Numărul total de persoane cu dizabilităţi era, la finele lunii septembrie 2019, de 839.632 persoane, rata acestora la populaţia României fiind de 3,79%, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, 97,89 % (821.939 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiau independent (neinstituţionalizate) şi 2,11% (17.693 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Faţă de rata de 3,79% persoane cu dizabilităţi la 100 de locuitori, calculată la nivelul României, regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi de Nord-Vest înregistrau cele mai mari rate, de 4,85%, 4,31%, respectiv 4,17%.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (70.107 persoane), urmat de judeţul Prahova (37.633 persoane), iar cel mai mic număr se înregistra în judeţul Covasna (6.273 persoane).

Femeile reprezentau, la 30 septembrie 2019, 53,10% din totalul persoanelor cu dizabilităţi.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani reprezenta 72,12% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă a rezultat că 54,23% erau persoane cuprinse între 18-64 ani (418.629 persoane) şi 45,77% aveau peste 65 ani (353.364 persoane).

Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 39,6% din total (faţă de 39,05% la 30 septembrie 2018), cele cu handicap accentuat 49,16% (faţă de 49,75% la 30 septembrie 2018) iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,24% (faţă de 11,2% la 30 septembrie 2018).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 30 septembrie 2019 era de 502 (faţă de 489 la 30 septembrie 2018), dintre care 442 rezidenţiale (faţă de 427 la 30 septembrie 2018) şi 60 nerezidenţiale – de zi (faţă de 62 la 30 septembrie 2018).

Aproximativ două treimi (60,40%) din instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă (28,05%), având 6.341 de beneficiari, şi locuinţe protejate (32,35%), având 1.035 de beneficiari. Aceştia reprezentau 41,69% din numărul total de 17.693 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale.

Un număr semnificativ de beneficiari exista şi în cele 74 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 6.214 persoane (35,12%).

Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.AGERPRES

Loteria Română suplimentează cu 100.000 de lei fondul de câştiguri al categoriei I la Loto 6/49 pentru tragerea de duminică, 19 ianuarie, în condiţiile în care reportul la acest joc este de aproximativ 1,88 milioane de lei.

Conform unui comunicat al companiei, majorarea sumei vine în urma câştigării premiului de categoria I la tragerea suplimentară Loto 6/49 din data de 31 decembrie 2019, potrivit Agerpres.

Duminică, 19 ianuarie, au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi, 16 ianuarie, Loteria Română a acordat 16.882 de câştiguri în valoare totală de 956.764,75 lei.

La Joker, la categoria I, este în joc un report în valoare de aproximativ 4,1 milioane de lei (peste 857.000 de euro), în timp ce la Loto 5/40, la categoria I, suma reportată este de 120.000 de lei, respectiv peste 25.000 de euro.

Loteria Română precizează că la tragerea Noroc de joi, 16 ianuarie, s-a înregistrat un câştig de categoria a II-a în valoare de 75.374,64 de lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenţie din Roşiorii de Vede şi a fost completat cu o variantă simplă la 6/49 şi o variantă la Noroc.

De asemenea, la tragerea Noroc Plus, la categoria a I-a, s-a înregistrat un câştig în valoare de 61.204,66 lei. Biletul norocos a fost jucat la o agenţie din Târgu Jiu, şi a fost completat cu o variantă simplă la Joker şi o variantă la Noroc Plus.

AGERPRES

CFR Călători informează că în perioada 27 ianuarie – 27 mai 2020, pentru efectuarea de către CFR SA a unor lucrări de reabilitare la infrastructura feroviară pe secţiunea Coşlariu Grupa Podu Mureş – Teiuş, vor interveni modificări în circulaţia unor trenuri.

Potrivit unui comunicat transmis de CFR Călători, în perioada precizată modificările vor fi următoarele:

– începând cu data de 27/28 ianuarie 2020, trenul IR 346 Bucureşti Nord – Viena circulă pe o rută şi orar modificate: Bucureşti Nord (plecare13.20) – Braşov – Coşlariu Gr Pod Mureş – Coşlariu – Simeria – Curtici (sosire 01.38), iar pe distanţa Curtici – Viena circulă conform graficului.

