Connect with us

ECONOMIE

Tranzacţiile imobiliare au crescut semnificativ în acest an în marile oraşe din Transilvania

Publicat



casa

Tranzacţiile cu imobile încheiate în primele şapte luni din 2020 în marile oraşe din Transilvania au crescut semnificativ comparativ cu perioada similară din 2019, chiar dacă au fost două luni de restricţii de circulaţie din timpul stării de urgenţă, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

Piaţa rezidenţială din Transilvania trece prin cele mai bune momente ale sale din ultimele trei decenii, cu recorduri de livrări, o majorare a numărului de tranzacţii şi preţuri care înregistrează o evoluţie pozitivă faţă de perioada similară din 2019.

Astfel, Cluj-Napoca, Sibiu şi Oradea, cele mai mari trei pieţe rezidenţiale regionale din Transilvania, au înregistrat noi recorduri absolute în ceea ce priveşte livrările de noi locuinţe.

Cluj-Napoca a rămas cea mai mare piaţă rezidenţială regională din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov. 7.557 de locuinţe au fost finalizate în 2019 în oraş şi în împrejurimi, în creştere cu 6% comparativ cu anul anterior, stabilindu-se astfel un nou record. Peste 55% dintre acestea au fost finalizate în proiecte rezidenţiale amplasate în aria administrativă a oraşului.

“Piaţa rezidenţială din Cluj-Napoca a rezistat relativ bine şocului produs de criza sanitară prin care trecem. Oraşul continuă să se dezvolte macroeconomic iar proiectele realizate temeinic, cu un plan de business bine pus la punct, înregistrează în continuare rezultate satisfăcătoare, deşi există, desigur, şi proiecte cu rezultate slabe. Cererea a revenit la niveluri similare cu cele înregistrate anul trecut iar preţurile sunt. în medie, cu aproape 10% mai mari faţă de acum un an”, a declarat Anamaria Burcă, managing partner SVN Transilvania.

Numărul de tranzacţii cu imobile încheiate în Cluj în primele şapte luni din 2020 a crescut cu 25,5% comparativ cu primele şapte luni din 2019, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), chiar dacă au existat două luni de restricţii de circulaţie din timpul perioadei stării de urgenţă.

Sibiu, a doua mare piaţă rezidenţială din Transilvania şi a cincea la nivel naţional, cu livrări total de locuinţe în ultimii 13 ani mai mari comparativ cu cele înregistrate în Iaşi sau Braşov, a înregistrat de asemenea noi recorduri în 2019.

Astfel, calculele SVN Romania arată că aproape 2.700 de locuinţe au fost predate anul trecut în oraş şi împrejurimi, cu 18,2% mai multe comparativ cu anul anterior.

Ca o particularitate, Sibiul este singura piaţă rezidenţială regională semnificativă în care numărul de unităţi locative livrate în oraş este depăşit constant de cel din suburbii, Şelimbăr şi Cisnădie atrăgând, fiecare în parte, livrarea anuală a aproximativ 1.000 de noi locuinţe.

Numărul de tranzacţii încheiate în primele şapte luni din 2020 în Sibiu a fost cu 24,5% mai mare faţă de rezultatul înregistrat în perioada similară din 2019, potrivit datelor ANCPI. În acest context, gradele de absorbţie ale locuinţelor nou dezvoltate în oraş şi împrejumi s-a menţinut la un nivel satisfăcător, temeinicia proiectelor fiind principalul factor de diferenţiere a rezultatelor înregistrate.

Cea mai spectaculoasă evoluţie a fost înregistrată de către Oradea, unde nivelul de locuinţe livrate în 2019 s-a dublat practic comparativ cu anul anterior, până la 2.161 de locuinţe potrivit calculelor SVN Romania. Aceasta a venit într-un context în care Oradea cunoaşte deja de câţiva ani o dezvoltare economică semnificativă, atât pe segmentul industrial cât şi pe cel turistic, intrările de capital din partea localnicilor emigraţi fiind de asemenea ridicate.

Astfel, primele şapte luni din 2020 au adus o reducere cu 5,7% a numărului de tranzacţii încheiate în Bihor comparativ cu perioada similară din 2019.

Alba Iulia şi Târgu Mureş reprezintă singurele oraşe din Transilvania în care sunt livrate anual între 500 şi 1.000 de noi locuinţe. Alba Iulia a înregistrat cea mai puternică dezvoltare din acest punct de vedere, cu o creştere de 85% a numărului de noi locuinţe predate în 2019, stabilindu-se astfel un nou record local. AGERPRES/(AS – autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Producţia de cărbune a scăzut cu peste 37% în primele şapte luni din 2020

Publicat

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele şapte luni ale anului în curs, 1,357 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 37,1% (800.200 tep), mai mică faţă de cea din perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada menţionată, România a importat 226.200 tep cărbune net, cu 198.500 tep (46,7%) mai puţin faţă de cantitatea importată în ianuarie – iulie 2019.

Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020 au totalizat 17,7 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 2,647 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut.

Producţia internă a însumat 10,322 milioane tone, în scădere cu 1,472 milioane tep, iar importul a fost de 7,383 milioane tep.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Din cauza pandemiei, vânzările de autovehicule vor scădea anul acesta cu 20%, la nivel mondial

Publicat

Vânzările de autovehicule vor scădea cu 20% anul acesta, la nivel mondial, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19, conform unui studiu S&P Global, care estimează că în 2021 şi 2022 piaţa se va recupera cu procente cuprinse între 7% şi 9%, relatează agenţia EFE.

Această creştere estimată, semnalează firma de consultanţă, va situa vânzările de autovehicule în aceşti doi ani cu 6% sub nivelul din 2019.

Singurul factor care poate modifica previziunile S&P este comportamentul pieţei din China, cea mai dinamică, dar şi cea mai imprevizibilă, fiind singura ce ar putea atinge în 2022 nivelul de vânzări din 2019, dinainte de pandemie.

Analistul Vittoria Ferraris explica în raport că perspectivele S&P privind sectorul auto sunt mai conservatoare, din cauza dificultăţilor prin care trec posibilii cumpărători şi a preţurilor ridicate la maşinile hibrid şi electrice.

Cele mai multe firme auto şi furnizori de componente vor produce sub posibilităţi pe parcursul acestui an, menţionează studiul, şi mulţi dintre ei vor încheia exerciţiul financiar foarte îndatoraţi.

S&P estimează că rentabilitatea şi fluxul de numerar al producătorilor vor fi în 2021 mai slabe faţă de 2019 şi, în plus, companiile vor trebui să facă investiţii semnificative pentru a se adapta la noile cerinţe ale pieţei, cu autovehicule mai puţin poluante.

În acest context, S&P menţine la negativă perspectiva sectorului, mai scrie EFE. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bulgaria şi România, cea mai redusă utilizare a comerţului electronic din Uniunea Europeană

Publicat

laptop calculator

Mai mult de jumătate (60%) dintre adulţii din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit internetul pentru a comanda bunuri şi servicii în anul 2018, cel mai scăzut procent fiind în principal în Bulgaria, România şi sudul Italiei, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul regiunilor NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică) din UE, cel mai ridicat procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online a fost în regiunile din Danemarca, Olanda şi Suedia, în fiecare din ele cel puţin trei sferturi dintre adulţi folosind internetul pentru a comanda bunuri şi servicii. Acest procent depăşeşte 85% în Utrecht (Olanda), 87% în Övre Norrland (Suedia) şi 86% în Hoevdstaden (Danemarca).

În contrast, cel mai scăzut procent de cetăţeni care au făcut achiziţii online s-a înregistrat în regiunile Severen tsentralen (14%) din Bulgaria, Nord-Est (18%) şi Sud-Est (19%) din România, şi Yuzhen tsentralen (19%) în Bulgaria.

În privinţa nivelului de educaţie terţiară, cea mai ridicată proporţie în regiunile UE era în 2019 în Sostines (Lithuania) şi cea mai scăzută în Nord-Est (România), în condiţiile în care la nivelul UE 40,3% din cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani şi-au finalizat anul trecut educaţie terţiară, prin urmare au atins ţinta de 40% din planul “Europa 2020”.

În majoritatea statelor membre UE, regiunile capitalelor înregistrau cel mai ridicat procent al nivelului de educaţie terţiară, exceptând Belgia (unde cel mai ridicat procent e în provincia Brabantul Flamand), Spania (País Vasco), Croaţia (Jadranska Hrvatska), Italia (Emilia-Romagna) şi Olanda (Utrecht).

În 2019, proporţia nivelului de educaţie terţiară era egală sau peste ţinta de 40% în 101 din cele 237 regiuni NUTS 2 pentru care sunt disponibile datele, iar printre acestea sunt nouă care depăşesc 60%: Sostines în Lituania (70,4%), Warszawski stołeczny în Polonia (69,2%) şi Hovedstaden în Danemarca (64,2%), urmate de Utrecht în Olanda (64,1%), şi regiunile capitalelor din Stockholm în Suedia (63,4%), Île-de-France în Franţa (63,2%), Noord-Holland în Olanda (62,1%), Bratislavský kraj în Slovacia (62,1%) şi Praga în Cehia (60,9%).

În contrast, patru din şase regiuni din UE unde nivelul de educaţie terţiară este sub 20% sunt în România: Nord-Est (15,5%), Sud-Muntenia (16,3%), Sud-Est (17,8%) şi Sud-Vest Oltenia (18,6%), una în Bulgaria, Severozapaden (17,1%) şi una în Italia, Calabria (19,9%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Euro ajunge la un nou maxim istoric. Cursul afişat de BNR: 4,8595 lei/euro

Publicat

fonduri europene

Leul s-a depreciat, joi, cu 0,09 bani faţă de euro (0,02%), moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,8595 lei/euro.

BNR a cotat miercuri euro la 4,8586 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,8559 şi 4,8622 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,1198 lei, în urcare cu 2,90 de bani (0,71%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0908 lei/dolar.

Totodată, moneda naţională s-a depreciat faţă de francul elveţian, cu 0,72 bani (0,15%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,5228 lei, comparativ cu 4,5156 de lei/franc miercuri.

Aurul s-a ieftinit cu 1,13 de lei (-0,44%), până la 257,1520 de lei, de la 258,2908 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES

Citește mai departe