Connect with us

ACTUALITATE

Tribunalul Bucureşti a amânat pentru lunea viitoare pronunţarea sentinţei în dosarul Colectiv

Publicat


Tribunalul Bucureşti a amânat, luni, pentru 16 decembrie, sentinţa în primă instanţă în dosarul Colectiv, în care sunt judecaţi, printre alţii, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone şi patronii clubului.

Dosarul a fost trimis în instanţă în aprilie 2016, iniţial la Judecătoria Sectorului 4, procesul fiind apoi mutat la Tribunalul Bucureşti. La dosarul principal au fost ataşate alte două dosare întocmite de DNA.

Doi ani, procesul a fost blocat pe chestiuni de procedură, iar judecătorul desemnat iniţial să se ocupe de acest caz a ieşit la pensie, fiind înlocuit în octombrie 2018 de Mihai Bălănescu. Noul judecător a promis că va grăbi soluţionarea dosarului şi a reuşit într-un an să audieze sute de martori şi victime, dezbaterile fiind încheiate săptămâna trecută.

La terminarea procesului, procurorii au cerut condamnarea celor trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – la câte 12 ani şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Procurorii au mai solicitat ca Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – să fie condamnată la 14 ani şi 6 luni închisoare, iar pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, la câte 12 ani şi 10 luni închisoare. De asemenea, Cristian Niţă să fie condamnat la cinci ani închisoare pentru tăinuirea unor probe.

De asemenea, reprezentanţii Parchetului au cerut aplicarea unor amenzi maxime pentru SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Procurorii au mai cerut condamnarea fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone la 15 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Aceeaşi pedeapsă a fost cerută pentru trei funcţionari din Primărie – Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale), Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior), Ramona Sandra Moţoc (referent superior).

În plus, DNA a solicitat ca cei doi pompieri implicaţi în acest caz, Antonina Radu şi George Matei, să fie condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi uzurpare de calităţi oficiale, urmând ca pedepsele să fie orientate spre maximum prevăzut de legea penală, care este de 15 ani.

Părţile civile din dosar – familiilor celor decedaţi, dar şi persoanele rănite – au solicitat ca inculpaţii să plătească, în solidar cu instituţii publice, printre care şi Primăria Sectorului 4, despăgubiri uriaşe, care se ridică la sute de milioane de euro.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.

Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu “nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.

Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. AGERPRES

ACTUALITATE

România a preluat, în premieră, comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor

Publicat

România a preluat joi, în cadrul unei ceremonii militare organizată în Terminalul pasageri al Portului Constanţa, comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), ce va fi exercitată timp de şase luni, în misiuni ce se vor desfăşura în Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral Alexandru Mîrşu, a menţionat la finalul evenimentului că preluarea acestei comenzi este o premieră pentru ţara noastră, misiunea grupării NATO fiind de asigurare a libertăţii de navigaţie.

“Misiunea principală a grupării NATO de luptă împotriva minelor, care iată, din acest moment, pentru o perioadă de şase luni, este asumată de Forţele Navale Române, sub comanda Comandamentului NATO, este de a asigura libertatea de navigaţie în principalele porturi, pe principalele căi de comunicaţii, în bazinul Mării Mediterane, cât şi în Marea Egee, Marmara şi, bineînţeles, în Marea Neagră. Este o premieră pentru Forţele Navale Române ca o navă a Forţelor Navale Române să preia comanda şi un stat major condus de un ofiţer de marină să execute această misiune deosebit de importantă într-o grupare permanentă a NATO, în bazinul Mării Mediterane”, a declarat Mîrşu.

Potrivit acestuia, lupta împotriva minelor presupune un întreg complex de activităţi.

