Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), comandat de Asociaţia Română a Băncilor.

La nivelul anului 2017, gradul de incluziune financiară era estimat la 58% în România.

În prezent, aproximativ 79% dintre utilizatorii de produse şi servicii bancare utilizează un cont curent (inclusiv card de salariu). Bărbaţii, cu vârsta între 36-50 ani şi cu studii superioare, se află pe poziţia întâi în topul utilizatorilor de conturi curente. Studiul nu reflectă un decalaj în utilizarea conturilor curente în rândul populaţiei din mediul rural (79,5%) comparativ cu mediul urban (77,9%).

Potrivit organizaţiei, 16% dintre respondenţii care au produse şi servicii bancare au un credit de nevoi personale, 11% au un credit imobiliar/ipotecar în derulare, 36% deţin un card de credit (card de cumpărături), iar 7% dintre respondenţi au un overdraft.

La capitolul economisire, 14% dintre respondenţi au depozite bancare şi tot 14% au mizat pe conturile de economii. Un client poate utiliza simultan mai multe produse şi servicii bancare.

Studiul relevă creşterea gradului de digitalizare comparativ cu anii trecuţi, acest trend fiind accelerat şi de măsurile de protecţie sanitară adoptate în perioada pandemiei. Dintre utilizatorii de servicii financiare, 43% efectuează plăţi cu cardul la comercianţi (POS), 27% plătesc prin internet/mobile banking, iar 61% dintre respondenţi au menţionat că retrag numerar de la bancomate (ATM), întrebarea adresată fiind cu răspuns multiplu.

Comportamentul de utilizare a cardurilor arată o reducere cu 30 de puncte procentuale a ponderii persoanelor care retrag numerar de la bancomat, comparativ cu situaţia de acum cinci ani. 14% dintre cei care utilizează aplicaţia de mobile banking o folosesc zilnic, la fel ca 10% dintre utilizatorii aplicaţiei de internet banking, smartphone-ul fiind cel mai utilizat aparat pentru accesarea acestui serviciu.

În ceea ce priveşte interacţiunea cu banca şi modalitatea de accesare a produselor şi serviciilor, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (54%) au declarat că merg mai rar de o dată pe lună la sucursala băncii cu care lucrează, 32% o dată pe lună şi restul mai des. Mai mult de jumătate dintre clienţi (54%) au indicat că vizita la bancă este prima modalitate prin care accesează produsele şi serviciile bancare cel mai des, cea de a doua menţiune fiind telefonul (25%).

Pentru obţinerea unui credit bancar, constituirea unui depozit şi pentru deschiderea unui cont bancar, românii preferă interacţiunea directă cu funcţionarul bancar în proporţie de 80%.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eşantion de 1.479 respondenţi adulţi, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%. Agerpres

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim. Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară. Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite. Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat. Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui. Agerpres

Aplicanţii la schemele de ajutor de stat din fonduri externe nerambursabile derulate prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) primesc e-mail-uri de la anumite persoane, în care sunt informaţi că au fost admişi pentru finanţare şi în care li se propun diverse oferte comerciale, avertizează un comunicat postat marţi de ministerul de resort pe Facebook.

În mesajul ilustrat cu o poză cu mesajul “Atenţie: comunicare înşelătoare”, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului subliniază că nu comunică prin terţi informaţii despre aprobarea proiectelor depuse de oamenii de afaceri.

“În urma sesizărilor primite, am aflat că există persoane care trimit solicitanţilor de granturi e-mail-uri prin care îi felicită că au fost admişi şi le propun diverse oferte comerciale. Vă informăm că Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu comunică aprobarea proiectelor prin terţi, toate informările se fac în aplicaţie şi/sau pe e-mailul aplicantului! Nu favorizează aplicanţi, dosarele sunt evaluate după grila publicată pe site-ul granturi.imm.gov.ro! Nu este asociat cu firme care percep taxe pentru facilitarea obţinerii acestor fonduri!”, se precizează în comunicatul transmis de MEAT.

În acest context, Ministerul Economiei solicită aplicanţilor la schemele de ajutor de stat să urmărească canalele oficiale de comunicare ale ministerului.

“Pentru o informare corectă privind situaţia înscrierilor şi plăţilor pentru cele trei măsuri prevăzute în schema de ajutor de stat, vă rugăm să urmăriţi platforma oficială şi canalele oficiale de comunicare ale instituţiei”, se recomandă în comunicatul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Agerpres

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, faţă de luna noiembrie, în timp ce scăderi de preţuri mai consistente s-au consemnat la energia termică, citrice şi alte fructe meridionale precum şi la serviciile de apă, canal şi salubritate.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii, preţul cartofilor a urcat în decembrie cu 2,46% comparativ cu luna anterioară, dar s-au ieftinit cu 28,49% raportat la decembrie 2019.

Pe de altă parte, în luna decembrie citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 4,88% comparativ cu luna anterioară, şi cu 4,18% faţă de decembrie 2019.

Conform INS, combustibilii s-au scumpit cu 1,73% în decembrie faţă de noiembrie, iar faţă de luna decembrie 2019 s-au ieftinit cu 6,81%. Energia termică s-a ieftinit cu 1,04% în decembrie faţă de luna anterioară, dar s-a scumpit cu 2,76% faţă de ultima lună a anului 2019.

Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 26,76% în decembrie 2020 comparativ cu luna anterioară, şi cu 10,02% faţă de decembrie 2019.

Serviciile de apă, canal şi salubritate s-au ieftinit 0,2% în decembrie 2020 faţă de noiembrie, dar sunt mai scumpe cu 3,84% raportat la decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1% în luna decembrie a anului trecut în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar mărfurile nealimentare cu 1,01%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 – decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,3%”, se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a estimat o inflaţie de 2,1% la sfârşitul lui 2020 şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit Raportului asupra inflaţiei.

“Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)”, se spune în raport. AGERPRES