Connect with us

EVENIMENT

Tragedie în Neamț: O mamă şi cei doi copii ai săi, decedaţi într-un incendiu izbucnit în locuinţa lor din Săvineşti

Publicat

arhivă foto

O femeie în vârstă de 30 de ani şi cei doi copii ai săi de un an, respectiv şapte ani au decedat într-un incendiu care a izbucnit duminică seara în locuinţa acestora din satul Săvineşti, comuna Poiana Teiului din judeţul Neamţ.

Purtătorul de cuvânt al ISU Neamţ, Irina Popa, a declarat, luni, că la sosirea pompierilor incendiul se manifesta la acoperişul locuinţei cu etaj şi la o anexă.

”Din păcate, echipajele de intervenţie au evacuat de la etajul locuinţei trei persoane: doi copii şi mama acestora, care sunt decedaţi”, a spus Irina Popa.

Aceasta a adăugat că focul a izbucnit din cauza jarului sau a scânteilor provenite de la o centrală termică pe rumeguş. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


EDUCATIE

De câți bani ai nevoie pentru a studia la o facultate din străinătate. Cum te poți pregăti pentru aplicare

Publicat

fotografie cu caracter ilustrativ

O companie a calculat costul studiilor la facultăți din afara țării. În sistemul public european, taxele de școlarizare, în general, nu sunt foarte mari. În sistemul privat din afara spațiului european, universitățile însă aplică o taxă de școlarizare foarte mare.

Costurile legate de studiul în străinătate se împart în două categorii principale: pregătirea pentru aplicare și costul propriu-zis din timpul facultății.

Pregătirea pentru aplicare

Pentru ca juniorul să poată aplica la o universitate din afara țării, cei mai mulți părinți iau în calcul, ca prim pas, meditațiile la limba engleză pentru a obține certificări de tipul TOEFL, IELTS, Cambridge sau meditații la matematică pentru examenul SAT (bacalaureatul american). Meditațiile, atât la limba engleză, cât și la matematică costă aproximativ 50 de lei / oră, dar trebuie luată în calcul o ședință de 1,5-2 ore de cele mai multe ori.

Drept urmare, dacă elevul are meditații la engleză și matematică într-un ritm de o ședință pe săptămână, costul se ridică la 800-1000 de lei / lună.

La acest cost se adaugă apoi cheltuielile cu aplicarea propriu-zisă:

• taxele de aplicare – în general între 0 și 150 de euro / per facultate
• taxele de înscriere la examene (~200 euro pentru examenele de limbă, 60 USD examenul SAT)
• costurile notariale și traduceri legalizate (10-15 euro per document).
• dacă este cazul, cheltuielile legate de obținerea vizei (160 USD)

În total, aceste costuri cu aplicarea se ridică la aproximativ 250 euro pentru Europa și 630 USD pentru SUA.

Odată finalizat procesul de aplicare, dacă studentul este admis la universitate, vorbim despre costurile aferente taxei de școlarizare și de cheltuielile de zi cu zi – cazare, masă, transport și bani de buzunar.

Aceste costuri diferă însă, substanțial, în funcție de zona geografică în care se află universitatea respectivă.

În sistemul public european, taxele de școlarizare, în general, nu sunt foarte mari.

În Uniunea Europeană, costurile mai mari vin din cheltuielile de zi cu zi

“La universitățile din Uniunea Europeană, costurile mai mari vin din cheltuielile de zi cu zi, care pot să ajungă la 1.000 – 1.500 de euro pe lună, în funcție de țară.

În general, un buget de 15.000 de euro pe an, cu totul inclus, este considerat un buget bun pentru Europa”, a declarat Andrei Nicolae, Fondator și CEO Youni.

Pe de altă parte, în sistemul privat din afara spațiului european, în special în cel din Statele Unite ale Americii, universitățile au o taxă de școlarizare foarte mare (între 50.000 și 100.000 USD pe an de studiu), dar majoritatea oferă burse foarte consistente astfel încât costul mediu după obținerea burselor este 15.000 – 25.000 USD / an.

În plus, cazarea și masa sunt incluse, întrucât facultățile dispun de campusuri universitare unde studenții beneficiază de toate facilitățile.

“Principalele tipuri de burse sunt: Financial aid – bursă care se oferă în funcție de situația financiară a familiei și Bursa de merit – bursă care se oferă în funcție de calitatea dosarului.

Cu un dosar foarte bun, un student poate avea zero costuri legate de studiul la facultate”, a completat Andre Nicolae.

Marea Britanie

În Marea Britanie, odată cu ieșirea regatului din Uniunea Europeană, sistemul pentru cei care doresc să urmeze studiile acolo s-a modificat.

