Connect with us

ACTUALITATE

Un mare producător auto anunță că, în 2 ani, maşinile electrice le vor depăși în vânzări pe cele clasice

Publicat


Ford estimează că, până în 2022, vânzările de maşini electrice vor ajunge la un milion de unităţi şi le vor depăşi pe cele de vehicule tradiţionale, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Ford a lansat marţi la Salonul Auto de la Frankfurt o gamă nouă vehicule ce vor pregăti terenul pentru ca modelele electrificate să depăşească în câţiva ani, la nivel de vânzări, numărul cumulat de maşini cu motoare convenţionale.

“Pe măsură ce electrificarea devine curentul principal de dezvoltare al industriei auto, creştem substanţial numărul de opţiuni cu propulsie electrificată pentru clienţii noştri, care vor putea să aleagă varianta care se potriveşte cu nevoile lor”, a declarat Stuart Rowley, preşedinte Ford Europa, citat în comunicat.

“Prin facilitatea tranziţiei către un vehicul electrificat, estimăm ca până în 2022, majoritatea vânzărilor noastre de autoturisme să fie reprezentată de modele electrificate”, a adăugat el.

La începutul acestui an, compania a promis că fiecare model de autoturism nou Ford din Europa va include o opţiune electrificată, dezvăluind-şi planurile la evenimentul său dedicat “Go Electric”, care a avut loc la Amsterdam.

Printre vehiculele electrificate prezentate acum la Frankfurt se numără noile SUV-uri Kuga Plug-In Hybrid şi Explorer Plug-In Hybrid, precum şi noul Tourneo Custom Plug-In Hybrid, noul crossover compact Puma EcoBoost Hybrid şi noul Ford Mondeo Hybrid Wagon.

Noul SUV electric al Ford inspirat de modelul Mustang va fi lansat în 2020, cu o autonomie pur electrică estimată de 600 km, calculată prin intermediul procedurii World Harmonised Light Vehicle Test Procedure (WLTP), şi cu capacitate de încărcare rapidă.

În total, Ford intenţionează să lanseze opt vehicule electrificate anul acesta, care vor conduce la vânzarea a un milion de vehicule Ford de acest gen în Europa până la sfârşitul anului 2022. Alte 9 vehicule sunt planificate pentru a fi lansate până în 2024.

Modelul Puma Titanium X va fi lansat la Frankfurt, fiind echipat cu tehnologii standard care sunt de obicei rezervate limuzinelor. Acesta oferă huse detaşabile pentru scaune, scaune cu masaj lombar şi încărcare wireless pentru smartphone-urile compatibile.

De asemenea, Puma Titanium X oferă tehnologia EcoBoost Hybrid de tip mild-hybrid, cu un consum optimizat şi performanţă sporită – una dintre variantele de motorizare puse la dispoziţie de Ford, pe lângă cea full-hybrid cu auto-încărcare, cea plug-in hybrid şi cea electrică.

“Nu există o soluţie atotcuprinzătoare când vine vorba de electrificare – circumstanţele şi necesităţile de transport ale clienţilor diferă. Strategia noastră este să combinăm opţiunea potrivită de motorizare electrificată cu vehiculul potrivit, transformând experienţa clienţilor noştri cu astfel de maşini într-una mai agreabilă”, a declarat Joerg Beyer, directorul executiv al departamentului de Inginerie din cadrul Ford Europa.

Compania a anunţat detaliile noilor soluţii de încărcare pan-europene, care vor veni în sprijinul proprietarilor şi operatorilor de vehicule electrificate. Aceste noi soluţii îi vor ajuta pe clienţii de modele plug-in hybrid Ford să fie mai încrezători şi să ajungă confortabil la destinaţie.

Ford va avea parteneriate cu şase furnizori de energie din Europa, printre care Centrica în Marea Britanie şi Irlanda, pentru a instala panouri de încărcare domestice de tip wall-box, şi pentru a oferi tarife la energie verde care să asigure o încărcare mai rapidă şi mai ieftină pentru clienţi. O altă iniţiativă din cadrul parteneriatului cu NewMotion îi va ajuta pe şoferi să localizeze şi să plătească mai uşor încărcarea, la cele peste 118.000 puncte de încărcare din 30 de ţări.

De asemenea, o nouă experienţă Go Electric va fi lansată la Frankfurt, ajutându-i pe clienţi să înţeleagă cât de uşor pot face tranziţia către un vehicul electrificat.

Luni, agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a retrogradat ratingul atribuit producătorului auto american Ford Motor la nivelul “junk”, nerecomandat pentru investiţii, estimând că planul de restructurare de 11 miliarde de dolari va duce la diminuarea câştigurilor.

Moody’s a revizuit în scădere ratingul Ford, de la “Baa3” (cel mai mic calificativ din categoria “investment grade” – recomandat pentru investiţii) la “Ba1” (cel mai ridicat calificativ din categoria “junk”).

