Connect with us

ECONOMIE

Trafic restricționat toată vara, pe DN 7, în zona Dealul Negru – Dedulești. Lucrările la șosea se termină doar în septembrie

Publicat


lucrari sosea
Foto: gazetavalceana.ro

Cozi kilometrice și în această vară pe DN 7 în zona localității Dedulești de pe Dealul Negru. Traficul rămâne restricționat cel puțin până la jumătatea lunii septembrie, din cauza unor lucrări pe care Compania de Drumuri spune că nu le poate accelera.

Șoseaua a început să alunece și trebuie reparată. Iar pentru lucrări s-a închis o banda ce circulație, de pe sensul de mers spre Râmnicu Valcea, pe o distanță de mai multe sute de metri.

Compania Națională de Drumuri confirmă faptul că traficul rutier pe DN 7 – zona Dedulești va fi toată vara la fel de aglomerat, din cauza ritmului în care se efectuează lucrările.

Deși inițial reprezentanții CNAIR spuneau că lucrările, începute la sfârșitul lunii mai, nu vor dura mai mult de o lună, acum se pare că abia spre sfârșitul lunii septembrie vor fi gata.

Reamintim că, în urma unor alunecări de teren, începând cu data de 28 mai 2019, CNAIR a impus restricțiile de circulație în zonă, pentru a se executa ”lucrări de consolidare la partea carosabilă, asigurare scurgere ape și refacere parapet”.

Astfel, șoferii care tranzitează zona și ajung pe DN 7 vor fi nevoiți să aștepte minute în șir la cozi kilometrice formate pe carosabil, la Dedulesti, lucru care deja nu mai reprezintă o noutate. De multe ori șoferii au semnalat traficul îngreunat din zonă, cu cozi de mașini întinse pe kilometri întregi.

Explicația CNAIR pentru prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor este că, între timp, în zonă a mai apărut încă o alunecare de teren, iar din această cauză a fost prelungit și termenul de finalizare a lucrărilor .

Astfel, toate autovehiculele care tranzitează zona, în ambele sensuri, sunt nevoite să circule alternativ, pe o singură bandă, rămasă deschisă. Au fost instalate și semafoare, dar asta nu rezolvă problema cozilor de kilometri întregi care se formează în zona șantierului.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Acţiunile Fondului Proprietatea, Băncii Transilvania şi Romgaz, cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti

Publicat

bvb

Acţiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti, generând tranzacţii de peste 46,47 milioane de lei, urmate de acţiunile Băncii Transilvania, cu schimburi de 32,89 milioane de lei şi Romgaz, cu 15,66 milioane de lei.

În topul celor mai bune evoluţii bursiere ale săptămânii 4 -8 noiembrie se află Dafora, cu un avans de 30,38% al preţului acţiunilor, Uztel – plus 8,33% şi IAR Braşov – 10,83%.

Pe de altă parte, cele mai slabe evoluţii au fost consemnate de acţiunile Ves SA, care s-au depreciat cu 9,72%, Electroputere – minus 9,73% şi Sinteza SA – minus 5,77%.

Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni derulate în ultima săptămână pe Bursa de la Bucureşti a depăşit 136,07 milioane de lei, faţă de 122,65 milioane de lei în perioada precedentă, iar cea mai bună zi de tranzacţionare a fost miercuri, 6 noiembrie, când rulajul a fost de peste 34,88 milioane lei. Cea mai slabă zi a fost luni, 4 noiembrie, când tranzacţiile cu acţiuni au trecut uşor de 14 milioane lei.

Capitalizarea pieţei a depăşit vineri 177,45 miliarde lei.

Pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti sunt 83 de societăţi emitente şi 28 de intermediari, iar valoarea totală a tranzacţiilor derulate de la începutul anului a depăşit 8,57 miliarde de lei cu o medie zilnică de tranzacţionare de 39,68 milioane lei.

De la începutul acestui an, pe toate pieţele administrate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost realizate 502.342 tranzacţii, în valoare totală de 9,7 miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 44,96 milioane de lei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul firmelor radiate a crescut cu peste 42% în primele nouă luni ale anului

Publicat

Numărul firmelor radiate a crescut în primele nouă luni ale anului cu 42,11%, comparativ cu perioada similară din 2018, ajungând la 83.376 firme, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 9.785 de firme (cu 4,99% mai multe faţă de ianuarie-septembrie 2018) şi în judeţele Iaşi – 4.384 (plus 87,75%), Cluj – 3.145 (plus 27,74%) şi Prahova – 2.974 (plus 50,05%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Ialomiţa, respectiv 621, în creştere cu 48,92% faţă de anul anterior, Covasna – 656 (plus 58,07%) şi Giurgiu – 693 (plus 11,24%).

Numărul de radieri a crescut în toate judeţele, avansul cel mai semnificativ fiind consemnat în judeţele Teleorman (plus 144,19%), Maramureş (plus 110,52%) şi Bistriţa-Năsăud (plus 106,18%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 24.799 (plus 53,68% raportat la primele 9 luni din 2018), agricultură, silvicultură şi pescuit – 13.756 (plus 97,42%) şi construcţii – 7.767 (plus 59,19%).

În luna august septembrie au fost radiate 4.643 de firme, cele mai multe în Bucureşti – 713 şi în judeţele Ilfov – 297, Constanţa – 195 şi Cluj – 185. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

România are, oficial, capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere totală de 21.460 MW

Publicat

energie electrica

România dispune, oficial, de capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată totală de 21.460 de MW, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), însă instituţia este într-un proces de analiză pentru a stabili care dintre centrale mai funcţionează cu adevărat.

