EVENIMENT
Trei români, salvați prin transplant de organe de la un donator din Bulgaria

Trei români au fost salvați prin transplant de ficat şi rinichi cu organe provenite de la un donator bulgar. Este o premieră realizată în baza unui acord de colaborare dintre Agenția Națională de Transplant şi Agenția Executivă de Supervizare Medicală din Bulgaria.
Potrivit Agenției Naționale de Transplant (ANT), acordul de colaborare a fost semnat în luna iulie.
Conform acestuia, dacă anumite organe nu pot fi folosite la noi în țară, din lipsă de receptori compatibili, acestea vor putea ajunge în Republica Bulgaria și invers.
Protocolul este în vigoare pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 3 ani dacă există avizul favorabil al celor două părţi.
Premieră pentru activitatea de transplant în România
„Rezultatele acestei colaborări s-au şi concretizat de altfel în vieţi salvate. Astfel, în data de 10 noiembrie ne-au fost oferite, pentru a doua oară de la semnarea acestui protocol, organe de la donatori bulgari. Dacă prima dată organele oferite şi prelevate nu au putut fi transplantate din motive medicale, asistăm acum la o premieră pentru activitatea de transplant în România: 3 pacienţi români salvaţi prin transplant de ficat şi rinichi cu organe provenite de la un donator bulgar”, a declarat Radu Zamfir, director executiv ANT.
Echipe de chirurgi de la Institutul Clinic Fundeni s-au deplasat, cu sprijinul Ambulanței București, la Spitalul „Dr Stefan Cherkezov” Veliko Tarnovo pentru prelevarea ficatului și a rinichilor de la un donator bulgar aflat în moarte cerebrală, a cărui familie a fost de acord cu donarea de organe.
Trei pacienți de 29, 30 și 34 de ani au fost salvați
Intervenţia de transplant hepatic a fost realizată la Centrul de Transplant Hepatic al IC Fundeni şi a salvat viaţa unui pacient de 34 de ani.
În acelaşi timp, la Centrul de Transplant Renal al IC Fundeni s-au realizat două intervenţii de transplant renal, alţi doi pacienţi de 29 de ani şi 30 ani fiind salvaţi.
„Trebuie subliniat faptul că a fost pentru prima dată când în România s-a realizat un import de organe, iar pacienţii români au beneficiat de generozitatea altor cetăţeni europeni. Transmitem încă o dată sincere condoleanţe şi mulţumiri familiei donatorului”, a mai spus Radu Zamfir.
În 2021, în România s-au înregistrat 41 de prelevări multiorgan de la donatori aflaţi în moarte cerebrală
S-au efectuat 35 de transplanturi de ficat de la donatori decedați și 8 intervenții de ficat de la donatori în viață, 130 de pacienți au beneficiat de transplant de rinichi, 72 de transplanturi renale fiind efectuate de la donatori aflaţi în moarte cerebrală.
De asemenea, s-au realizat anul acesta 3 transplanturi de cord și un transplant pulmonar şi au fost raportate şi exportate către Eurotransplant 2 grefe pulmonare, iar către Italia 2 grefe cardiace, 1 grefă hepatică și 1 grefă pulmonară.
(sursa: Mediafax)

Administrația Națională de Meteorologie a emis, marți dimineață, o avertizare meteo cod galben de ceață densă ce vizează zone din județele Călărași, Constamța, Ialomița și Tulcea.
Potrivit meteorologilor, avertizarea este valabilă marți, 21 martie, până la ora 10.00.
Se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.
Zone vizate:
Județul Ialomiţa;
Județul Călăraşi;
Zona continentală a județului Constanta, respectiv zona localităților: Medgidia, Cernavodă, Murfatlar, Hârșova, Mihail Kogălniceanu, Cobadin, Ostrov, Cogealac, Negru Vodă, Băneasa, Nicolae Bălcescu, Topraisar, Mircea Vodă, Castelu, Poarta Albă, Rasova, Lipnița, Ciobanu, Crucea, Peștera, Chirnogeni, Albești, Independența, Oltina, Aliman, Mihai Viteazu, Ciocârlia, Ghindărești, Amzacea, Cuza Voda, Deleni, Adamclisi, Saligny, Dobromir, Mereni, Seimeni, Ion Corvin, Topalu, Gârliciu, Comana, Bărăganu, Pantelimon, Târgușor, Fântânele, Tortoman, Cerchezu, Siliștea, Saraiu, Horia, Grădina, Vulturu, Dumbrăveni;
Zona continentală a județului Tulcea, respectiv zona localităților: Delta Dunarii, respectiv zona localităților: Sarichioi, Jurilovca, Valea Nucarilor, Murighiol, Chilia Veche, Mahmudia, Ceamurlia de Jos, Nufăru, Beștepe, Crișan, C.A. Rosetti, Maliuc, Pardina, Tulcea, Măcin, Babadag, Sarichioi, Isaccea, Jijila, Greci, Baia, Niculițel, Topolog, Luncavița, Somova, Cerna, Carcaliu, Turcoaia, Frecăței, Mihail Kogălniceanu, Casimcea, Slava Cercheză, Nalbant, Dăeni, Mihai Bravu, Ceamurlia de Jos, Izvoarele, Stejaru, Nufăru, Ostrov, Văcăreni, Ciucurova, Peceneaga, Dorobanțu, Beidaud, Horia, Valea Teilor, Hamcearca, Grindu, Smârdan, I.C. Brătianu, Ceatalchioi;

Un incendiu puternic a distrus hala unei fabrici de peleți din localitatea argeșeană Lăzărești, comuna Schitu Golești. Pompierii s-au luptat cu flăcările toată noaptea.
Incendiul a izbucnit în noaptea de luni spre marți, la o hală de la o fabrica de peleți din comuna Schitu Golești, satul Lăzărești.
Potrivit ISU Argeș, au intervenit pompierii de la Detașamentul Câmpulung și Punctul de Lucru Aninoasa, cu patru autospeciale de stingere.
În urma incnediului a fost afectată structura halei, pe o suprafață de aproximativ 200 de metri pătați, utilajele de producție, și a ars o cantitate de aproximativ o tonă de peleți.
Din fericire, nu au fost victime.
Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost de natură electrică, au transmis reprezentanții ISU Argeș.

