ECONOMIE
Un nou mecanism pentru scăderea preţului electricităţii, propus de Comisia Europeană
Comisia Europeană a propus marţi un nou mecanism prevăzut să conducă la diminuarea preţurilor la electricitate, ca opțiune la varianta plafonării preţului gazelor naturale folosite în producţia de energie electrică, o idee care provoacă în continuare diviziuni în rândul statelor membre, transmite AFP.
Miniştrii europeni ai Energiei, reuniţi marţi la Luxemburg, vor dezbate această nouă propunere a Comisiei, care se adaugă proiectelor prezentate deja de Executivul comunitar în data de 18 octombrie pentru a reduce preţurile la energie. AFP precizează că noua propunere nu face parte din „foaia de parcurs” adoptată cu prilejul summitului şefilor de stat şi de guvern din UE, care a avut loc joi şi vineri.
La summitul lor, liderii UE au cerut Comisiei să vină cu „decizii concrete” cu privire la un întreg set de măsuri, precum achiziţiile comune de gaze, reglementarea pieţei angro de gaze dar şi, în pofida reticenţelor exprimate de Germania, o plafonare a preţului gazelor naturale utilizate în producţia de electricitate.
Această variantă, deja aplicată în Spania şi Portugalia, constă în reducerea facturilor cu gazele naturale ale operatorilor de centrale electrice, diferenţa dintre preţul de piaţă şi cel plafonat fiind acoperit printr-o subvenţie de la stat, în ideea de a conduce la o scădere a preţului electricităţii.
Cu toate acestea, într-un document remis statelor membre şi consultat de AFP, Comisia Europeană estimează că extinderea acestei soluţii la nivelul întregii UE ar avea efecte foarte inegale.
De exemplu, cu un plafon de preţ de 100-120 de euro pentru un Megawatt-oră, operatorii de centrale electrice pe gaze ar fi stimulaţi să achiziţioneze o cantitate mai mare de gaze naturale, ceea ce riscă să majoreze consumul european de gaze cu „cinci până la nouă miliarde metri cubi”.
Un nou mecanism pentru scăderea preţului electricităţii, proăus de Comisia Europeană. Ce risc există
În plus, exist riscul creşterii exporturilor în afara UE (în Marea Britanie, Elveţia şi Balcani) a electricităţii produse pe baza gazelor subvenţionate de europeni. În sfârşit, costurile cu subvenţiile variază foarte mult, astfel că ţările care au multe centrale electrice pe gaze (Germania, Ţările de Jos şi Italia) ar plăti o factură foarte mare. Pe de altă parte, câştigători ar fi marii importatori de electricitate produsă pe bază de gaze naturale. „Cel mai mare beneficiar net ar fi Franţa”, se arată în documentul Executivului comunitar.
Ca alternativă, Bruxelles-ul propune o „metodă mai structurală”, care are şi avantajul că ar putea fi aplicată „foarte rapid”, pentru a acţiona asupra preţurilor la electricitate, prin majorarea componentei din contracte care fixează în avans preţul primit de producătorii de electricitate pe bază de regenerabile şi energie nucleară, în funcţie de costul lor real de producţie. Aceasta ar reduce automat volumele de electricitate vândute la preţ angro pe piaţa indexată cu cea a gazelor.
Un nou mecanism pentru scăderea preţului electricităţii, propus de Comisia Europeană. Ce a spus ministrul francez al Tranziției Energetice
„Dacă va apărea un alt mecanism, îl voi primi cu braţele deschise. Însă sigur este că aşa-numitul „model iberic” există în Europa, funcţionează şi arată că este eficient: este importantă să îl analizăm până la capăt”, a reacţionat ministrul francez al Tranziţiei Energetice, Agnčs Pannier-Runacher la sosirea sa la reuniunea de la Luxemburg.
Chiar dacă sunt divizaţi când vine vorba de intervenţiile pe piaţă, miniştrii europeni ai Energiei vor încerca să cadă de acord cu privire la modalităţile pentru achiziţiile comune de gaze la scara UE, o măsură care se bucură de consens în rândul celor 27 de state membre. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
FOTO. Accident cu patru mașini, la intrarea în Florești. O tânără a ajuns la spital
FOTO. Ramona Strugariu, copreședinta REPER, și-a lansat candidatura la Primăria Cluj-Napoca
Duminica Floriilor: Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații religioase pentru credincioși, cu o săptămână înainte de Înviere
Două femei din Blaj, specializate în furt de haine din magazinul Pepco, trimise în judecată. Au sustras zeci de produse
FOTO. Elevii clujeni au dominat podiumul la Olimpiada Națională de Pedagogie și Psihologie
VIDEO Sportiva din Alba Iulia, Mihaela Mih Dehlean a devenit campioană balcanică la culturism. Mesaj emoționant postat pe Facebook
FOTO. ISU Cluj a operaționalizat centrul SMURD din Jucu