Taxele de școlarizare sunt între 15 – 19.000 de lire sterline / an cu excepția Cambridge / Oxford dar, din păcate, în prezent nu mai poți aplica pentru împrumutul studențesc în Marea Britanie.

Există însă posibilitatea ca elevul să obțină pre-settlement, caz în care taxele de școlarizare se reduc la 9000 de lire /an (așa cum era înainte de Brexit) iar studentul poate obține credit pentru studii.

Aplicarea pentru pre-settlement nu e facilă și implică relocarea în Marea Britanie pentru măcar 3 luni înainte de începerea studiilor acolo, ceea ce ridică totalul cheltuielilor cu aplicarea la o universitate britanica cu peste 3000 de lire sterline.

Obținerea pre-settlementului nu este însă garantată.

Australia

În Australia, studenții internaționali plătesc taxe de școlarizare ce variază de la o universitate la alta; în general, sunt cuprinse între 20.000-40.000 AUD / anual.

Unele universități oferă burse parțiale, care pot acoperi între 10% și 30% din costurile totale. Criteriile de acordare a acestor burse sunt diferite: naționalitate, GPA, program de studiu, etc.

Alte cheltuieli se referă la: asigurarea medicală obligatorie pe perioada studiilor ($700AUD/an), taxa de viza $650 AUD, controlul medical (aproximativ $250AUD).

În prezent, studenții internaționali pot muncii full-time.

În contextul în care Australia are unul dintre cele mai ridicate salarii minime din lume ($22AUD/ora), studenții reușesc să își acopere cea mai mare parte a costurilor.

Pentru a-și susține costurile legate de studiu, tinerii pot aplica pentru împrumuturi studențești – mai puțin în Australia.

Aceste împrumuturi se pot obține fie în țara de origine, fie la universitățile din străinătate care oferă această opțiune.

Împrumuturile de studii au dobânda mult mai mică decât cele standard și încep să fie plătite după ce studentul termină facultatea – practic, atunci când se angajează.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Un nou val de Covid-19 în Franţa. Președintele Macron văzut în public cu o mască sanitară

Publicat

un nou val de covid 19 în franţa. președintele macron văzut

Pandemia de Covid pare că nu a trecut de tot, cel puțin în Franța, unde situația riscă să scape iar de sub control. Recent, preşedintele francez Emmanuel Macron a fost zărit în public în timp ce purta, din nou, o mască sanitară şi a declarat că este să se revină la obiceiuri ținând cont că țara se află în faţa unui nou pericol de revenire a pandemiei de Covid-19.

Emmanuel Macron a revenit la purtarea măștii sanitare

„Urmez recomandările ministrului meu. În faţa recrudescenţei pandemiei, cred că ar fi bine să facem puţină pedagogie, pentru că nimeni nu mai vrea să revenim la obligaţiile generalizate. Este şi un fel prin care ne reluăm obiceiurile pe bază de voluntariat, precum şi spiritul responsabilităţii”, a declarat preşedintele francez, împreună cu ministrul Sănătăţii, Francois…

Citește mai mult pe impact.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

Accident feroviar în Halta Clujana: Un bărbat a fost lovit mortal de un tren

Publicat

accident general pompieri smurd 112 590x354

Un bărbat și-a pierdut viața în urma unui accident feroviar produs, vineri dimineață, în Cluj-Napoca. Bărbatul a fost lovit mortal de un tren.

Potrivit ISU Cluj, accidentul a avut loc vineri dimineață, puțin după ora 07.00, în Halta Clujana.

Apelul de urgență a fost dat la ora 07:16.

Din primele informații, un bărbat de 70 de ani a fost lovit de tren.

Au intervenit la accident pompierii de la Detașamentul 1 Cluj-Napoca cu o autospecială cu modul de descarcerare și o ambulanță SAJ cu medic.

Echipajele de salvare ajunse la fața locului au găsit un bprbat de 70 de ani, care prezenta leziuni incompatibile cu viața.

Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs tragedia.

Citește mai departe

ECONOMIE

Cum se face propagandă anti-UE în România și cât de ușor se poate afla adevărul?

Publicat

harta regiunea centru buna

Subiect: ”Suntem subjugați, nu mai producem nimic”.

Citim în social media: ”Străinii ne conduc”, ”România este o colonie și românii nu mai decid pentru ei, ne iau resursele, nu mai producem nimic”, ”UE ne-a luat independența și decizia dar, mai ales, dacă nu vezi și nu crezi toate acestea, ești cu siguranță ”idiotul util” al ”invadatorilor” americani și europeni”.

Ideile de acest fel sunt rostogolite în spațiul virtual pe toate canalele, de la Tik Tok, la Instagram, Facebook sau Telegram și generează o expunere extinsă la nivelul populației tinere și adulte din România, devenind ”adevăruri” acceptate, mai ales dacă vin asociate cu conturi cu imagine și ”nume”.