– începând cu data de 27 ianuarie 2020, trenul IR 1539 Teiuş – Cluj Napoca (ramura de la trenul IR 346) circulă ca tren IR 12539 pe ruta Coşlariu (plecare 20.15) – Teiuş – Cluj (sosire 22.15).

– începând cu data de 28 ianuarie 2020, trenul IR 347 Viena – Bucureşti Nord pe teritoriul românesc circulă pe o rută şi orar modificate: Curtici (plecare 04.19) – Arad – Conop – Simeria – Coşlariu – Coşlariu Gr Pod Mureş – Sighişoara – Braşov – Predeal – Bucureşti Nord (sosire 16.08).

– în data de 27 ianuarie 2020, trenul IR 1538 Cluj Napoca – Bucuresti Nord se anulează.

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul IR 1538 Cluj Napoca – Teiuş – Braşov – Bucureşti Nord circulă ca tren IR 12538 pe o rută şi orar modificate: Cluj Napoca (plecare 13.45) – Teiuş – Coşlariu – Coşlariu Grupa Pod Mureş – Braşov – Bucureşti Nord (sosire 23.12).

– în data de 27 ianuarie 2020, trenul IR 1745 Bucureşti Nord – Sighişoara – Copşa Mică – Coşlariu Gr Pod Mureş – Teiuş – Baia Mare circulă conform graficului pe distanţa Bucureşti Nord – Sighişoara – Copşa Mică, între Copşa Mică şi Teiuş se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto de la trenul IR 1745 pentru trenul IR 12747 Teiuş (plecare 13.27) – Cluj Napoca – Baia Mare (sosire 20.03).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul IR 1745 Bucureşti Nord – Sighişoara – Copşa Mică – Coşlariu Gr Pod Mureş – Teiuş – Cluj Napoca – Baia Mare circulă ca tren IR 12745 pe o rută şi orar modificate: Bucureşti Nord (plecare 06.00) – Braşov – Sighişoara – Blaj – Coşlariu GR Pod Mureş – Coşlariu – Teiuş – Cluj Napoca – Baia Mare (sosire 20.03).

– în data de 27 ianuarie 2019, trenul IR 1746 Baia Mare – Sighişoara – Teiuş – Coşlariu GR Pod Mureş – Bucureşti Nord circulă conform graficului de circulaţie pe distanţa Baia Mare – Sighişoara – Teiuş, între Teiuş – Copşa Mică se asigură transbordarea călătorilor cu mijloace auto de la trenul IR 1746 pentru trenul IR 12748 Copşa Mică (plecare 13.03) – Sighişoara – Braşov – Bucureşti Nord (sosire 19.42).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul IR 1746 Baia Mare – Sighişoara – Teiuş – Coşlariu Gr Pod Mureş – Bucureşti Nord circulă ca tren IR 12746 pe o rută şi orar modificate: Baia Mare (plecare 05.05) – Cluj Napoca – Teiuş – Coşlariu – Coşlariu Gr Pod Mureş – Blaj – Sighişoara – Braşov – Bucureşti Nord (sosire 19.42).

– în perioada 27/28 ianuarie – 26/27 mai 2020, trenul IR 1741 Bucureşti Nord – Predeal – Braşov – Sighişoara – Coşlariu Gr Pod Mureş – Teiuş – Cluj Napoca – Oradea – Satu Mare circulă ca tren IR 12741 pe o rută şi orar modificate: Bucureşti Nord (plecare 19.00) – Predeal – Braşov – Sighişoara – Coşlariu GR Pod Mureş – Coşlariu – Teiuş – Cluj Napoca – Oradea – Satu Mare (sosire 10.07).

