 5,157 milioane de persoane, în scădere cu 50.000 faţă de anul precedent, iar pensia medie lunară s-a situat la 1.292 de lei, în creştere cu 10,2%, de la an la an, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Per ansamblu, numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost, anul trecut, de 4,672 milioane, în scădere cu 12.000 de persoane comparativ cu datele din 2018.

În timp ce pensia medie lunară, în România, a fost de 1.292 lei (în creştere cu 10,2% faţă de anul anterior), pensia medie de asigurări sociale de stat s-a ridicat la valoarea de 1.247 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 48,4% (faţă de 50,9% în 2018).

De asemenea, în 2019, indicele pensiei medii reale raportat la anul 2018 şi calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 105,6%.

Potrivit INS, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. În acest ecart, pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 90,6% în totalul celor de asigurări sociale.

Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (77,4%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale, în timp ce pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii (anticipată şi anticipată parţial) au reprezentat 2,2%.

Datele statistice arată că, pe durata anului trecut, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10, acest indice prezentând variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în municipiul Bucureşti, la 16 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, 15 pensionari la 10 salariaţi în Giurgiu, respectiv 14 pensionari la 10 salariaţi în Botoşani şi Vaslui.

Nivelul pensiei medii de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 628 de lei (996 lei în judeţul Botoşani, 1.003 lei în Giurgiu, 1.023 lei în Vrancea, faţă de 1.624 lei în judeţul Hunedoara, 1.582 lei în Capitală şi 1.486 lei în judeţul Braşov).

De asemenea, numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent, indemnizaţie socială), în anul 2019, a fost de 1,037 milioane, din care: 849.600 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat (18,2% din totalul pensionarilor din această categorie), 175.400 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori (58,8% din totalul acestora) şi 12.600 persoane din sistemul militar (1,8% din totalul acestei categorii). AGERPRES

Operaţiunea guvernului german de a-i repatria pe cetăţenii săi rămaşi în afara graniţelor ţării din cauza crizei coronavirusului va dura încă cel puţin două săptămâni, a declarat pentru dpa un oficial al Ministerului de Externe.

În acest interval vor fi organizate zboruri speciale, a spus responsabilul pentru situaţii de criză al ministerului, Frank Hartmann.

“Dar apoi vor rămâne şi cazuri individuale, care vor fi mai greu de rezolvat”, a adăugat el.

Numeroase ţări şi-au închis graniţele şi au limitat zborurile din cauza răspândirii rapide a coronavirusului.

Ministrul de externe Heiko Maas a anunţat săptămâna trecută că germanii blocaţi în ţări fără zboruri regulate rămase vor fi repatriaţi cu ajutorul agenţiilor de turism şi al companiei aeriene Lufthansa.

Aproximativ 200.000 de călători sunt implicaţi în această operaţiune. Până la mijlocul acestei săptămâni, peste 150.000 au fost aduşi înapoi în Germania.

“Este o sarcină uriaşă”, a spus Hartmann.

Până acum, au fost organizate zboruri spre destinaţii de vacanţă populare precum Egipt, Maroc şi Republica Dominicană.

“Este mai dificil cu ţările unde nu există decât grupuri mici de cetăţeni aventuroşi risipiţi. Nu putem pur şi simplu să luăm doar 10 persoane de undeva. Trebuie să formăm grupuri regionale”, a precizat Hartmann. AGERPRES

Peste jumătate (53%) dintre cetăţenii din Uniunea Europeană cu vârsta între 16 şi 74 ani au declarat că în 2019 au căutat informaţii online cu privire la răni, boli, nutriţie, îmbunătăţirea sănătăţii etc., în rândul statelor membre cea mai redusă pondere a persoanelor care au căutat informaţii medicale pe Internet fiind înregistrată în Bulgaria (30%) şi România (31%), arată datele publicate vineri de Eurostat.

În contrast, ponderea persoanelor cu vârsta între 16 şi 74 ani care au declarat că au căutat informaţii online în Finlanda a fost de 76%. Alte state membre unde căutarea de informaţii medicale pe Internet este populară sunt Olanda (74%), Cipru (69%), Danemarca (67%) şi Germania (66%).

În cursul ultimului deceniu, ponderea persoanelor care caută informaţii medicale pe Internet a crescut în UE cu 19 puncte procentuale, de la 32% în 2009 până la 53% în 2019. Toate statele membre au înregistrat o creştere la acest capitol, însă cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Cipru (53 puncte procentuale), Croaţia (37 puncte procentuale), Cehia (36 puncte procentuale) şi Grecia (35 puncte procentuale). Cele mai mici progrese au fost înregistrate în Luxemburg (patru puncte procentuale), Franţa (13 puncte procentuale), Italia (14 puncte procentuale) şi România (15 puncte procentuale). AGERPRES