Un pacient care a fost testat pozitiv cu COVID-19 timp de 16 luni, până la moartea lui, reprezintă cazul cu cea mai îndelungată infecţie provocată de noul coronavirus, potrivit unui studiu dedicat evoluţiei virusului SARS-CoV-2 la persoane imunodeprimate, informează AFP.

Pacientul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost testat pozitiv pentru prima dată la jumătatea anului 2020 şi prezenta probleme respiratorii. El a continuat să iasă pozitiv la toate testele efectuate (aproximativ 45) până la moartea lui, survenită la 505 zile după prima diagnosticare, a anunţat vineri Gaia Nebbia, coautoare a studiului.

Acesta este cel mai îndelungat caz cunoscut de COVID-19, potrivit unui comunicat publicat de organizatorii Congresului european pentru microbiologie şi boli infecţioase, care se desfăşoară la Lisabona din 23 aprilie până pe 26 aprilie şi unde va fi prezentat acest studiu.

Cazurile a nouă pacienţi imunodeprimaţi

Cercetarea, realizată de cercetători de la King’s College din Londra şi de la spitalul londonez Guy’s and St. Thomas, a analizat între martie 2020 şi decembrie 2021 cazurile a nouă pacienţi imunodeprimaţi care prezentau o infecţie acută cu noul coronavirus.

Toţi au ieşit pozitiv timp de cel puţin opt săptămâni, iar doi dintre ei au rămas infectaţi mai mult de un an. Dintre cei nouă pacienţi,. patru au murit şi patru au sfârşit prin a se vindeca. Un ultim bolnav era încă infectat la începutul anului 2022, la 412 zile după ce a fost testat pozitiv pentru prima dată.

„Pacienţii imunodeprimaţi cu o infecţie persistentă au puţine şanse de supravieţuire, iar noi strategii de tratamente sunt necesare în mod urgent pentru a pune capăt infecţiei lor”, a declarat Gaia Nebbia.

Studiul viza studierea mutaţiilor virusului SARS-CoV-2 la pacienţii infectaţi timp de mai multe luni

Studiul viza studierea mutaţiilor virusului SARS-CoV-2 la pacienţii infectaţi timp de mai multe luni. La unul dintre bolnavi, virusul era purtător al unui număr de 10 mutaţii apărute separat în cadrul mai multor variante majore, mai ales Alfa, Gama şi Omicron.

„Am vrut să caracterizăm evoluţia virală la aceşti indivizi care pot acumula mutaţii pe parcursul infecţiei lor persistente. Este una dintre ipotezele analizate pentru a explica apariţia variantelor”, a explicat Gaia Nebbia. Ea a subliniat că mutaţii ale virusului au fost observate la cinci dintre cei nouă bolnavi.

Potrivit estimărilor publicate vineri de Oficiul naţional pentru statistică din Marea Britanie, 38,5 milioane de persoane au avut COVID-19 în Anglia între sfârşitul lunii aprilie 2020 şi jumătatea lunii februarie 2022, reprezentând 70% din populaţia locală. Agerpres