– în perioada 27/28 ianuarie – 26/27 mai 2020, trenul IR 1742 Satu Mare – Cluj Napoca – Teiuş – Coşlariu Gr Pod Mureş – Sighişoara – Braşov – Predeal – Bucureşti Nord circulă ca tren IR 12742 pe o rută şi orar modificate: Satu Mare (plecare 17.00) – Cluj Napoca – Teiuş – Coşlariu – Coşlariu GR Pod Mureş – Sighişoara- Braşov – Predeal – Bucureşti Nord (sosire 08.38).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul IR 687 Satu Mare – Valea lui Mihai – Puespoekladany circulă cu orar modificat pe teritoriul românesc: Satu Mare (plecare 09.27) – Valea lui Mihai (sosire 11.01).

– începând cu data de 28 ianuarie 2020, trenul IR 1636 Braşov – Bucureşti Nord circulă cu orar modificat pe întreaga distanţă: Braşov (plecare 14.10) – Bucureşti Nord (sosire 16.56).

– în perioada de 31 ianuarie – 24 mai 2020, trenul IR 1738 Cluj Napoca – Teiuş – Coşlariu Gr Pod Mureş – Copşa Mică – Sibiu – Râmnicu Vâlcea circulă ca tren IR 12738 pe o rută şi orar modificate: Cluj Napoca (plecare 16.12) – Teiuş – Coşlariu – Coşlariu Gr Pod Mureş – Copşa Mică – Sibiu – Râmnicu Vâlcea (sosire 23.39).

– în perioada 01 februarie – 25 mai 2020, trenul IR 1739 Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Copşa Mică – Coşlariu Gr Pod Mureş – Teiuş – Cluj Napoca circulă ca tren IR 12739 pe o rută şi orar modificate: Râmnicu Vâlcea (plecare 04.05) – Sibiu – Copşa Mică – Coşlariu Gr Pod Mureş – Coşlariu – Teiuş – Cluj Napoca (sosire 10.52).

– începând cu data de 27/28 ianuarie 2020, trenul IR 1766 Timişoara Nord – Iaşi circulă cu orar modificat pe distanţa Sântimbru – Cojocna.

– începând cu data de 28 ianuarie 2020, trenul IR 5008 Buzău – Bucureşti Nord circulă cu orar modificat pe distanţa Crivina – Bucureşti Nord.

– în perioada 27 ianuarie – 26 mai 2020, trenul R 3086 Cluj Napoca – Teiuş – Coşlariu Gr Pod Mureş -Sighişoara circulă ca tren R 13086 Cluj Napoca (plecare 16.55) – Teiuş – Coşlariu – Coşlariu Gr Pod Mureş -Sighişoara (sosire 22.14).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3085 Sighişoara – Coşlariu Gr Pod Mureş – Teiuş – Cluj Napoca circulă ca tren R 13085 cu orar modificat pe ruta: Sighişoara (plecare 05.31) – Coşlariu Gr Pod Mureş – Coşlariu – Teiuş -Cluj Napoca (sosire 10.38).

– începând cu data de 28 ianuarie 2020, trenul R 2038 Cluj Napoca – Simeria circulă cu orar modificat pe distanţa Blandiana – Simeria.

– începând cu data de 27 ianuarie 2020, trenul R 2307 Teiuş – Simeria circulă cu orar modificat pe distanţa Orăştie – Simeria.

– începând cu data de 28 ianuarie 2020, trenul R 2381 Simeria – Săvârşin circulă cu orar modificat pe distanţa Deva – Ilia.

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 4041 Jibou – Baia Mare circulă ca tren R 13441 şi cu orar modificat: Jibou (plecare 04.10) – Baia Mare (sosire 05.38).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 4043 Jibou – Baia Mare circulă ca tren R 13443 şi cu orar modificat: Jibou (plecare 04.56) – Baia Mare (sosire 06.15).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 4045 Jibou – Baia Mare circulă ca tren R 13445 şi cu orar modificat:Jibou (plecare 06.04) – Baia Mare (sosire 07.13).