“Lupta împotriva minelor este un domeniu deosebit de complicat. Este foarte simplu să creezi pericol de mine, este foarte simplu să lansezi mine sau obiecte care ar semăna cu mine, creând astfel pericolul de navigaţie pe principalele căi de comunicaţii, dar este foarte complicat şi presupune un efort de durată pentru a demina aceste locuri, de a asigura libertatea de navigaţie pe căile de comunicare. Este un efort de lungă durată, este un efort care presupune un întreg complex de activităţi, de la identificare, clasificare şi neutralizare a minelor”, a spus şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Comanda SNMCMG-2, asigurată de căpitan-comandorul Valentin Cătălin Vlad, se va exercita, timp de şase luni, de la bordul navei-comandant, puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române. Din statul major al grupării fac parte şi trei ofiţeri din forţe navale partenere, conform politicii NATO de organizare a grupărilor navale permanente.

Misiunile SNMCMG-2 din perioada ianuarie – iunie 2020, care vor fi desfăşurate în Marea Neagră şi Marea Mediterană, vor fi executate de nave militare din Bulgaria, Germania, Italia, Spania şi Turcia, conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

SNMCMG-2 va acţiona în Marea Neagră şi în Marea Mediterană pentru asigurarea capacităţii de reacţie imediată la nivelul NATO, precum şi pentru creşterea interoperabilităţii dintre forţele navale aliate şi promovarea imaginii Alianţei Nord Atlantice.

O primă activitate conexă este sosirea în Portul Constanţa, în perioada 13-20 ianuarie, a vânătorului de mine turcesc “Akcay” (M 270) şi a dragorului de mine bulgăresc “Priboy” (63), nave ce vor intra în compunerea grupării SNMCMG-2, urmând a desfăşura, împreună cu puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu”, activităţi de pregătire a misiunilor specifice, planificate în Marea Neagră şi Marea Mediterană, conform Statului Major al Forţelor Navale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

YouTube, acuzată de un ONG că şi-ar fi direcţionat utilizatorii spre conţinut video care neagă schimbările climatice

Publicat

Sursa foto: YouTube/facebook.com

YouTube ar fi direcţionat milioane de utilizatori către conţinut video ce neagă schimbările climatice, a acuzat joi un ONG american care a solicitat platformei să stopeze ”promovarea gratuită a dezinformării”, relatează AFP.

16 procente dintre cele o sută de clipuri video cele mai vizionate, cu termenul ”încălzire globală”, conţineau informaţii eronate, iar primele zece clipuri video cu cele mai multe vizualizări au fost accesate, în medie, de peste un milion de ori fiecare, a afirmat ONG-ul cu sediul în New York, într-un raport.

YouTube a răspuns dând asigurări că face tot posibilul să reducă materialele video ”problematice” şi să evidenţieze, în schimb, sursele cu autoritate, precum şi să afişeze studii referitoare la schimbările climatice şi la alte subiecte.

Pe de altă parte, platforma de partajare video aparţinând Google şi-a apărat poziţia susţinând că în timp ce va continua să elimine conţinutul care promovează ura, aşa cum este definit prin politica sa, violent sau fraudulos, nu va cenzura conţinutul care nu-i încalcă regulile. ”Sistemele noastre de recomandare nu sunt concepute pentru a filtra sau retrograda videoclipuri sau canale pe baza unor puncte de vedere specifice”, a subliniat YouTube la solicitarea AFP.

Platforma a amintit că ”a investit semnificativ în reducerea recomandărilor cu un conţinut problematic şi a dezinformării şi în înmulţirea celor din surse recunoscute”.

Organizaţia Avaaz a explicat că a eliminat rezultatele căutărilor efectuate pe YouTube folosind termenii ”încălzire globală”, ”schimbări climatice” şi ”manipulare climatică” pentru a vedea ce conţinut suplimentar propune platforma. Proporţia conţinutului video potenţial înşelător a crescut la 21 de procente pentru termenul ”manipulare climatică”, dar a scăzut la 8 procente pentru ”schimbări climatice”, a precizat ONG-ul, care primeşte petiţii pe platforma sa şi susţine că ”permite cetăţenilor să influenţeze deciziile politice la nivel mondial”.

“Nu este vorba despre libertatea de exprimare, ci de publicitate gratuită”, a declarat într-un comunicat Julie Deruy, director de campanii în cadrul Avaaz.

