Până la patru milioane de muncitori care lucrează în sectorul economiei informale din Europa ar putea deveni salariaţi dacă propunerile prezentate joi de Comisia Europeană vor deveni lege, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Comisia Europeană a propus joi un set de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în ceea ce priveşte lucrul pe platforme şi pentru sprijinirea creşterii durabile a platformelor digitale de muncă din UE. Executivul comunitar estimează că aceste reguli ar putea afecta între 1,7 şi 4,1 milioane de persoane. În plus, dacă propunerile Comisiei vor fi adoptate, statele membre ar putea beneficia de venituri suplimentare din taxe de până la patru miliarde de euro anual.

„Trebuie să valorificăm la maximum potenţialul de creare de locuri de muncă al platformelor digitale. Dar ar trebui, de asemenea, să ne asigurăm că sunt locuri de muncă de calitate, care nu promovează precaritatea, astfel încât persoanele care lucrează prin intermediul lor să aibă siguranţă şi să îşi poată planifica viitorul. Propunerea Comisiei prevede criterii clare pentru a stabili dacă o platformă este un angajator şi, în caz afirmativ, lucrătorilor acestora le revin anumite drepturi în materie de protecţie socială şi de muncă. Progresul tehnologic trebuie să fie echitabil şi favorabil incluziunii, motiv pentru care propunerea abordează, de asemenea, transparenţa şi supravegherea algoritmilor platformelor”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Directiva privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrul pe platforme urmăreşte să asigure faptul că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul profesional legal corespunzător cu condiţiile lor reale de muncă. Aceasta oferă o listă de criterii de control pentru a stabili dacă platforma este un „angajator”. În cazul în care platforma îndeplineşte cel puţin două dintre aceste criterii, se presupune că, din punct de vedere juridic, este un angajator. Prin urmare, persoanele care lucrează prin intermediul acestor platforme ar beneficia de drepturile sociale şi de muncă care decurg din statutul de „lucrător”. Pentru cei care sunt reclasificaţi ca lucrători, acest statut înseamnă dreptul la un salariu minim (acolo unde există), la negocieri colective, la timp de lucru şi la protecţia sănătăţii, dreptul la concediu plătit sau un acces mai bun la protecţia împotriva accidentelor de muncă, la prestaţii de şomaj şi de boală, precum şi la pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv.

Platformele vor avea dreptul de a contesta sau de a „respinge” această clasificare, precum şi sarcina de a dovedi că nu le revine niciun raport de muncă. Criteriile clare pe care le propune Comisia vor oferi platformelor o mai mare securitate juridică, vor reduce costurile de judecată şi vor facilita planurile de afaceri.

În cadrul pachetului de astăzi, Comisia Europeană a prezentat şi o comunicare prin care se stabilesc abordarea şi măsurile la nivelul UE în materie de lucru pe platforme. Măsurile sunt completate de acţiuni pe care autorităţile naţionale, partenerii sociali şi alţi actori relevanţi ar trebui să le întreprindă la nivelul lor. Comunicarea urmăreşte, de asemenea, să pună bazele activităţii privind viitoarele standarde globale pentru lucrul de înaltă calitate pe platforme. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat şi un proiect de orientări care clarifică aplicarea legislaţiei UE în domeniul concurenţei în cazul contractelor colective de muncă ale persoanelor care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi şi care doresc să îşi îmbunătăţească condiţiile de muncă. Orientările includ persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă.

Propunerea Comisiei de directivă privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrul pe platforme va fi discutată acum de Parlamentul European şi de Consiliu. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani să transpună directiva în dreptul naţional.

Economia platformelor digitale creşte rapid. Astăzi, peste 28 de milioane de persoane lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă în UE. În 2025, se preconizează că numărul acestora va ajunge la 43 de milioane de persoane. Marea majoritate a acestora desfăşoară cu adevărat activităţi independente. Cu toate acestea, se estimează că 5,5 milioane sunt clasificate incorect ca persoane care desfăşoară activităţi independente. Între 2016 şi 2020, veniturile din economia platformelor au crescut de aproape cinci ori, de la aproximativ 3 miliarde euro la aproximativ 14 miliarde euro.AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News