– în perioada 28 ianuarie – 28 mai 2020, trenul R 4333 Oradea – Valea lui Mihai circulă ca tren R 13333 şi cu orar modificat: Oradea (plecare 07.34) – Valea lui Mihai (sosire 09.24).

– în perioada 28 ianuarie – 28 mai 2020, trenul R 4334 Halmeu – Valea lui Mihai circulă ca tren R 13334 şi cu orar modificat: Halmeu (plecare 07.01) – Valea lui Mihai (sosire 09.03).

– în data de 27 ianuarie 2020, trenul R 3511 Mediaş – Teiuş va circula ca tren R 13585 numai pe distanţa Mediaş (plecare 13.20) – Blaj (sosire 14.18), iar pe distanţa Blaj – Teiuş se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto.

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3511 Mediaş – Teiuş circulă ca tren R 13525 şi cu orar modificat: Mediaş (plecare 13.20) – Coşlariu Gr Pod Mureş – Coşlariu – Teiuş (sosire 15.22).

– în data de 27 ianuarie 2020, trenul R 3514 Teiuş – Mediaş va circula ca tren R 13588 numai pe distanţa Blaj (plecare 14.43) – Mediaş (sosire 16.01), iar pe distanţa Teiuş – Blaj se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto.

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3514 Teiuş – Mediaş circulă ca tren R 13522 şi cu orar modificat: Teiuş (plecare 14.07) – Coşlariu – Coşlariu Gr Pod Mureş – Mediaş (sosire 16.05).

– în data de 27 ianuarie 2020, trenul R 3513 Mediaş – Teiuş circulă ca tren R 13587 numai pe distanţa Mediaş (plecare 16.21) – Blaj (sosire 17.22), iar pe distanţa Blaj – Teiuş se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto.

– în data de 27 ianuarie 2020, circulă suplimentar trenul R 13589 Blaj (plecare 19.41) – Teiuş (sosire 20.50).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3513 Mediaş – Teiuş circulă ca tren R 13527 şi cu orar modificat: Mediaş (plecare 16.45) – Coşlariu Gr Pod Mureş – Coşlariu – Teiuş (sosire 18.56).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3512 Teiuş – Sighişoara circulă ca tren R 13520 şi cu orar modificat: Teiuş (plecare 06.40) – Coşlariu – Coşlariu Gr Pod Mureş – Sighişoara (sosire 09.19).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3500 Teiuş – Braşov circulă ca tren R 13518 şi cu orar modificat: Teiuş (plecare 04.30) – Coşlariu – Coşlariu Gr Pod Mureş – Blaj – Braşov (sosire 10.55).

– în perioada 28 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3534 Rupea – Braşov circulă ca tren R 13524 şi cu orar modificat: Rupea (plecare 11.47) – Braşov (sosire 14.02).

– în perioada 27 ianuarie – 26 mai 2020, trenul R 3503 Braşov – Teiuş circulă tren R 13523 şi cu orar modificat: Braşov (plecare 14.36) – Mediaş – Coşlariu Gr Pod Mureş – Coşlariu – Teiuş (sosire 21.36).

– în perioada 27 ianuarie – 27 mai 2020, trenul R 3547 Odorhei – Sighişoara circulă tren R 13529 şi cu orar modificat: Odorhei (plecare 16.48) – Sighişoara (sosire 18.19).

”Înainte de efectuarea călătoriei, rugăm pasagerii să se asigure că au achiziţionat bilet pentru evitarea taxării suplimentare în tren şi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementărilor în vigoare.

Pentru informaţii actualizate despre circulaţia trenurilor, călătorii sunt rugaţi să consulte pagina de internet a companiei www.cfrcalatori.ro, să ne contacteze la numerele de telefon din staţiile CFR, 021/9521 (pentru traficul intern) sau să se adreseze personalului nostru din staţii.