”YouTube propune conţinut video inexact, care riscă să creeze confuzie în rândul oamenilor în legătură cu una dintre cele mai mari crize din vremurile noastre”, a precizat reprezentanta ONG-ului.

O căutare efectuată de AFP pe YouTube cu termenul ”încălzire globală” a oferit o pagină cu rezultate în fruntea cărora se află o căsuţă ce conţine un rezumat Wikipedia asupra subiectului şi un link către pagina enciclopediei online. Lista clipurilor video sugerate pe această temă a fost dominată de surse precum National Geographic, NASA, TED şi principalele organisme media, inclusiv CBS, PBS, Sky News şi AFP.

În 2019, conform YouTube, consumul de conţinut din surse cu autoritate a crescut cu 60 de procente.

“Prioritizăm surse cu autoritate pentru milioane de căutări şi propunem link-uri cu informaţii pe subiecte susceptibile să facă loc dezinformării – inclusiv despre schimbările climatice – pentru a oferi context”, a indicat YouTube.

Avaaz a solicitat YouTube să retragă toate clipurile video de dezinformare pe tema schimbărilor climatice din recomandările sale şi să se asigure că acest conţinut nu produce venituri din reclame. De asemenea, asociaţia doreşte ca YouTube să colaboreze cu specialişti în fact-checking (verificare de informaţii) şi să afişeze sfaturi cu unele corecturi ale materialelor video care conţin date false despre schimbările climatice.

Potrivit Avaaz, YouTube a plasat automat publicitate în anumite materiale video contestate, permiţând serviciului şi creatorilor de conţinut să câştige bani.

Acest lucru se poate aplica în cazul materialelor video de ştiri care exprimă aspecte divergente din dezbaterea privind schimbările climatice, notează AFP.

YouTube oferă deja publicitarilor sisteme care împiedică afişarea reclamelor acestora pe anumite tipuri de conţinut, cum ar fi discuţiile pe tema schimbărilor climatice.

Samsung, L’Oréal, Danone şi grupurile pentru protejarea mediului Greenpeace şi Friends of the Earth au solicitat pe YouTube să reducă dezinformarea climatică, a declarat Avaaz. ”YouTube nu ar trebui să ofere, să sugereze, să promoveze, să facă publicitate sau să conducă utilizatorii spre dezinformare”, a spus Deruy.AGERPRES

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fermierii pot depune la APIA cereri de plată pentru bunăstarea păsărilor

Publicat

bani

Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – ”Bunăstarea animalelor” din pachetul ”Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor” se desfăşoară în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2020, informează joi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.

Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – “Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.

Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Calitatea apei Lacului Sfânta Ana s-a deteriorat. Prezenţa masivă a carasului argintiu – o problemă

Publicat

Calitatea apei Lacului Sfânta Ana s-a înrăutăţit în ultimii ani, prezenţa masivă a carasului argintiu fiind una dintre problemele identificate, specialiştii căutând soluţii de readucere a lacului la starea sa naturală.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Harghita, Demeter László, a explicat joi, pentru AGERPRES, că lacul, fiind un ecosistem închis, cu un volum al apei relativ mic, este foarte sensibil la poluare, iar scăldatul şi toaletele tradiţionale reprezentau o sursă de azot şi fosfor, care sunt nutrienţi pentru alge.

Sursa citată a arătat că, potrivit măsurătorilor, nivelul acestor elemente “nu arăta o situaţie deosebit de gravă”, dar din anul 2018, atunci când s-a şi interzis scăldatul în lac, s-a constatat o schimbare vizibilă a culorii apei spre verde.

Demeter László a precizat că cercetătorii Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, în colaborare cu specialişti de la universităţi din Ungaria, au arătat că această modificare se datorează schimbării compoziţiei de specii de alge din lac, care anterior a fost mai variată şi a fost dominată de specii solitare, iar în ultimii ani acesta a ajuns să fie dominată de o singură specie de alge verzi unicelulare, care formează reţele în apă şi se înmulţesc foarte mult.

