Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, cu unanimitate de voturi, o hotărâre privind folosirea unor simboluri de către comunitatea maghiară din România, printre acestea figurând imnul secuiesc, steagul secuiesc şi Imnul Ungariei.

Astfel, steagul roşu, alb şi verde este simbol naţional propriu al comunităţii maghiare din România, alături de steagul Ţinutului Secuiesc, de imnul Ungariei şi de imnul Ţinutului Secuiesc.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a prezentat delegaţilor la congres fragmente din propunerea hotărârii respective, după care aceasta a fost supusă la vot.

„Simbolul maghiarilor este simbolul naţiunii maghiare, este tricolorul roşu-alb-verde. Noi considerăm simbolul naţiunii maghiare simbolul nostru. Simbolul naţional şi reprezentarea acestui simbol sunt considerate simbol propriu. Simbol naţional este considerat, mai departe, steagul secuiesc cu simbolul soarelui şi al semilunii. Descrierea simbolului steagului secuiesc, cu parametrii de rigoare. Aceste elemente, în orice dimensiune, în orice poziţie, în orice fel de reprezentare sunt considerate simbol naţional propriu. Imnul nostru naţional este poezia lui Kölcsey Ferenc, muzica Elko Ferenc. Un alt simbol naţional este imnul secuiesc, text Gyorgy Csanady”, a spus Cseke Attila, conform traducerii oficiale.

Potrivit acestuia, comunitatea maghiară cere României şi UE să sprijine utilizarea respectivelor simboluri.

„Noi, reprezentanţii comunităţii maghiare din România, declarăm prin prezenta că cele enumerate le considerăm simbol naţional şi ne aşteptăm ca România, UE şi comunitatea internaţională să ne sprijine prin posibilitatea utilizării libere a acestor simboluri”, a mai spus Cseke.

La Cluj-Napoca are loc, vineri şi sâmbătă, Congresul UDMR, în cadrul căruia va fi ales noul preşedinte, singurul candidat fiind Kelemen Hunor. La manifestare participă aproximativ 1.200 de delegaţi şi invitaţi.

Cea mai importantă miză a Congresului UDMR, desfăşurat în aceste zile la Cluj, a fost adoptarea documentului „Viitorul în Transilvania”, care trebuie să ţină cont şi de faptul că există deja generaţii de tineri care nu au nicio amintire directă a comunismului şi care de multe ori văd viaţa radical diferit faţă de generaţiile anterioare, a spus preşedintele formaţiuni, Kelemen Hunor, la finalul evenimentului.

„Miza cea mai importantă a acestui congres a fost dezbaterea acelui document despre care noi spunem că propune o viziune despre viitorul României, al Transilvaniei, şi bineînţeles în primul rând despre viitorul comunităţii maghiare în această ţară. Noi spunem că toate segmentele vieţii sociale, economice trebuie atinse, dincolo de problemele identitare, păstrarea identităţii etnice, sunt şi altfel de provocări, sunt lucruri importante, nu doar pentru generaţia noastră, dar şi pentru cei care vor veni după noi, mai ales pentru acele generaţii care s-au născut după 1989, nu au nicio experienţă directă, nu au nicio amintire directă despre dictatura comunistă. Pentru ei provocările şi scopurile sunt de multe ori radical diferite de cele ale generaţiilor care vin cu moştenirea grea a dictaturii comuniste”, a spus Kelemen.

Acesta a precizat că este important ca şi acestor tinere generaţii să li se dea, încet-încet, ocazia de a înţelege mai multe şi de a lua parte la procesele decizionale.

„De aceea noi credem că este necesar să dăm răspunsuri coerente şi pentru aceste generaţii şi să le deschidem posibilitatea de a intra în lumea noastră şi de a participa la pregătirea deciziilor şi luarea lor, în anii care urmează”, a spus liderul UDMR.

La Cluj a avut loc vineri şi sâmbătă cel de-al 14-la congres al UDMR în cadrul căruia Kelemen Hunor şi-a prezentat raportul pentru ultimii doi ani, au fost dezbătute şi adoptate noi hotărâri şi a fost lansat documentul „Viitorul în Transilvania”, în care se vorbeşte de viitorul maghiarilor din regiune şi de faptul că „Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste”.

De asemenea, a avut loc şi alegerea preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor fiind reales cu 728 de voturi „pentru” şi 26 „împotrivă” din totalul celor 757 de voturi valabil exprimate.

De asemenea, va avea loc o dezbatere a candidaţilor UDMR la alegerile europarlamentare din acest an.

Kelemen Hunnor a fost reales

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a fost reales la 23 februarie 2019 la şefia formaţiunii, el fiind singurul candidat pentru această funcţie. Kelemen Hunor a fost reales în funcţie cu 728 de voturi „pentru” şi 26 „împotrivă” din totalul celor 757 de voturi valabil exprimate în cadrul Congresului UDMR desfăşurat la Cluj-Napoca în perioada 22-23 februarie.

Kelemen Hunor s-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cîrţa, judeţul Harghita.

A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998), potrivit site-ului www.cdep.ro.

Între 1990 şi 1997, a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între 1993 şi 1997, a fost redactor la revista culturală „Korunk”.

Kelemen Hunor a devenit membru UDMR în 1997. A fost preşedintele Consiliului de coordonare al UDMR (1999-2007), preşedinte executiv al UDMR (2007-2011), iar din 2011 este preşedintele UDMR. La 25 ianuarie 2011, Kelemen Hunor şi-a depus oficial candidatura la şefia UDMR. A fost ales în această funcţie în cadrul celui al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat în perioada 26-27 februarie 2011, şi reales în funcţie la 17 aprilie 2015, în cadrul celui de-al XII-lea Congres al Uniunii.

A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997-2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (2009-2012), vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie-octombrie 2014), conform site-ului amintit.

Este deputat UDMR începând din 2000 (legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-prezent), fiind ales în circumscripţia electorală nr. 21 Harghita. Membru, în toate aceste legislaturi, al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Între februarie 2005 şi decembrie 2008, a fost chestor în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, funcţie deţinută şi între decembrie 2008 şi septembrie 2009. Între 2012 şi 2015, a fost vicepreşedinte al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

În actuala legislatură, este membru al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, membru şi secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia, membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Portugheză, precum şi membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Indonezia.

În perioada 2003-2014, a fost preşedinte al Fundaţiei pentru Şcoală (Iskola Alapítvány).

A publicat două volume de poezii (Minuszévek – 1995, Szigetlakó – 2001), un roman (A Madáríjesztök Halála – 1999) şi peste 100 de articole în diferite reviste. I-au fost decernate: Premiul Uniunii Scriitorilor (1995); Premiul Litea-Budapesta (1996); Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor (2000); Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare (2008).

sursa: Agerpres