Pe site-ul instituţiei a fost introdusă statistica oficială, care indică existenţa unor capacităţi instalate de 21.460,528 MW în total, din care 31,2% hidro (6.693,41 MW), 23,6% pe cărbune (5.062,2 MW), 18,1% hidrocarburi (3.887,03 MW), 13,9% eolian (2.990,84 MW), 6,6% nuclear (1.413 MW), 6% solar (1.278,3 MW) şi 0,5% biomasă (110,496 MW).

La capitolul “Altele”, sunt incluse capacităţi pe bază de biogaz (20,422 MW), căldură reziduală (4,1 MW), deşeuri (0,63 MW) şi geotermal (0,05 MW).

Totuşi, acestea sunt doar statistici oficiale, iar reprezentanţii ANRE au anunţat că au demarat o analiză să vadă cu exactitate care dintre centrale mai funcţionează.

În luna august, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, declara că acele grupuri care nu mai sunt funcţionale îşi vor pierde licenţa, pentru a nu mai apărea în statisticile oficiale privind capacitatea energetică instalată a ţării.

“România are teoretic o putere instalată de foarte mari dimensiuni, 24.000 de MW, iar disponibili efectiv sunt undeva la 16.000. Ceilalţi 8.000 MW sunt, în mare măsură, megawaţi care nu mai există fizic sau nu mai sunt disponibili de foarte multă vreme”, a spus şeful ANRE.

El a precizat că deja au fost identificate capacităţi de 3.800 de MW care îşi vor pierde licenţa în acest an.

“Împreună cu Ministerul Energiei am reuşit să facem o primă evaluare a acestor capacităţi, a celor 8.000 de MW. Sunt peste 3.800 identificaţi până la finele anului vom lua decizia privind suspendarea şi ridicarea licenţelor, astfel încât România să nu mai apară pe site-ul Comisiei Europene cu informaţii care nu sunt reale. Aceste date trebuie să fie apropiate de realitate, pentru că ele generează disponibilitate pentru investitori de a realiza capacităţi energetice, atât de necesare pentru România şi pentru regiune”, a susţinut Chiriţă.

De atunci, autoritatea a retras deja licenţele a cinci centrale cu putere totală de 1.067 MW: două grupuri de la Sucursala Electrocentrale Chişcani din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu o putere electrică instalată de 227 MW, respectiv 210 MW, un grup de la Rovinari de 330 MW şi două grupuri de la Iernut, de 100 MW, respectiv 200 de MW.

“Aşa cum s-a angajat, ANRE continuă analiza capacităţilor de producere a energiei electrice în vederea evaluării cât mai corecte a puterii instalate a acestora şi a publicat, pe pagina proprie de internet, situaţia puterilor instalate în capacităţi de producere la data de 01.11.2019, situaţie care va fi actualizată periodic”, a arătat ANRE, într-un comunicat remis miercuri. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Construcţiile, turismul şi industria au un deficit de peste un milion de angajaţi. Forţa de muncă, optimizată cu ajutorul programelor informatice

Publicat

constructii

Peste un milion de angajaţi sunt necesari în construcţii, turism şi industria din România, iar din cauza lipsei forţei de muncă, şase din zece oameni de afaceri vor să aducă personal din străinătate, relevă o serie de studii recente, citate de unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii software pentru gestionarea procesului de producţie al unei companii (ERP) şi pentru managementul eficient al afacerilor (CRM).

În acest context, reprezentanţii SoftOne Technologies susţin că folosirea forţei de muncă din domeniile construcţiilor şi imobiliarelor poate fi optimizată cu ajutorul programelor informatice de eficientizare a resursei umane.

“Un singur soft îi ajută pe antreprenorii din domeniul construcţiilor să eficientizeze activitatea angajaţilor, să optimizeze procesul de comunicare cu partenerii şi să reducă semnificativ costurile de aprovizionare. Dezvoltatorul imobiliar Urban Invest, cu peste 12 ani de experienţă, un portofoliu de 10 proiecte rezidenţiale şi peste 4.000 de apartamente, este unul dintre cei care au implementat un program de eficientizare a activităţii. În 2015, dezvoltarea companiei venea cu o serie de nevoi care nu mai erau satisfăcute de softul de contabilitate utilizat: numărul utilizatorilor care aveau nevoie să introducă date în sistem crescuse considerabil, iar firma avea nevoie de o mai bună administrare a informaţiilor legate de contracte, administrarea blocurilor, proiecte de construcţii, facturare şi plăţi (…) Pentru asta, firma a apelat la serviciile partenerului autorizat al companiei SoftOne – QBS Retail&Logistics. Un plus semnificativ l-a constituit instalarea modulului de Business Intelligence (BI) QlikView care a îmbunătăţit activitatea de procesare a datelor şi a eficientizat utilizarea şi exploatarea acestora la nivelul întregii companii”, se arată într-un comunicat de presă al SoftOne Technologies.

Potrivit sursei citate. valoarea unui program informatic de gestiune a afacerii variază de la câteva sute de euro, la câteva zeci de mii, în funcţie de cât de mare şi extinsă este compania în care va fi implementat.

SoftOne Technologies este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii software ERP, CRM şi aplicaţii web mobile din Europa de Sud-Est. Cu sediul central în Atena (Grecia), SoftOne oferă opţiuni de găzduire a soluţiilor de business atât pe serverul clientului, cât şi în Cloud/Software as a Service (SaaS), companiilor de talie mică, medie, cât şi organizaţiilor mari.

Compania are, în prezent, peste 100 de angajaţi, o sucursală în Salonic şi trei subsidiare în România, Cipru şi Bulgaria. SoftOne Technologies este “Microsoft Gold Certified Partner”. AGERPRES

Citește mai departe