Reprezentanţii Ford au reacţionat, apreciind că afacerea de bază este robustă, iar bilanţul este solid.

Agenţia de evaluare financiară se aşteaptă ca restructurarea Ford să se extindă timp de câţiva ani şi să includă costuri de 11 miliarde de dolari. AGERPRES

ACTUALITATE

Airbus Helicopters România va asigura mentenanţa elicopterelor din Armata Bulgariei

Publicat

elicopter airbus
sursa foto: airbus.com

Airbus Helicopters România (AHRO), parte a grupului Airbus, a semnat, recent, un acord-cadru valabil pe cinci ani cu Ministerul Apărării din Bulgaria pentru acordarea de servicii de suport logistic integrat pentru asigurarea navigabilităţii elicopterelor de tip Panther şi Dauphin, a anunţat compania, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.

“Acest contract continuă colaborarea excelentă a Airbus Helicopters în România cu Guvernul de la Sofia. Anul trecut am predat Forţelor Navale bulgare un elicopter N3+ Dauphin pe care l-am recondiţionat la Braşov. Continuăm acum cu acest contract extins pentru flotele Panther şi Dauphin. Bulgaria este o ţară importantă pentru Airbus, fiind unul dintre cei mai mari operatori de elicoptere Airbus din regiune. Îi asigur pe partenerii noştri de toată implicarea pentru ca Forţele Navale şi Aeriene să se poată baza, în cele mai bune condiţii şi în orice moment, pe flota de elicoptere”, declară Georges Durdilly, directorul general al Airbus Helicopters în România.

Potrivit contractului, printre serviciile acordate clientului de către AHRO se numără înlocuirea echipamentelor în caz de defecţiune, livrarea de echipamente şi utilaje, reparaţii de echipamente şi inspecţii majore.

În plus, este prevăzută organizarea, de către Airbus, a unor cursuri teoretice şi practice pentru personalul Forţelor Navale bulgare, asistenţă tehnică în teritoriu şi remedierea defectelor, furnizarea de echipamente pentru utilizare temporară şi consultanţă tehnică gratuită privind exploatarea şi întreţinerea elicopterelor.

Airbus, lider mondial în domeniul aeronautic, al spaţiului şi al serviciilor conexe, a raportat, în 2018, venituri de 64 de miliarde de euro şi 134.000 de angajaţi la nivel mondial.

De asemenea, compania este lider european în furnizarea de aeronave-cisternă, de luptă, de transport şi pentru alte misiuni, precum şi una dintre cele mai importante companii spaţiale din lume. În domeniul elicopterelor, Airbus oferă cele mai eficiente soluţii civile şi militare în întreaga lume. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Conducerea Aeroportului ‘Avram Iancu’ a luat primele măsuri faţă de noul tip de coronavirus

Publicat

Conducerea Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj a anunţat că ia primele măsuri faţă de noul tip de coronavirus.

“Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a luat primele măsuri în ceea ce priveşte noul tip de coronavirus. Aeroportul Cluj vine în sprijinul pasagerilor săi atât prin distribuirea materialelor informative despre coronavirus, cât şi prin serviciile medicale existente în permanenţă pe aeroportul clujean. În acest sens, în terminalele de plecări şi sosiri, la biroul de informaţii, la cabinetul medical şi în zonele ghişeelor de check-in ale aeroportului, au fost afişate mai multe anunţuri de informare şi au fost distribuite pasagerilor flyere cu instrucţiuni referitoare la combaterea şi prevenirea noului tip de coronavirus”, se arată într-un comunicat trimis, joi, de aeroportul clujean.

De asemenea, Aeroportul Cluj “colaborează în permanenţă” cu autorităţile din domeniul sănătăţii publice, cu autorităţile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aeroportului, dar şi cu companiile aeriene “pentru implementarea tuturor măsurilor de precauţie” în ceea ce priveşte cazurile de pneumonii cu coronavirus.

“Asistenţii medicali din cadrul Aeroportului Cluj oferă sprijin tuturor pasagerilor care au nevoie de sfaturi sau îngrijiri medicale”, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Dezvoltării: Peste 600 de milioane lei, alocaţi localităţilor pentru plata lucrărilor executate prin PNDL

Publicat

ministru

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a anunţat joi că a alocat peste 608 milioane de lei unităţilor administrativ-teritoriale pentru asigurarea plăţilor către antreprenori.

