Lucrările avansează pe mai multe dintre marile șantiere de autostrăzi din România, iar ultimele luni din 2026 ar putea aduce noi deschideri importante de trafic pe A0, A1, A3 și A7. Unele tronsoane au ajuns la peste 70–90% stadiu fizic, în timp ce pe alte șantiere constructorii au recuperat într-un ritm accelerat întârzierile din prima parte a...
EVENIMENT
Trei fete din Botoșani, fugite dintr-un centru de plasament, găsite de poliţişti după circa 24 de ore
Autorităţile estimează un impact bugetar de 3,3 miliarde de lei în următorii patru ani în urma aplicării Ordonanţei privind măsurile fiscal-bugetare.
Astfel, cel mai mare impact al măsurilor prevăzute în Ordonanţă este estimat pentru anul 2022 - 998,255 milioane de lei. Impactul pentru anul în curs este de 510,983 milioane de lei, pentru 2020 - 797,555 milioane de lei şi pentru 2021 - 955,355 milioane de lei.
Creşterea accizei pentru ţigarete va aduce bugetului venituri suplimentare de 159,4 milioane de lei în acest an, 699,6 milioane de lei în anul următor şi 857,4 milioane de lei în 2021.
Acciza nearmonizată care va fi aplicată băuturilor răcoritoare cu conţinut ridicat de zaharuri va aduce un plus de venituri de 320 milioane de lei în acest an.
Pe partea de cheltuieli, reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari de stat şi asimilaţii acestora, precum şi a numărului de posturi din cabinetele demnitarilor va reduce cheltuielile cu 7,1 milioane lei în anul 2019 şi cu 21,3 milioane lei la nivelul unui an bugetar. Blocarea ocupării posturilor vacante reprezintă o economie de 76,7 milioane lei la nivelul unui an bugetar.
Principalele măsuri incluse în noul proiect de Ordonanţă vizează introducerea unor accize nearmonizate pentru băuturile cu conţinut ridicat de zaharuri, creşterea, de la 1 septembrie, a accizelor la ţigarete, reducerea cu 50% a numărului de secretari de stat şi schimbarea regulilor de angajare în sistemul bugetar, urmând să fie aplicat principiul "unul la trei", respectiv la trei posturi devenite vacante un post ocupat. AGERPRES
EVENIMENT
Cât de mare era aparatul Securității la Cluj la finalul regimului comunist. Județul, al cincilea cel mai supravegheat din țară
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice, luni, date inedite privind dimensiunea reală a Securității la finalul regimului comunist, 24 septembrie 1988, iar cifrele arată că județul Cluj se număra printre cele mai intens supravegheate zone ale țării.
Datele apar în două tabele clasificate la acea vreme „strict secret”, provenite din dosarul Cabinetului Iulian Vlad,...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Autostrăzile României în 2026: TOP CONSTRUCTORI. Șantierele pe care lucrările au accelerat. Ce tronsoane ar putea fi deschise
EVENIMENT
Reguli noi pentru identificarea animalelor: obligații de la ANSVSA în caz că fermierii pierd sau deteriorează crotaliile
Regulile privind identificarea animalelor se modifică. În cazul pierderii sau nefuncționării repetate a mijloacelor oficiale de identificare, înregistrarea unui nou duplicat nu va mai putea fi făcută automat. Începând cu al doilea duplicat solicitat va fi necesară aprobarea Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor...
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Palatul Administrativ din Cluj: povestea clădirii care a trecut de la Camera de Comerț la sediul comunist și la Prefectură
În inima Clujului, la intersecția Bulevardului 21 Decembrie 1989 cu Piața Avram Iancu, se află una dintre cele mai recognoscibile clădiri ale orașului — Palatul Administrativ, sediul actual al Instituției Prefectului Județul Cluj.
Un arhitect, o comandă și un stil unic pentru Cluj
Construit între 1910-1911, după planurile lui József Huber, inițial pentru Camera de Comerț și Industrie. Stil secession,...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
