Connect with us

ECONOMIE

Trafic restricționat toată vara, pe DN 7, în zona Dealul Negru – Dedulești. Lucrările la șosea se termină doar în septembrie

Publicat



lucrari sosea
Foto: gazetavalceana.ro

Cozi kilometrice și în această vară pe DN 7 în zona localității Dedulești de pe Dealul Negru. Traficul rămâne restricționat cel puțin până la jumătatea lunii septembrie, din cauza unor lucrări pe care Compania de Drumuri spune că nu le poate accelera.

Șoseaua a început să alunece și trebuie reparată. Iar pentru lucrări s-a închis o banda ce circulație, de pe sensul de mers spre Râmnicu Valcea, pe o distanță de mai multe sute de metri.

Compania Națională de Drumuri confirmă faptul că traficul rutier pe DN 7 – zona Dedulești va fi toată vara la fel de aglomerat, din cauza ritmului în care se efectuează lucrările.

Deși inițial reprezentanții CNAIR spuneau că lucrările, începute la sfârșitul lunii mai, nu vor dura mai mult de o lună, acum se pare că abia spre sfârșitul lunii septembrie vor fi gata.

Reamintim că, în urma unor alunecări de teren, începând cu data de 28 mai 2019, CNAIR a impus restricțiile de circulație în zonă, pentru a se executa ”lucrări de consolidare la partea carosabilă, asigurare scurgere ape și refacere parapet”.

Astfel, șoferii care tranzitează zona și ajung pe DN 7 vor fi nevoiți să aștepte minute în șir la cozi kilometrice formate pe carosabil, la Dedulesti, lucru care deja nu mai reprezintă o noutate. De multe ori șoferii au semnalat traficul îngreunat din zonă, cu cozi de mașini întinse pe kilometri întregi.

Explicația CNAIR pentru prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor este că, între timp, în zonă a mai apărut încă o alunecare de teren, iar din această cauză a fost prelungit și termenul de finalizare a lucrărilor .

Astfel, toate autovehiculele care tranzitează zona, în ambele sensuri, sunt nevoite să circule alternativ, pe o singură bandă, rămasă deschisă. Au fost instalate și semafoare, dar asta nu rezolvă problema cozilor de kilometri întregi care se formează în zona șantierului.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Majoritatea angajaţilor de la Termocentrala Mintia s-au înscris pe listele de disponibilizări

Publicat

Cea mai mare parte dintre angajaţii Termocentralei Mintia au depus cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), 530 dintre cei aproximativ 700 de salariaţi ai unităţii fiind dispuşi să plece din companie, relevă datele centralizate vineri de conducerea CEH.

Alţi 887 de angajaţi din sectorul de minerit al Văii Jiului au decis să înainteze cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări, a declarat, pentru AGERPRES, administratorul special al CEH, Cristian Roşu.

Conducerea CEH a decis să prelungească până vineri, 21 mai, termenul până la care pot fi depuse cereri de către cei care doresc să fie disponibilizaţi din cadrul societăţii, după ce, iniţial, acesta fusese anunţat pentru joi, 13 mai.

“Termenul pentru depunerea cererilor a fost prelungit până vineri, 21 mai, la ora 13,00. Am luat această decizie pentru că există o dorinţă mare de înscriere pe liste şi vrem să oferim această posibilitate tuturor celor care doresc să depună cereri”, a precizat administratorul special al CEH.

Angajaţii Complexului Energetic Hunedoara (CEH) care doresc să plece din cadrul companiei prin procedura de disponibilizare colectivă ar putea beneficia de o compensaţie în bani în valoare de aproape 10.000 de euro şi de venituri de completare, potrivit propunerilor formulate de conducerea societăţii şi sindicate.

Administraţia şi Sindicatul “Muntele”, reprezentativ la nivelul CEH, au modificat Contractul Colectiv de Muncă al societăţii, în sensul în care persoanele disponibilizate vor primi plăţi compensatorii în sumă brută de 49.998 lei, de la bugetul de stat, venitul urmând să fie impozitat cu 10%.

De asemenea, angajaţii din minerit vor primi venituri de completare timp de 4 ani, iar cei din sectorul energetic vor beneficia de aceste sume pentru o perioadă de doi ani.

