Un medic clujean, dr. Horia Maniu, propune o metodă inedită de cercetare pentru anihilarea SARS-CoV-2, cu radiaţie ionizantă, radiaţie care ar putea influenţa câmpul electrostatic al virusului, iar ideea sa este susţinută de specialişti în domeniu.

"Studiind rezultatele unor cercetători chinezi, am descoperit că există posibilitatea modificării câmpului electrostatic prin expunerea SARS-CoV-2 la un fascicul de radiaţie ionizantă, cu potenţiale modificări funcţionale sau chiar structurale ale virusului SARS-CoV-2, care să-i atenueze cel puţin infecţiozitatea sau chiar să o anuleze", a declarat, pentru AGERPRES, dr. Horia Maniu.

Prof. Dr. Gabriel Kacso, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, medic primar de radioterapie şi oncologie medicală, coordonatorul echipei medicale din Centrului de Radioterapie Amethyst Cluj, susţine ideea medicului clujean.

"Cred că sunt două paliere de cercetare. Unul este la nivelul analizei virusului SARS-CoV-2, care ne-a demonstrat că este un adversar redutabil. Acolo sunt patru proteine care interacţionează între ele şi care îi dau un anumit comportament. Este proteina spyke (S), proteina de înveliş (E), proteina de membrană (M) şi nucleocapsida (N). Cele mai importante sunt comunicările între M şi N şi acolo, acest câmp electrostatic care le menţine într-o anumită formă şi care influenţează multiplicarea virală şi, prin comunicarea cu proteina S, infecţiozitatea, acolo le putem influenţa cu diverse forme de energie aplicate din exterior", a declarat, pentru AGERPRES, Gabriel Kacso.

Profesorul clujean mai spune că energiile dinafară pot influenţa câmpul electrostatic al SARS-CoV-2, adăugând că cercetările ar trebui să fie făcute cu mare atenţie şi că, eventual, să fie făcute într-o primă fază pe virusuri cu structură asemănătoare celui care provoacă boala COVID-19.

"Această energie suplimentară care vine dinafară modifică câmpul electrostatic, energiile care se creează între aceste reziduuri din proteinele respective. Inclusiv radiaţiile ionizante, cele pe care le folosim pentru diagnostic, radiaţia x sau pentru terapie. Acelea, pe de o parte, le putem investiga în modificarea comportamentului virusului. Aceasta înseamnă cercetare cu toate regulile respectate cu scrupulozitate, pentru că nu poţi să te joci cu asemenea virusuri în cultură. Trebuie nivele de securitate.

Nici noi nu putem deplasa razele noastre, că-s ditamai acceleratoare sau aparate, nu le putem scoate să iradiem oriunde, nici ei nu pot scoate culturile de virus SARS-CoV-2 din laboratoare şi atunci o cale de mijloc este să folosim modele de virus hepatitic SARS (...) care nu are nocivitatea ticălosului care dă COVID-19 şi să vedem ce iese", explică Gabriel Kacso.

Horia Maniu, care este medic stomatolog şi fost cadru didactic la UMF Cluj-Napoca, a contactat o serie de medici şi cercetători din România şi din lume pentru a încerca să-şi concretizeze ideea.

"Noi ne oferim tehnica disponibilă pentru a face această etapă de iradiere pe culturi de celule, pe modele experimentale, în măsura în care planul poate fi dezvoltat în condiţii de siguranţă în culturi de celule oferite de institute de virologie.

Modelul viral cred că poate fi împrumutat din datele publicate deja, acel model de hepatită, ne trebuie o analiză, rezonanţă magnetică, în spectroscopie, ca să putem să punem în evidenţă aceste reziduuri, legături între proteine.

Aceasta s-ar face la universităţi tehnice, care ar fi un alt partener, pe lângă institutele de virologie, care furnizează culturile de celule. Expunerea lor la diverse forme de energie, inclusiv radiaţie ionizantă, poate fi făcută în diverse instituţii. Poate că şi la câmp magnetic reacţionează foarte bine. Nu ştim ce va genera această cercetare", a mai spus Gabriel Kacso.

AGERPRES