Suma a fost aprobată în urma solicitărilor depuse de unităţi administrativ-teritoriale în perioada 22 – 29 noiembrie 2019 pentru decontarea bunurilor, a serviciilor sau a lucrărilor executate pentru 1.032 de obiective de investiţii, finanţate prin cele două etape ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

“PNDL continuă, nu închidem şantierele şi continuăm achitarea facturilor pentru lucrările executate în conformitate cu clauzele contractuale. Însă nu vom plăti lucrări de mântuială şi neregulile vor fi transmise organelor de cercetare abilitate. Vreau calitate, nu risipă de bani publici!”, a declarat ministrul Ion Ştefan, conform unui comunicat transmis AGERPRES joi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Analiză: Moldova şi Ţara Românească, mai separate ca oricând, la 161 de ani de la Mica Unire

Publicat

1 decembrie

Cele două foste principate, Moldova şi Ţara Românească, sunt mai separate decât oricând din punct de vedere economic la 161 de ani de la momentul la care au ales să se unească, potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames.

În prezent nu există un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, relevă analiza citată.

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

“Acum 161 de ani, românii din Moldova şi Ţara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi şi avantaje egale pentru toţi locuitorii. Anii au trecut şi, dincolo de politică, de unirea administrativă şi de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investiţiilor regionale şi al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece. Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând”, consideră analiştii Frames.

Ţara Românească, în principal Bucureştiul şi Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, Bucureşti-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul naţional, cifrat la 1.040 de miliarde de lei. La polul opus, cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava şi Neamţ), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an nu se întrevede o îmbunătăţire a situaţiei în condiţiile în care CNP estimează că Regiunea Bucureşti-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde de lei.

“Estimările indică o adâncire a discrepanţelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş şi celelalte judeţe din Ţara Românească confirmă această tendinţă. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 miliarde de lei pentru zona Capitalei, până în 2023, şi de numai 39,3 miliarde de lei pentru cele cinci judeţe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est”, arată analiza Frames, remisă joi AGERPRES.

În acest context, Adrian Negrescu, managerul Frames, afirmă că Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanţii de la Bucureşti, lobby-ul local nu a funcţionat, iar politicienii şi administratorii din judeţele Moldovei nu au reuşit să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor şi creşterea nivelului de trai.

“Dincolo de perioada comunistă, când discrepanţele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forţată, după Revoluţie, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiţii în infrastructură şi a întârziat să ofere oportunităţile de business care să atragă investitori”, a arătat Adrian Negrescu.

Potrivit Frames, după ce, în anii 90, judeţele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat şi aceste business-uri s-au închis, iar forţa de muncă a început să emigreze masiv spre Occident şi în zonele mai bogate din ţară, precum Bucureştiul. La polul opus, Ţara Românească, regiune în care Bucureşti-Ilfov reprezintă principalul pol de atracţie pentru investitori, a beneficiat de investiţii, de politici publice, de facilităţi care au adus o creştere economică substanţială, care au atras ca un magnet forţa de muncă, inclusiv din Moldova.

Aşa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, Bucureşti-Ifov să atragă investiţii străine directe de 49,2 miliarde de euro la nivelul anului 2018, iar judeţele din Nord-Estul ţării de numai 1,92 miliarde de euro.

Şi salariile, principalul indicator al prosperităţii populaţiei, au evoluat diferit în cele două regiuni. Dacă în Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, în Bucureşti, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3.946 lei, în creştere cu 1.555 lei.

Singurul judeţ care se apropie de situaţia din Capitală, din prisma salariilor, este Iaşiul care, pe fondul evoluţiei economice pozitive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureştiul.

“Situaţia oarecum prosperă din Bucureşti-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Ţara Românească. Şi aici, discrepanţele între locuitorii din Capitală şi din celelalte judeţe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea judeţelor din Bărăgan şi Oltenia”, arată analiza Frames.

Mai mult, lipsa infrastructurii şi scăderea puternică a forţei de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, şi într-un recul semnificativ în privinţa apetitului pentru business, comparativ situaţia din Ţara Românească. Astfel, dacă în 2008 în cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est se înfiinţau 15.363 de firme şi PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerţului erau înregistrate 101.122 societăţi active în Moldova, faţă de 220.625 cât erau în Bucureşti.

Analiştii subliniază, în context, că situaţia din Moldova nu este una unică la nivel naţional în condiţiile în care, cu excepţia unor poli de creştere economică, concentraţi în jurul oraşelor mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov şi Sibiu, restul judeţelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

Potrivit acestora, actuala situaţie economico-socială riscă să se agraveze. “Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forţei de muncă, scăderea natalităţii se vor acumula şi se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească şi mai mult”, arată analiza Frames.

Ieşirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experţilor, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă şi prin direcţionarea fluxurilor investiţionale către zonele defavorizate, cu acordarea de facilităţi fiscale.

“Avem prea multe judeţe, o birocraţie mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărţii României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri şi proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură şi voinţă politică. România este, din păcate, de prea mulţi ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor”, a subliniat managerul Frames.

Analiza firmei de consultanţă a fost realizată pe baza datelor publice de la Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică şi Registrul Comerţului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe judeţele din Regiunea Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov. AGERPRES

Citește mai departe