Situaţia a fost explicată joi presei şi de conferenţiarul universitar dr. Máthé István, de la Catedra de Bioinginerie din Miercurea Ciuc a Universităţii Sapientia, care din 2012 realizează studii fizico-chimice, algologice şi microbiologice în cazul Lacului Sfânta Ana.

“Până nu demult, lacul era considerat unul din cele mai curate lacuri din ţară, însă în ultimul deceniu asistăm la eutrofizarea accentuată a lacului. Sub coordonarea mea, începând din anul 2012, o echipă de cercetători de la Universitatea Sapientia împreună cu alţi specialişti din ţară şi din Ungaria demarăm studii fizico-chimice, algologice şi microbiologice în cazul Lacului Sfânta Ana. În ultimii opt ani am prelevat probe de apă din lac de peste 50 de ori. Pe baza rezultatelor noastre putem afirma că în ultima perioadă algele s-au înmulţit în din ce în ce mai mult în lac şi astăzi asistăm la aşa numitul fenomenul de “înflorire a apei” sau înflorire algală. (…) Este interesant faptul că până în anul 2018 comunitatea de alge era dominată de o specie din grupul dinofite, care s-a înmulţit în masă mai ales vara, în lunile iunie şi august, şi în aceste perioade uneori apa din zona de mal devenea de culoare brun-deschis. Avem date din literatură, cum că această specie era dominantă şi în anii 1940. În anul 2016 a început să apară în număr mai semnificativ o altă specie, o algă verde, care din mai 2018 a devenit specia dominantă în lac, luând locul speciei amintite anterior. Această algă verde apare în număr mare chiar după topirea zăpezii, şi de aici vine culoarea verde actuală a lacului”, a explicat conferenţiarul din Miercurea Ciuc.

Acesta a precizat că, în ultimii zece ani, Lacul Sfânta Ana a fost vizitat de un număr tot mai mare de turişti, iar prezenţa acestora a dus la creşterea nutrienţilor cu care se hrănesc algele.

“În ultimul deceniu, Lacul Sfânta Ana este vizitată de turişti în număr din ce în ce mai mare, devenind un loc de scăldat şi de picnic pentru zeci, uneori pentru sute de oameni. Resturile de alimente, excrementele turiştilor sunt o sursă bună de azot şi fosfor, o parte dintre acestea ajungând şi în apa lacului, situat într-un crater vulcanic închis. În perioada scăldatului, în zona de ştrand a lacului, a putut fi evidenţiată şi ureea provenind de la cei care fac baie în lac. Astfel, odată cu creşterea nutrienţilor (azot şi fosfor) algele s-au înmulţit din ce în ce mai mult în lac”, a spus dr. Máthé István.

Specialiştii spun că, paralel cu acest fenomen, s-a constatat o scădere a cantităţii organismelor denumite zooplancton, adică crustacee mici şi rotatorii plutitoare, care filtrează apa, consumând algele şi bacteriile plutitoare (fitoplancton).

Cauza lipsei acestor organisme este prezenţa masivă a carasului argintiu (Carassius gibelio), o specie invazivă care se presupune că a fost introdusă artificial în lac de către pescari, data acestei introduceri fiind estimată de cercetători la aproximativ un deceniu, pe baza mărimii peştilor.

Populaţia de caraşi, fiind o specie foarte adaptabilă, s-a înmulţit foarte mult şi a ajuns să consume zooplanctonul, iar absenţa organismelor filtratoare a condus la înmulţirea unor specii de alge.

“Foarte probabil la începutul anilor 2010 a apărut şi s-a înmulţit din ce în ce mai mult în apa lacului peştele carasul argintiu (Carassus gibelio), care este o specie invazivă, originară din Asia, nedorită în niciun lac natural. Potrivit biologului Imecs István – expert în peşti – carasul a fost introdus intenţionat în lac de către necunoscuţi, poate cu scopul ca ulterior să poată pescui în lac. Carasul s-a înmulţit foarte rapid în lac, astăzi pot fi văzuţi sute, chiar mii de peşti în zona de mal. Indivizii tineri se hrănesc cu zooplancton, animale acvatice de mici dimensiuni. Reprezentanţii zooplanctonului (raci de mici dimensiuni, rotifere, etc) consumă mai ales alge, limitând astfel populaţiile lor. În lacul Sfânta Ana carasul argintiu s-a înmulţit aşa de mult, încât peştişorii mici practic consumă aproape în totalitate zooplanctonul, acest lucru favorizând şi mai mult înmulţirea algelor în apă”, a arătat conferenţiarul Universităţii Sapientia.