Administratorul special al CEH a arătat că disponibilizările de personal vor face obiectul unei Ordonanţe de Urgenţă ce va fi discutată într-o şedinţă de Guvern.

Pe de altă parte, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, de la Termocentrala Mintia, nu a recomandat angajaţilor să completeze cererile de disponibilizare motivând, între altele, că nu există o ordonanţă sau hotărâre de guvern prin care să fie susţinută suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

În martie, salariul mediu net a crescut cu 182 de lei față de februarie, la 3.547 lei

Publicat

bani
Arhivă Foto

În luna martie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021, anunță Institutul Național de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 182 lei (+5,4%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8876 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1751 lei).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%.

În luna martie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 46,7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 23,0% în activităţi de editare; între 10,0% şi 17,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, extracţia minereurilor metalifere, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5,0% şi 8,0% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, extracţia cărbunelui superior şi inferior, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, cercetare-dezvoltare, transporturi aeriene, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice; între 3,0% şi 5,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de poştă şi de curier, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor textile, industria alimentară, alte activităţi industriale n.c.a., transporturi terestre şi transporturi prin conducte, construcţii, transporturi pe apă, fabricarea de mobilă, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2021 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (-9,2%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (-7,3%), respectiv în fabricarea echipamentelor electrice (-0,7%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%).

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

APIA: 17 mai – ultima zi de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021

Publicat

apia

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte tuturor beneficiarilor că data de 17 mai 2021 reprezintă ultima zi de primire, fără penalităţi, a cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2021, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Până la acest moment, au fost înregistrate în baza de date APIA un număr de 710.720 cereri, pentru o suprafaţă de 6.885.745 ha.

“Asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea cu succes a etapelor necesare şi îi îndemnăm să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul Centrelor judeţene, respectiv ai Centrelor locale, pentru clarificarea/soluţionarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să reuşească să depună cererea în termen şi să evite aplicarea de penalităţi”, spun reprezentanţii agenţiei.

Informaţiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărţile şi listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar şi ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA şi pe site-ul Agenţiei: www.apia.org.ro. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut, în trimestul al patrulea, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB din UE

Publicat

România a avut, în trimestul IV al anului trecut, una dintre cele mai mari creșteri a ponderii datoriei publice în PIB, de 4,2 puncte procentuale, într-un clasament condus de Ungaria (+6,5 pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp) și Austria (+5,0 pp), conform Eurostat.

La sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020, încă afectat de răspunsurile politice la măsurile de izolare COVID-19, care s-a concretizat în creșterea nevoilor de finanțare, ponderea datoriei publice în PIB pentru zona euro a urcat la 98,0%, comparativ cu 97,2% la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2020.

În UE, raportul a crescut de la 89,7% la 90,7%. Comparativ cu al patrulea trimestru al anului 2019, raportul datoriei publice la PIB a crescut atât în ​​zona euro (de la 83,9% la 98,0%) și UE (de la 77,5% la 90,7%).

Creșterile sunt urmarea majorărilor datoriei publice în statele membre, precum și scăderii PIB.

Cele mai mari raporturi dintre datoria publică și PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 au fost înregistrate în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120,0%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia
(114,1%), iar cel mai scăzut din Estonia (18,2%), Luxemburg (24,9%) și Bulgaria (25,0%).

Comparativ cu al treilea trimestru al anului 2020, șaptesprezece state membre au înregistrat o creștere a datoriei față de PIB raport la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020 și zece o scădere.

Au fost observate cele mai mari creșteri ale raportului în Ungaria (+6,5 puncte procentuale – pp), Spania (+6,0 pp), Grecia (+5,9 pp), Austria (+5,0 pp), România (+4,2 pp) și Portugalia (+3,1 pp).

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-2,8 pp), Letonia și Luxemburg (ambele -1,2 pp) și Cipru (-1,0 pp).

În comparație cu al patrulea trimestru al anului 2019, toate statele membre au înregistrat o creștere a raportului datoriei față de PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru al anului 2020.

Cele mai mari creșteri ale raportului s-au înregistrat în Grecia (+25,1 pp), Spania (+24,5 pp), Cipru (+24,2 pp), Italia (+21,2 pp) și Franța (+18,1 pp).

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate