ECONOMIE
Tranzacţiile imobiliare au crescut semnificativ în acest an în marile oraşe din Transilvania
Tranzacţiile cu imobile încheiate în primele şapte luni din 2020 în marile oraşe din Transilvania au crescut semnificativ comparativ cu perioada similară din 2019, chiar dacă au fost două luni de restricţii de circulaţie din timpul stării de urgenţă, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.
Piaţa rezidenţială din Transilvania trece prin cele mai bune momente ale sale din ultimele trei decenii, cu recorduri de livrări, o majorare a numărului de tranzacţii şi preţuri care înregistrează o evoluţie pozitivă faţă de perioada similară din 2019.
Astfel, Cluj-Napoca, Sibiu şi Oradea, cele mai mari trei pieţe rezidenţiale regionale din Transilvania, au înregistrat noi recorduri absolute în ceea ce priveşte livrările de noi locuinţe.
Cluj-Napoca a rămas cea mai mare piaţă rezidenţială regională din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov. 7.557 de locuinţe au fost finalizate în 2019 în oraş şi în împrejurimi, în creştere cu 6% comparativ cu anul anterior, stabilindu-se astfel un nou record. Peste 55% dintre acestea au fost finalizate în proiecte rezidenţiale amplasate în aria administrativă a oraşului.
„Piaţa rezidenţială din Cluj-Napoca a rezistat relativ bine şocului produs de criza sanitară prin care trecem. Oraşul continuă să se dezvolte macroeconomic iar proiectele realizate temeinic, cu un plan de business bine pus la punct, înregistrează în continuare rezultate satisfăcătoare, deşi există, desigur, şi proiecte cu rezultate slabe. Cererea a revenit la niveluri similare cu cele înregistrate anul trecut iar preţurile sunt. în medie, cu aproape 10% mai mari faţă de acum un an”, a declarat Anamaria Burcă, managing partner SVN Transilvania.
Numărul de tranzacţii cu imobile încheiate în Cluj în primele şapte luni din 2020 a crescut cu 25,5% comparativ cu primele şapte luni din 2019, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), chiar dacă au existat două luni de restricţii de circulaţie din timpul perioadei stării de urgenţă.
Sibiu, a doua mare piaţă rezidenţială din Transilvania şi a cincea la nivel naţional, cu livrări total de locuinţe în ultimii 13 ani mai mari comparativ cu cele înregistrate în Iaşi sau Braşov, a înregistrat de asemenea noi recorduri în 2019.
Astfel, calculele SVN Romania arată că aproape 2.700 de locuinţe au fost predate anul trecut în oraş şi împrejurimi, cu 18,2% mai multe comparativ cu anul anterior.
Ca o particularitate, Sibiul este singura piaţă rezidenţială regională semnificativă în care numărul de unităţi locative livrate în oraş este depăşit constant de cel din suburbii, Şelimbăr şi Cisnădie atrăgând, fiecare în parte, livrarea anuală a aproximativ 1.000 de noi locuinţe.
Numărul de tranzacţii încheiate în primele şapte luni din 2020 în Sibiu a fost cu 24,5% mai mare faţă de rezultatul înregistrat în perioada similară din 2019, potrivit datelor ANCPI. În acest context, gradele de absorbţie ale locuinţelor nou dezvoltate în oraş şi împrejumi s-a menţinut la un nivel satisfăcător, temeinicia proiectelor fiind principalul factor de diferenţiere a rezultatelor înregistrate.
Cea mai spectaculoasă evoluţie a fost înregistrată de către Oradea, unde nivelul de locuinţe livrate în 2019 s-a dublat practic comparativ cu anul anterior, până la 2.161 de locuinţe potrivit calculelor SVN Romania. Aceasta a venit într-un context în care Oradea cunoaşte deja de câţiva ani o dezvoltare economică semnificativă, atât pe segmentul industrial cât şi pe cel turistic, intrările de capital din partea localnicilor emigraţi fiind de asemenea ridicate.
Astfel, primele şapte luni din 2020 au adus o reducere cu 5,7% a numărului de tranzacţii încheiate în Bihor comparativ cu perioada similară din 2019.
Alba Iulia şi Târgu Mureş reprezintă singurele oraşe din Transilvania în care sunt livrate anual între 500 şi 1.000 de noi locuinţe. Alba Iulia a înregistrat cea mai puternică dezvoltare din acest punct de vedere, cu o creştere de 85% a numărului de noi locuinţe predate în 2019, stabilindu-se astfel un nou record local. AGERPRES/(AS – autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
4 copii și o femeie din Cluj s-au intoxicat cu dioxid de carbon. Toți au fost duși la spital
Oțelul Galați – „U” Cluj, 2-1. Clujenii sunt învinși în deplasare și ratează calificarea în finala Cupei României
Procurorii din Blaj au transferat un dosar de înșelătorie la nivel european, magistraților din Germania. Escrocherii cu utilaje
Polițiștii clujeni au ieșit pe străzi. Amenzi pentru zeci de pietoni, bicicliști și trotinetiști
TOP salarii pe județe. Cele mai mari și cele mai mici salarii medii din România. Pe ce loc se află Alba. HARTĂ
4 copii și o femeie din Cluj, intoxicați cu dioxid de carbon. Toți au fost duși la spital
FOTO: La Sebeș se construiesc două noi creșe moderne, în cartierul Aleea Parc și în Parcul Arini
