Vineri la miezul nopţii ia sfârşit în Franţa campania pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, candidaţii profitând de ultimele ore pentru promovare online, acţiuni pe teren, reuniuni, în speranţa de a-i convinge pe indecişi şi pe potenţiali absenteişti, notează AFP.

Până joi după-amiază, 69% din cele 47,9 milioane de plicuri electorale conţinând promisiunile celor 12 candidaţi fuseseră distribuite în cutiile de scrisori ale alegătorilor, potrivit Ministerului de Interne.

În Guadelupa, Guyana, Martinica, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, Saint-Pierre-et-Miquelon şi în Polinezia franceză, unde scrutinul a fost devansat pentru sâmbătă, campania s-a încheiat joi la miezul nopţii.

Primele proiecţii ale rezultatelor vor fi date publicităţii după închiderea urnelor, duminică la 18.00 GMT.

Scrutinul de duminică pune capăt unei campanii ieşite din comun pentru a Cincea Republică Franceză, instaurată în 1958: îngheţată de criza COVID-19 şi 'fagocitată' de războiul din Ucraina.

Alimentând creşterea preţurilor la energie şi alimente, conflictul a evidenţiat de asemenea nevoia urgentă de a le oferi francezilor răspunsuri în ce priveşte puterea de cumpărare, principala lor preocupare.

În acest context, intenţiile de vot măsurate de sondaje prefigurează un scenariu identic celui din 2017, cu preşedintele actual Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) calificaţi în turul al doilea, cu victoria lui Macron la final.

Este însă acest rezultat garantat? În cazul unui tur secund Macron/Le Pen, 'frontul republican' pentru a-i bara calea candidatei RN s-ar putea fisura în condiţiile în care în ultimii cinci ani s-a creat un curent 'antimacronist' în opinia publică.

Marine Le Pen, care a lucrat pentru a-şi corecta imaginea, chiar dacă proiectul său rămâne 'radical' în ce priveşte migraţia şi instituţiile, a urcat cu două puncte în ultima săptămână, ajungând la 22% din intenţiile de vot, în timp ce scorul lui Macron a scăzut cu două puncte până la 26%, conform celui mai recent barometru OpinionWay-Kéa Partners de joi.

Ecartul se reduce şi în turul al doilea, pe care Emmanuel Macron l-ar câştiga totuşi în faţa Marinei Le Pen cu 53-47% (55-45% acum o săptămână).

Într-un miting de campanie la Perpignan (sud) joi seara, Marine Le Pen l-a atacat pe Emmanuel Macron şi a afirmat că 'alternativa este simplă: va fi fie dizolvarea într-o mare magmă mondială via o Uniune Europeană care este preludiul ei, fie afirmarea Naţiunii' ca 'spaţiul cel mai protector pentru ai noştri'.

La rândul său, preşedintele-candidat susţine în cotidianul Le Parisien de vineri că 'elementele fundamentale' ale candidatei RN 'nu s-au schimbat: este un program rasist, care vizează să divizeze societatea şi de o mare brutalitate'. 'Marine Le Pen are un program social mincinos, pentru că nu ea îl finanţează', a adăugat el.

Al treilea în intenţiile de vot, cu aproximativ 16%, Jean-Luc Mélenchon, candidatul stângii radicale La France insoumise (LFI), speră să poată produce o surpriză, susţinând necesitatea unui 'vot util' care l-ar ajuta să ajungă în turul secund.

Nivelul de absenteism, care ar putea atinge sau chiar depăşi recordul de 28,4% din 2002 (22,2% în 2017), se anunţă a fi una din cheile scrutinului.

Pe lista candidaţilor se mai află, printre alţii, Valérie Pécresse (Republicanii), umăr la umăr la circa 9% cu candidatul de extremă dreaptă Eric Zemmour, ecologistul Yannick Jadot (5%), comunistul Fabien Roussel (5%), Nicolas Dupont-Aignan (Debout la France, 2%), Philippe Poutou (NPA), Nathalie Arthaud (Lupta muncitorească, LO), ambii creditaţi cu câte un procent.AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News