La data de 31 martie 2023, 3,9 milioane de cetățeni din afara Uniunii Europene care au fugit din Ucraina ca urmare a invaziei rusești din 24 februarie 2022 aveau un statut temporar de protecție în statele membre ale UE.

Principalele ţări care găzduiesc beneficiarii de protecţie temporară din Ucraina sunt Germania (1.067.755 persoane; 27% din total), Polonia (976.575; 25%) şi Cehia (325.245; 8%), arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În România, la 31 martie 2023, erau 124.035 de cetăţeni care au fugit din Ucraina.

Comparativ cu finalul lunii februarie 2023, numărul beneficiarilor de protecţie temporară din Ucraina a scăzut în UE (minus 116.930; 3%), în urma procedurilor de radiere a statutelor lor de protecţie temporară.

Cele mai semnificative scăderi au fost observate în Cehia (minus 122.585; 27%), Suedia (minus 23.635; 49%) şi Polonia (minus 17.180; 2%), creşteri fiind înregistrate în Germania (33.125; 3%), Italia (7.430; 5%) şi România (6.640; 6%).

Eurostat precizează că datele prezentate se referă la acordarea protecţiei temporare pe baza implementării deciziei Consiliului Uniunii Europene 2022/382 din 4 martie 2022, care stabileşte existenţa unui unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina, din cauza invaziei militare a Rusiei, şi are ca efect introducerea protecţiei temporare.

Un număr de 3,9 milioane de ucraineni beneficiau în UE de protecţie temporară, la sfârșitul lunii martie 2023. UE a activat Directiva privind protecţia temporară

Comparând populaţia fiecărui stat membru UE, cel mai ridicat număr de beneficiari de protecţie temporară la o mie de persoane, în martie 2023, a fost observat în Cehia (30,9), Estonia (27,8), Polonia (25,9), Lituania (24,2) şi Bulgaria (22,5), în timp ce în UE nivelul era de 8,7.

La finalul lunii în martie 2023, cetăţenii ucraineni reprezentau 98% din beneficiarii de protecţie temporară. Femeile adulte reprezentau aproape jumătate (47%; majoritatea cu vârsta între 35-64 ani) din beneficiarii de protecţie temporară în UE. Copii reprezentau uşor mai mult de o treime (35%), iar bărbaţii adulţi mai puţin de o cincime (18%) din total.

La 4 martie 2022, UE a activat Directiva privind protecţia temporară.

Directiva UE a fost adoptată în 2001, în urma strămutărilor masive cu care s-a confruntat Europa din cauza conflictelor armate din Balcanii de Vest, în special din Bosnia şi Herţegovina şi din Kosovo.

Protecţia temporară este un mecanism de urgenţă al UE care este activat în cazul excepţional al unui aflux masiv pentru a acorda protecţie colectivă persoanelor strămutate li a reduce presiunea asupra sistemelor naţionale de azil ale ţărilor UE.

Un număr de 3,9 milioane de ucraineni beneficiau în UE de protecţie temporară, la sfârșitul lunii martie 2023. Protecţia temporară a fost acordată iniţial pentru un an

Sistemul de protecţie temporară permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UR: drepturi de şedere , acces la piaţa muncii, la locuinţe, asistenţă socială şi medicală, , iar pentru copii şi adolescenţi neînsoţiţi tutelă şi acces la educaţie.

Protecţia temporară a fost acordată iniţial pentru un an şi a fost extinsă până în martie 2025.

În România, din data de 18 martie 2022 şi până în 24 februarie 2023, au fost emise 118.493 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare.

De asemenea, la un an de la începutul războiului din Ucraina, aproape 3.800 de copii refugiaţi sunt înscrişi ca audienţi în şcolile şi grădiniţele din România, potrivit ministrului Educaţiei, Ligia Deca,

Din data de 18 martie 2022 şi până în prezent, au fost emise 118.493 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare.Agerpres