ECONOMIE
Un oraș din România renunţă la contractul semnat cu Blue Air
Consiliul Judeţean (CJ) Arad renunţă la contractul semnat cu Blue Air în luna iunie, în urma căruia din noiembrie ar fi trebuit să fie operate 14 zboruri pe săptămână de pe Aeroportul Internaţional Arad către patru destinaţii, cu un sprijin financiar de 600.000 de euro acordat de autorităţi şi aprobat de Comisia Europeană.
Consilierii judeţeni au aprobat, marţi, încetarea contractului cu Blue Air, invocând că există un punct de vedere al Consiliului Concurenţei conform căruia compania aeriană nu s-ar încadra la acordarea ajutorului financiar.
Încetarea contractului va avea loc prin acordul părţilor, conform hotărârii adoptate de consilieri.
Vicepreşedintele CJ Arad Răzvan Cadar a amintit că, în luna aprilie, Comisia Europeană a aprobat alocarea unui ajutor de stat de către Consiliul Judeţean Arad către companii de transport aerian care au fost afectate de pandemia de COVID-19.
Un oraș din România renunţă la contractul semnat cu Blue Air: singura companie care şi-a manifestat interesul
Consiliul Judeţean Arad, prin Hotărârea 151 din 19.04.2022, a aprobat Schema de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii companiilor aeriene de pe Aeroportul Arad, iar prin Hotărârea nr. 215 din 10.06.2022 Consiliul Judeţean Arad a aprobat încheierea Contractului de acordare a ajutorului de stat cu SC Blue Air Aviation SA, acesta fiind semnat la data de 30 iunie 2022.
„Menţionez că Blue Air a fost singura companie care şi-a manifestat interesul pentru un asemenea contract de subvenţionare a zborurilor. CJ Arad a trimis o solicitare către Consiliul Concurenţei, privind emiterea unui punct de vedere privind îndeplinirea de către Blue Air a condiţiilor de eligibilitate prevăzute de schema de ajutor de stat. Consiliul Concurenţei, care a avizat în primă fază acordarea ajutorului de stat către Blue Air, a decis ulterior că această companie nu poate beneficia de ajutorul financiar acordat de administraţia judeţeană pentru a opera de pe Aeroportul Arad”, a precizat Răzvan Cadar.
El a adăugat că în răspunsul primit de la Consiliul Concurenţei se arată că „Blue Air a beneficiat în anul 2020 de două ajutoare de stat sub formă de garanţii autorizate de Comisia Europeană: unul a avut ca obiectiv salvarea societăţii, în vederea depăşirii situaţiei economice financiare dificile cu care s-a confruntat, iar al doilea a avut drept scop acoperirea pierderilor provocate de pandemia COVID-19”.
Valoarea totală a ambelor ajutoare a fost de aproximativ 62,13 de milioane de euro, a transmis Consiliul Concurenţei.
„În consecinţă, Blue Air nu poate beneficia de ajutorul de stat acordat de Consiliul Judeţean Arad”, se mai arată în răspunsul transmis CJ Arad.
„Având în vedere rezoluţia Consiliului Concurenţei, Consiliul Judeţean Arad a hotărât încetarea contractului cu Blue Air, de comun acord a părţilor. Am activat punctul 7.1 din cadrul articolului 7 din contractul semnat între cele două părţi, punct care specifică faptul că documentul poate fi modificat cu consimţământul părţilor contractante cu aprobarea prealabilă a Consiliului Judeţean Arad, prin încheierea unui act adiţional”, a spus Răzvan Cadar.
Un oraș din România renunţă la contractul semnat cu Blue Air: schemă românească
Comisia Europeană anunţase în 5 aprilie că a aprobat o schemă românească în valoare de un milion de euro pentru a sprijini companiile aeriene care îşi încep activitatea pe Aeroportul Internaţional Arad. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat. În cadrul schemei, ajutorul lua forma unor subvenţii directe de până la 600.000 de euro pe întreprindere. Măsura era menită să sprijine activitatea operatorilor aerieni şi redresarea economică a regiunii, în contextul pandemiei de coronavirus.
Conform contractului semnat în luna iunie de CJ Arad cu Blue Air, compania urma să asigure zboruri către patru destinaţii, în total 14 curse pe săptămână, în urma ajutorului de 600.000 de euro aprobat de Comisia Europeană. Cursele urmau să fie către Paris, Stuttgart, Milano şi Bucureşti.
În ultimii ani, Aeroportul Arad nu a mai avut curse regulate de pasageri, ci doar curse turistice charter pe timpul verii. AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Cum a fost păcălit un bărbat din Sebeș, care voia să cumpere un scuter electric de pe internet. Câți bani a pierdut
Substanțe de protecția plantelor, confiscate de polițiști de la o societate din Vinerea. Ce au descoperit oamenii legii
Săptămâna Verde la Școala „Simion Lazăr” Lunca Mureșului. Ateliere în engleză pentru copii, alături de studenți, despre natură
LOCURI de MUNCĂ în ALBA: 564 de posturi la Alba Iulia, Sebeș, Aiud, Blaj, Cugir și alte localități din județ. Oferta prin AJOFM
BLOCAJ pe DN1 în Florești. S-a spart conducta principală de canalizare care traversează localitatea
Vremea în România până la jumătatea lunii mai: Variații mari de temperatură și multe ploi. Prognoza meteo pe patru săptămâni
Atenționare meteo de VREME REA: Cod galben în Alba și alte județe din țară. Ploi abundente și vânt puternic