Se pare că banii aduc fericirea, cel puţin până la 500.000 de dolari, conform Ziarului Financiar.
Banii chiar cumpără fericirea, iar corelaţia se extinde cu mult dincolo de pragul salarial de 75.000 de dolari pe an, care a fost considerat limita superioară pentru a avea un impact, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă, inclusiv psihologul laureat al Premiului Nobel care a introdus ideea unui platou al fericirii în urmă cu mai bine de un deceniu, conform Bloomberg.
Într-adevăr, starea de mulţumire creşte în mod constant în funcţie de venituri şi chiar se accelerează pe măsură ce salariul creşte peste 100.000 de dolari pe an, atât timp cât persoana se bucură de un anumit nivel de bază de fericire pentru început.
Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe 33.391 de persoane care trăiesc în SUA, publicat la 1 martie în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Autorii susţin că efectul poate fi observat în cazul salariilor de până la 500.000 de dolari, deşi nu dispun de date concludente dincolo de acest nivel.
Rezultatele contrazic o lucrare celebră din 2010 a psihologului Daniel Kahneman şi a economistului Angus Deaton, care a raportat că fericirea creşte odată cu venitul, până când relaţia începe să se „aplatizeze” între 60.000 şi 90.000 de dolari pe an.
Studiu: Ce efect au veniturile asupra stării psihice a salariaților. „Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”
Acum, Kahneman şi-a reanalizat lucrarea în colaborare cu Matthew Killingsworth, doctorand în psihologie la Universitatea Harvard şi fost manager de produse software.
Noua lor lucrare, pe care o descriu ca fiind o „colaborare contradictorie”, a găsit un platou, dar numai în rândul celor mai nefericiţi 20% dintre oameni şi numai atunci când aceştia încep să câştige peste 100.000 de dolari.
Dar chiar şi membrii acestui grup nefericit au devenit mai fericiţi pe măsură ce veniturile lor au crescut până la şase cifre. Abia în acest punct efectul de fericire al banilor mai mulţi încetează să mai funcţioneze.
„Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”, a declarat Killingsworth pentru New Scientist.
„Dar dacă ai un venit decent şi încă eşti nefericit, sursa nefericirii tale probabil că nu este ceva ce banii pot rezolva”, a precizat el.
Studiu: Ce efect au veniturile asupra stării psihice a salariaților. Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA
Pentru toţi ceilalţi americani din afara acestui grup, mai mulţi bani înseamnă mai multă fericire, cel puţin într-o anumită măsură, iar pentru cei mai fericiţi 30% din populaţie, rata de creştere a fericirii chiar se accelerează pe măsură ce veniturile depăşesc 100.000 de dolari.
Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA, cu o vârstă medie de 33 de ani şi un venit mediu pe gospodărie de 85.000 de dolari pe an. Participanţii au fost chestionaţi cu privire la fericirea lor de mai multe ori pe zi cu ajutorul unei aplicaţii dezvoltate de Killingsworth.
Deşi sondajul a inclus participanţi cu venituri de peste 500.000 de dolari, cercetătorii au declarat că este imposibil să afirme cu certitudine că efectul este prezent pentru persoanele care câştigă mai mult de atât.
(sursa: Mediafax)

Expoziţia ”Cerul în mai multe lungimi de undă” își deschide porțile începând de marși, 21 martie, la Observatorul Astronomic Vasile Urseanu din București. Pasionații de astronomie vor putea observa imagini inedite ale cerului, în mai multe tipuri de lumină. Expoziția va fi deschisă până la finele lunii septembrie,
Potrivit unui comunicat al Muzeului Municipiului Bucureşti, vizitatorii vor putea vedea imagini ale cerului în mai multe tipuri de lumină: raze-X, infraroşu, radio, ultraviolet şi gamma şi vor putea înţelege cum ar arăta bolta cerească dacă ochiul uman ar sensibil la tipurile respective de lumină, precum şi ce feluri de obiecte s-ar vedea.
În expoziţie vor fi folosite imagini luate de telescoape spaţiale şi terestre, mozaicuri de imagini, toate proiectate pe bolta cerească, şi vor fi explicate toate tipurile de lumină care există în Univers.
„Începând cu data de 21 martie, la Observatorul Astronomic veţi putea cunoaşte şi observa cerul în mai multe tipuri de lumină, exemplificat pe şase panouri de mari dimensiuni, expuse în spaţiul expoziţional de la etajul 2. Dacă doriţi să vedeţi cum arată cerul în unde radio, infraroşu, raze-X şi raze gamma şi să-l comparaţi cu cel vizibil cu ochiul liber, vă aşteptăm la Observator”, a declarat muzeograful Adrian Şonka, de la Secţia Antropologie Urbană a Muzeului Municipiului Bucureşti, citat în comunicat.
Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 30 septembrie, de marţi până sâmbătă, între orele 14,00 – 22,00 (duminică şi luni închis).
sursa: Agerpres
* Sursa foto: Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu / Facebook.com