Ministrul Muncii și Solidarității Sociale plănuiește să solicite o întâlnire de urgență cu premierul Marcel Ciolacu și cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în vederea soluționării revendicărilor angajaților din Casele de Pensii.

Cu toate acestea, până la desfășurarea întâlnirii, greva declanșată va continua, conform informațiilor furnizate miercuri de către Blocul Național Sindical (BNS).

„Astăzi, reprezentanţii BNS au avut o întâlnire la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale cu ministra Simona Bucura-Oprescu.

Tema discuţiilor a fost despre cele două revendicări ale angajaţilor Caselor de Pensii pe care Blocul Naţional Sindical îi reprezintă.

La nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice există diferenţe salariale de până la 1.500 lei pe salariul net, între angajaţi care practică aceeaşi muncă şi ocupă aceeaşi funcţie.

Vorbim de oameni care fac acelaşi tip de activitate, aceeaşi complexitate a muncii.

Ministrul Muncii a fost de acord cu impunerea unei întâlniri de urgenţă cu participarea prim-ministrului Ion Marcel Ciolacu şi a ministrului Finanţelor Ion Marcel Boloş.

Această soluţie de reparaţii salariale va trebui aplicată şi la alte instituţii din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale”, se spune într-un comunicat al BNS.

Ce susțin sindicaliștii

Potrivit sindicaliştilor, a doua temă majoră discutată a fost despre nevoia imperioasă de investiţii în sistemul de pensii.

„Ne referim aici la softuri, la modul în care se calculează pensiile. Calcularea încă se face cu pixul in 2023! Acelaşi lucru se întâmplă şi când vine vorba de pensiile magistraţilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

La capitolul reprezentării instituţiei în instanţe sunt alte probleme grave.

Doar la Casa Judeţeană de Pensii Ilfov sunt 7.000 de dosare de reprezentat la şapte jurişti din instituţie. Blocul Naţional Sindical consideră că fără aceste investiţii absolut necesare, România nu îşi poate atinge obiectivele asumate.

La finalul întâlnirii, ministrul Muncii a promis că va depune toate eforturile pentru a rezolva aceste probleme”, notează BNS.

Organizaţia sindicală menţionează faptul că, până la soluţionarea revendicărilor, greva declanşată de angajaţii din Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), reprezentaţi de Blocul Naţional Sindical, va continua.

Miercuri, preşedintele CNPP, Daniel Baciu, a dat asigurări, în cadrul unui eveniment de specialitate, că toate pensiile vor fi achitate în sistemul public de pensii până pe 15 decembrie, o parte din bani fiind deja viraţi Companiei Naţionale Poşta Română, de săptămâna trecută.

Luni 4 decembrie 2023, o nouă plată

„De când sunt preşedinte la Casa Naţională de Pensii nu s-a întârziat absolut nicio zi.

E aceeaşi procedură în fiecare an.

Am făcut toate diligenţele în acest sens.

Deja o parte din bani i-am virat Companiei Naţionale Poşta Română începând chiar de săptămâna trecută – o sumă substanţială.

Aproximativ 50% din suma pe luna decembrie am virat-o.

Urmează să facem plăţi şi după 1 Decembrie.

Luni, 4 decembrie, vom mai face încă o plată, vom mai face şi ulterior, astfel încât oamenii să primească banii la timp, aşa cum îi primesc lună de lună, să nu se simtă aceste zile libere.

Colegii mei din teritoriu, din casele teritoriale de pensii, depun toate eforturile ca banii să ajungă la timp la pensionari.

Până pe data de 15 decembrie, toate pensiile vor fi achitate în sistemul public de pensii.

Colegii mei sunt responsabili, nu va fi afectat procesul de plată a pensiilor pe luna decembrie”, a spus Baciu, la lansarea oficială a aplicaţiei RODPA1 a CNPP. Agerpres

Institutul Național de Statistică (INS) a dezvăluit miercuri datele referitoare la veniturile brute ale salariaților cu contract de muncă în octombrie 2022.

Conform analizei INS, se observă o creștere semnificativă a veniturilor, iar cifrele oferă o perspectivă detaliată asupra distribuției acestora în diverse sectoare și grupuri de vârstă.

Veniturile salariaților în octombrie 2022: o creștere de peste 40%

Potrivit INS, venitul brut realizat în luna octombrie 2022 de către salariații cu contract de muncă cu program complet a fost de 6.190 lei, depășind cu peste o pătrime salariul brut de bază de 4.895 lei.

Această creștere semnificativă indică o evoluție pozitivă a condițiilor salariale în această perioadă.

Diferențe între genuri și grupuri de vârstă

Analiza INS arată că salariații de sex feminin au avut venituri brute mai mici decât colegii lor bărbați cu aproximativ 300 de lei.

Totodată, salariații din grupa de vârstă 30-44 ani au înregistrat cele mai ridicate venituri brute, indicând o contribuție semnificativă a acestui segment la prosperitatea generală.

Repartizarea pe sectoare de activitate

Datele INS relevă că majoritatea salariaților cu contract de muncă cu program complet au activat în sectoare precum industria prelucrătoare (20,7%) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (16,6%).

Salariații bărbați au fost bine reprezentați în construcții (14,6%) și transport și depozitare (10,9%).

Dispariții în veniturile în funcție de ocupație și sector de activitate

Analiza dezvăluie diferențe semnificative în veniturile brute în funcție de ocupație și sector de activitate.

De exemplu, salariații din activitatea de informații și comunicații au înregistrat cele mai ridicate venituri, în timp ce cei din hoteluri și restaurante au avut venituri mai scăzute.

Evoluția veniturilor în funcție de vârstă

Datele INS arată că salariile brute și veniturile brute au crescut progresiv odată cu vârsta, atingând un punct culminant în jurul vârstei de 40 de ani.

Salariații din grupa de vârstă 35-39 ani au avut cele mai mari venituri brute, cu o performanță deosebită în rândul bărbaților specializați în diverse domenii de activitate.

Analiza INS oferă o imagine detaliată a peisajului salarial din România în octombrie 2022, evidențiind creșteri semnificative, dar și diferențe notabile între diverse categorii de salariați.

Aceste informații sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii pieței muncii și pot servi ca ghid pentru atât angajatori, cât și pentru salariați în luarea deciziilor legate de carieră.

După primele 10 luni ale anului în curs, deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o creștere la 3,97% din PIB, totalizând 62,81 miliarde de lei.

Comparativ, în aceeași perioadă a anului 2022, deficitul fusese de 47,12 miliarde lei, reprezentând 3,34% din PIB, conform anunțului făcut marți de către Ministerul Finanțelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB.

Agerpres

La sfârșitul lunii septembrie 2023, rata creditelor neperformante înregistrase o scădere la 2,61%, comparativ cu 2,65% în iunie 2023 și 2,82% în aceeași lună a anului 2022, conform informațiilor centralizate de Banca Națională a României (BNR).

În septembrie 2023, în România erau 32 de instituţii de credit, din care opt sucursale ale unor bănci străine.

Activele totale se ridicau la 757,3 miliarde lei, cu 78 miliarde lei mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Activele instituţiilor cu capital privat reprezentau 87,1% în total active, iar activele instituţiilor cu capital străin 66,6%.

De asemenea, indicatorul de solvabilitate era, în iunie 2023, de 22,3%, faţă de 21,52 la finele lunii septembrie 2022. Agerpres