Dan Anton, la data faptelor judecător la Curtea de Apel Iaşi, a fost condamnat definitiv marţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani şi nouă luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Instanţa a mai dispus un termen de supraveghere de 4 ani pentru Dan Anton, perioadă în care acesta trebuie să presteze 100 de zile muncă în folosul comunităţii în cadrul Consiliului Local Iaşi – Direcţia de Asistenţă Comunitară sau Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat.

ÎCCJ i-a admis apelul lui Dan Anton şi i-a scăzut pedepsa dată în iulie 2017 de Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care îl condamnase la 4 ani şi 2 luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi îl achitase pentru violarea vieţii private, şantaj şi dare de mită.

În acelaşi dosar, Instanţa supremă a admis apelul declarat de Teodor Haucă, fost senator PD de Suceava în perioada 1996 – 2000, şi l-a achitat pentru trafic de influenţă. Acesta primise la Curtea de Apel Bucureşti 3 ani cu suspendare.

În schimb, omul de afaceri italian Renato Del Gatto a rămas cu o condamnare de 2 ani cu suspendare.

Totodată, Marina Moglan, concubina lui Anton Dan (având dublă cetăţenie română şi moldovenească), şi Mihaela Gabriela Prelipceanu, grefier la Judecătoria Iaşi, au fost achitate.

Decizia este definitivă.

Potrivit DNA, ca urmare a faptului că Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi, în 2014, a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a unei persoane (având dublă cetăţenie română şi moldovenească), pentru contrabandă, o rudă a acesteia a apelat la Teodor Haucă pentru ca acesta să îşi folosească influenţa asupra unor magistraţi din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea soluţionării favorabile a dosarului respectiv.

DNA preciza că, la 14 mai 2014, cu ocazia unei întâlniri organizate la un hotel din Iaşi, la care au participat printre alţii Haucă şi Anton, acesta din urmă le-a dat asigurări interlocutorilor săi că poate interveni pe lângă cei doi judecători învestiţi cu judecarea cauzei.

Procurorii susţin că, în intervalul 8 mai 2014 – 9 februarie 2015, în schimbul intervenţiei sale, dar şi pentru a garanta succesul demersurilor frauduloase, Dan Anton a cerut şi primit de la Haucă şi o altă persoană următoarele foloase: stingerea unei datorii pe care o avea la un avocat, prin încheierea unui contract de asistenţă juridică cu persoana trimisă în judecată, contra unui onorariu consistent (2.000 euro), şi achitarea unor servicii hoteliere şi de transport pe raza oraşului Chişinău, precum şi plata consumaţiei la un restaurant din localitatea Străşeni din Republica Moldova.

Magistraţii CA Iaşi au menţinut, în februarie 2015, pedeapsa de 4 ani şi 6 luni de închisoare faţă de persoana pentru care judecătorul Anton susţinuse că a intervenit.

„Începând cu 18 septembrie 2014, între Anton, concubina acestuia şi Renato Del Gatto au avut loc mai multe întâlniri al căror subiect îl constituia facilitarea intrării şi dezvoltării unor investiţii în infrastructură pe piaţa din Republica Moldova de către acesta din urmă. Aceste tatonări s-au concretizat în august 2015, când inculpatul Del Gatto i-a promis magistratului Anton o sumă consistentă, dar neprecizată de bani, pentru sine, şi un post de conducere într-o instituţie financiară, pentru inculpata Moglan. Dan Anton a fost de acord cu ‘oferta’ omului de afaceri, angajându-se că va interveni în acest sens atât pe lângă o persoană influentă din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, cât şi pe lângă unii membri din Guvernul acestui stat”, mai spuneau procurorii.

DNA menţiona că cei doi chiar i-au intermediat omului de afaceri o întâlnire cu unul dintre miniştrii Guvernului din Republica Moldova.

„La 27 februarie 2015, Anton, sprijinit de Marina Moglan, a pătruns în locuinţa fostului soţ şi, fără consimţământul acestuia, a instalat un mijloc tehnic de înregistrare video, disimulat într-un ceas electronic (achiziţionat de către o persoană de pe un site de vânzări online, din dispoziţia judecătorului şi plătit de acesta din urmă), în scopul obţinerii unor imagini care să conţină detalii din viaţa privată a acestuia.

Aceste filmări urmau să fie folosite ulterior de către cei doi inculpaţi în vederea şantajării persoanei respective, dar şi de a-l discredita pe acesta în faţa diferitelor organisme ale statului”, au reţinut anchetatorii.

Magistratul mai era acuzat că, în noiembrie 2014, beneficiind de ajutorul concubinei sale, Marina Moglan, l-a cointeresat material, prin oferirea unor sticle cu băuturi alcoolice, pe Cătălin Ion Popuşoi, agent de pază la o firmă care asigura securitatea unităţii şcolare frecventate de cei doi copii minori ai Marinei Moglan.

În schimbul acestor bunuri, agentul de pază trebuia să-i semnaleze magistratului orice vizită făcută de tatăl copiilor în cadrul unităţii şcolare.

În perioada mai 2014 – februarie 2015, după pronunţarea divorţului, fostul soţ al Marinei Moglan şi-a manifestat intenţia de a devoala în mass-media datele pe care le deţinea privind imoralitatea judecătorului Dan Anton, formulând mai multe plângeri penale.

DNA mai preciza că, pentru a-l descuraja şi pentru a-l determina pe acesta să înceteze demersurile iniţiate în justiţie sau făcute pe lângă alte autorităţi ale statului, Dan Anton l-a constrâns pe tatăl copiilor, prin ameninţare cu decăderea din drepturile părinteşti şi interdicţia de a mai intra în contact cu copiii, sens în care prin intermediul concubinei a introdus mai multe acţiuni în instanţă în baza unor documente obţinute în mod fraudulos.

Pe de altă parte, fostul senator Teodor Haucă a fost acuzat de DNA că, în iunie 2013, a acceptat promisiunea unor foloase viitoare, de la un om de afaceri (martor denunţător) şi a primit, în Chişinău, cinci sticle de coniac, în cuantum de 50 de euro, şi a pretins pentru Dan Anton achitarea unui dejun şi a unei nopţi de cazare în Chişinău.

„Aceste foloase au fost primite, în contextul în care inculpatul Haucă şi-a exercitat influenţa asupra unor funcţionari publici din Ministerul Transporturilor, determinându-i pe aceştia să emită un număr de trei licenţe de transport, pentru societatea martorului denunţător.

La 11 mai 2015, grefiera Prelipceanu a fost audiată de procurorii anticorupţie, în calitate de martor, ocazie cu care aceasta a fost întrebată în legătură cu natura mai multor mesaje text, tip sms, transmise de pe numărul său de telefon mobil pe numărul de telefon mobil al judecătorului.

Aceste mesaje cuprindeau în esenţă ameninţări formulate de către inculpată la adresa lui Dan Anton, privind o viitoare denunţare a acestuia la DNA, ca urmare a unor infracţiuni de corupţie şi despre care aceasta pretindea, în cuprinsul mesajelor, că are cunoştinţă.

Inculpata a precizat în declaraţia dată la momentul respectiv că acele ameninţări nu aveau nicio bază reală, dar, după încheierea audierilor, l-a contactat pe magistratul Anton, printr-un intermediar, pe care l-a instruit să utilizeze un limbaj codat şi să-l avertizeze pe acesta că este interceptat de către DNA, lucru care s-a şi întâmplat la 13 mai 2015”, mai susţineau anchetatorii. AGERPRES