– în aplicaţia Trenul meu (http://www.cfr.ro/index.php/cauta-tren sau pe https://bilete.cfrcalatori.ro/ro-RO/Trains), introduceţi numărul trenului (în care vă aflaţi) în căsuţa indicată şi click pe Informaţii tren. Obtineţi informaţii în timp real despre opriri, întârzieri, minutele de staţionare în următoarea gară şi timpul estimat de sosire.

– pe site-ul companiei www.cfr.ro sunt funcţionale şi actualizate permanent camerele web http://cfr.ro/index.php/component/content/article/2-uncategorised/4023-camere-web-2 din gările Bucureşti Nord, Timişoara, Craiova, Braşov, Iaşi şi Constanţa care indică ora de sosire/de plecare a trenurilor”, precizează reprezentanții CFR Călători.

O nouă afecţiune indusă de ţigara electronică şi o nouă consecinţă a fumatului este Evali, o boală care în România este necunoscută, a declarat vineri la Constanţa profesorul doctor Florin Mihălţan.

Potrivit medicului, semnele prezente ale afecţiunii sunt: tahicardie, febră, tahipnee (stare patologică constând în accelerarea anormală a ritmului de respiraţie), hipoximie.

“Evali – o nouă afecţiune indusă de ţigara electronică, o noua consecinţă a fumatului. Nu există tip de produs sănătos, există doar promovare intensă cu nişte victime recrutate din rândul adolescenţilor. Dinamica este îngrijorătoare. (…) Ce este în aceste ţigări electronice? (…) Se pedalează foarte mult pe agenţi aromatizanţi, dar există o multitudine de alţi compuşi care sunt inhalaţi de aceşti vapers şi care sunt dăunători. (…) Unii susţin că această ţigară electronică este dăunătoare doar din cauza adăugărilor la nicotină pe care le face prin iniţiative proprii un adolescent doritor să mai încerce şi alte lucruri. Pentru mulţi dintre aceştia doar consumul acelei ţigări electronice cu nicotină este dăunător. (…) Apare manifestare respiratorie. Ea este punctată şi de unele expresii gastrointestinale şi simptome sistemice şi aproape toate cazurile au avut antecedente de prezentare. Semnele prezente sunt patru: tahicardie, febră, tahipnee, hipoximie”, a explicat Mihălţan în cadrul unui eveniment organizat de Sănătatea Press Group şi Institutul “Marius Nasta”.

El a menţionat că unul dintre compuşii lichidului din ţigara electronică, propilen glicol, induce crize de astm. “El exacerbează crizele de sufocare la un bolnav cu BPOC cu astm. (…) Aromele sunt în plus dăunătoare în acest produs. Ele sunt la rândul lor cu posibile relaţii cu leziuni pulmonare”, a subliniat Florin Mihălţan.

Conform acestuia, există două linii de terapie: antibiotice şi corticoizi.

“Avem o nouă afecţiune. Cine este responsabil de ea? Este industria tutunului. Cine este coresponsabil? Aş zice fără menajamente cei care promovează siguranţa acestor produse, şi bineînţeles şi doctorii care nu sunt educaţi să stopeze, şi ONG-urile, guvernele, ţările care nu au făcut nimic în acest moment, doar au mers pe câştiguri imediate şi pe contribuţia la bugetul de stat. Iar de aici, pe această boală se construieşte la ora actuală un întreg eşafodaj, care impune medicilor o nouă atitudine în faţa unui consumator de ţigară electronică. Se discută de foarte multe relaţii inclusiv cu drogurile şi care dau de gândit”, a arătat profesorul doctor.

În opinia acestuia, cea mai eficientă măsură antifumat o reprezintă taxa pe pachetul de tutun.

“Cea mai puternică măsură antifumat care funcţionează şi pentru ţigara electronică este să măreşti taxa pe pachetul de tutun. Dacă măreşti cu 10% taxa, se lasă între 3-5% dintre fumători, care sunt tinerii care nu au bani sau care au bani drămuiţi de acasă”, a mai susţinut medicul. AGERPRES