Fenomenul fake-news a explodat în perioada pandemiei Covid și a fost amplificat mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în mare parte pe aceleași canale și grupuri de pe rețelele sociale. Aici găsim un public numeros, mulți pregătiți să ia de bune informațiile care apar fără a aplica filtre, fără a verifica sursele de informare, fără a vedea referințe în text sau citarea unor surse oficiale și fără a le verifica.

Astfel, devine ușor ca spațiul public românesc să fie invadat de informații false, care sunt multiplicate pe rețelele de socializare. Narațiuni epice despre sfârșitul lumii, despre noi ”victimele furate de la marginea Europei”, despre lupta pentru bine mascată, despre conspirațiile mondiale care vizează România. Se ambalează cu mici legături locale, fapte izolate din istorie, se apelează la nostalgie, toate fiind împachetate și livrate românilor.

”Narațiunile false sunt resemantizate și autohtonizate, iar dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale”, scriu jurnaliștii de la Veridica.ro, un site dedicat dezvăluirii știrilor false și a ceea ce se află dincolo de ele.

Cum se adaptează mesajele de dezinformare în România?

Cu scopul de a îndepărta România de Europa și de a slăbi încrederea în instituțiile europene și cele conexe acestora, mecanismul general aplicat este următorul: narațiunea (informația, știrea) ”sursă” preia informații din comunitatea locală, conține trimiteri și referințe locale sau naționale, este prelucrată și adaptată cu o concluzie finală și cu o invitație la acțiune.

Să luăm un exemplu, pentru a vedea cum funcționează întregul mecanism: narațiunea generală (o temă generală pentru propaganda din mai multe țări) spune că UE se dezintegrează, iar statele membre se revoltă. Adaptată și interpretată în scopul dezinformării, ideea vehiculată este că România a fost acceptată în UE pentru forță de muncă, materii prime ieftine, pentru a fi transformată în piață de desfacere sau se inserează mențiunea că pentru fi acceptată în UE, a trebuit să vândă ieftin resursele și proprietățile corporațiilor occidentale. Drept concluzie, de la aderare, românii trăiesc mai prost. Raționamentul este dus și mai departe: România este subjugată, iar suveranismul este singura soluție.

Soluția sugerată și concluzia spre care duce răspândirea și cultivarea acestor informații este una singură: ieșirea din Uniunea Europeană. Sintetic, mecanismul este așadar așa: temă generală – temă adaptată local – concluzie – soluție.

Metoda de dezinformare este una clasică, dar funcționează. Mulți români își iau informațiile de pe rețelele de socializare, iar studiile realizate până acum arată că simpla expunere la informații false, ne influențează gândirea, chiar dacă știm că ele sunt false.

steag ue 1

Decadența Europei versus păstrarea adevăratelor valori de către Rusia este o altă temă des promovată de publicația oficială de propaganda a guvernului rus, Sputnik. Aceste idei au pătruns adânc și în România și fac ravagii pe rețelele sociale și este rolul autorităților și al societății civile să combată cu argumente solide, cu realizări și cu date certe aceste narațiuni care nu fac altceva decât să dezbine societatea românească și să pună în pericol democrația și evoluția normală în cadrul Uniunii Europene.

Ca și măsură de contracarare, platforma EUvsdisinfo.eu a fost lansat în 2015 pentru a ajuta UE să identifice şi să monitorizeze campaniile de manipulare ale Rusiei care au ca ţintă blocul comunitar şi pentru a educa publicul în legătură cu felul în care ar trebuie să reacţioneze. UE consideră dezinformarea ca o „provocare politică şi de securitate tot mai mare”, iar în ultimele luni a depus multe eforturi pentru a contracara discursul Kremlinului despre sancţiunile europene împotriva Rusiei. Propaganda Kremlinului susţine că sancţiunile economice ale UE asupra exporturilor ruseşti au dus la creşterea preţurilor la alimente la nivel global. Ca reacţie, UE a subliniat în mod repetat excepţiile din multiplele pachete de sancţiuni pentru bunurile şi produsele agricole ruseşti.

Din 1 decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori ai informațiilor publicate, cercetători universitari și alte părți interesate relevante care contribuie la combaterea dezinformării în Europa.

Noile centre acoperă acum toate țările UE și vor fi operaționale de la începutul anului viitor, completând cele opt centre existente deja din 2021. Acestea vor contribui la formarea unei comunități multidisciplinare care să creeze o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de finanțare din partea UE (aproximativ 8 milioane euro în total) din programul „Europa digitală”. Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europe Direct Regiunea Centru.

Citește mai departe