Fostul preot Cristian Pomohaci cu care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a semnat un un acord de recunoaştere a vinovăţiei, prin care el a acceptat să primească din partea instanţei o condamnare de un an de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, nu s-a prezentat nici la al şaselea termen de judecată, iar Tribunalul Mureş a emis un nou mandat de aducere pentru următorul termen.

"În termenul de astăzi, în dosarul 1841/102/2018, instanţa a dispus amânarea cauzei pentru data de 20 septembrie 2019, pentru lipsa inculpatului de la dezbateri, care a invocat motive medicale. La termenul viitor acesta va fi recitat cu mandat de aducere şi executare în fapt", a declarat presei, miercuri, Veronica Szasz, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Mureş.

La termenul de miercuri, pe numele lui Cristian Pomohaci era emis un nou cu mandat de aducere cu executare în fapt, potrivit art. 265 alin. 1 Cod Procedură Penală, acesta fiind al treilea mandat de aducere cu executare în fapt, ultimele două, se pare, din motive medicale nu au fost puse în executare.

În luna septembrie 2018, fostul preot Cristian Pomohaci a încheiat cu procurorii Parchetului General un acord de recunoaştere a vinovăţiei, el acceptând să primească din partea instanţei o condamnare de 1 an închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi să presteze 90 de zile muncă în folosul comunităţii.

"În cursul zilei de astăzi, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 478 - 484 din Codul de procedură penală, au semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatul Pomohaci Cristian Dorin având ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală, respectiv săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (11 acte materiale)", se arata într-un comunicat al Parchetului General, din 19 septembrie 2018.

Procurorii susţineau că, în perioada ianuarie 2012 - octombrie 2017, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prevăzute de Codul fiscal, Pomohaci a declarat la organul fiscal teritorial venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor imobile aflate în proprietatea sa mai mici decât cele obţinute în realitate, suma nedeclarată ridicându-se la 684.487 lei (echivalentul a 152.883 euro), aferentă unui număr de 11 imobile, cauzând un prejudiciu bugetului general consolidat al statului în sumă totală de 136.572 lei (din care suma de 114.687 lei reprezintă impozit pe venit, iar suma de 21.885 lei contribuţia la asigurările sociale de sănătate).

Parchetul menţiona că fostul preot a plătit acest prejudiciu şi că pedeapsa stabilită ca urmare a acordului dintre procuror şi Cristian Pomohaci pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, este de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

"Acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu inculpatul stipulează, totodată, interzicerea, ca pedeapsă complementară, a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a sentinţei, precum şi interzicerea ca pedeapsă accesorie a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale", mai afirma Parchetul General.

Termenul de supraveghere stabilit în acest caz este de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, perioadă în care Pomohaci are mai multe obligaţii: să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, Pomohaci are obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei.

Potrivit acordului încheiat cu procurorii, pe parcursul termenului de supraveghere, Cristian Pomohaci va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile. AGERPRES