Acesta a punctat faptul că, dacă în 2012, în zona cea mai adâncă a lacului (6-6,5 m adâncime) apa era transparentă până la fund, în aprilie 2019, chiar după topirea gheţii, transparenţa era de numai 1,4 metri.

“Scăderea calităţii apei poate fi mai uşor detectată, vizualizată, printr-un alt indicator, numit transparenţa apei. Acest indicator se măsoară cu aşa numitul disc Secchi, un disc alb-negru, care este introdus în apă, şi adâncimea la care discul nu mai este vizibil poartă denumirea de “adâncimea Secchi”. În primăvara anul 2012 în zona cea mai adâncă a lacului (6-6,5 m adâncime) apa era transparentă până la fund. Valorile medii ale transparenţei apei au scăzut continuu în ultimii ani, iar în aprilie 2019, chiar după topirea gheţii, transparenţa (adâncimea Secchi) era de numai 1,4 metri şi apa avea o culoare verde deschis datorită înmulţirii algelor, culoare care s-a intensificat în perioada de vară, odată cu înmulţirea mai accentuată al algelor. Problema cu eutrofizarea, înmulţirea algelor în masă este că, atunci când populaţiile de alge intră în declin se înmulţesc bacteriile care se hrănesc cu substanţe organice, iar descompunerea accentuată poate duce la un miros neplăcut, scăderea nivelului de oxigen dizolvat în apă, care afectează negativ tot ecosistemul lacului, putând duce şi la moartea unor peşti, larve şi adulţi de nevertebrate şi vertebrate”, a arătat specialistul.

Acesta consideră că soluţia de rezolvare a problemei este eliminarea carasului argintiu din lac, dar şi rezolvarea problemei toaletelor şi practicarea în zonă a unui turism ecologic.

“În concluzie, se poate afirma că calitatea apei lacului Sfânta Ana s-a deteriorat vizibil în ultimul deceniu din cauza înmulţirii în masă a algelor verzi, favorizată mai ales de creşterea în apă a cantităţii fosforului şi azotului în urma turismului şi din cauza apariţiei şi înmulţirii carasului argintiu, care mănâncă animalele mici (zooplanctonul), consumatoare de alge. Soluţia propusă ar fi eliminarea cât mai repede a peştilor, cu metode de pescuit tradiţionale, folosind diferite tipuri de plasă de pescuit. Scăldatul în lac a fost interzis în primăvara anului 2018, însă trebuie rezolvată în mod satisfăcător problema WC-urilor, şi trebuie promovat un turism cât mai ecologic”, a conchis dr.Máthé István.

La rândul său, directorul ANANP Harghita, Demeter László, a precizat că se lucrează la elaborarea unui studiu şi la identificarea unor surse de finanţare pentru rezolvarea problemei.

“În momentul de faţă, ANANP împreună cu cercetători şi factorii interesaţi, lucrează la elaborarea unui studiu şi a unui plan de acţiune, respectiv la identificarea unor surse de finanţare pentru reducerea populaţiei de caraşi din lac şi pentru implementarea unui set de măsuri pentru readucerea lacului într-o stare naturală”, a subliniat Demeter László.

Situat la aproximativ 950 de metri altitudine, în masivul Ciomatu Mare, Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România, se întinde pe 20 de hectare şi are o adâncime de aproximativ şapte metri.

Nefiind alimentată de izvoare, apa lacului provine numai din ploi şi din topirea zăpezii, iar până nu demult era considerat unul dintre cele mai curate lacuri din ţară. AGERPRES

Citește mai departe