Un râs mascul adult, capturat în Parcul Natural Putna, în zona satului Greşu, va fi relocat în Slovenia pentru refacerea genetică a acestei specii de prădător în zona Munţilor Dinari, în cadrul proiectului european LIFE Lynx, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB). 

„Beneficiarul principal al proiectului internaţional LIFE Lynx, în care noi (ACDB – n.red.) suntem parteneri, este Serviciul Forestier Sloven şi Ministerul Mediului din Slovenia. Nevoia este legată de conservarea râsului în regiunea Munţilor Dinari şi în restul Alpilor, unde populaţia a fost puternic afectată genetic de consangvinitate şi fără infuzie de resursă genetică nouă, tot din Carpaţi, şansele de supravieţuire ale speciei sunt nule. Râsul a fost capturat în siguranţă, în 12 februarie, în zona satului Greşu şi se află în momentul de faţă în carantina de la Petreşti, la Centrul pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice al asociaţiei noastre. Este vorba de un mascul adult, perfect sănătos, cu o vârstă estimată între 5 şi 7 ani şi o greutate de 23 de kilograme”, a declarat, pentru AGERPRES, Mihai Pop, cercetător în cadrul ACDB.

Râsul, capturat cu ajutorul unor cuşti capcană, s-a adaptat foarte bine la condiţiile de carantină de la Petreşti şi va fi supus unor teste biologice, condiţie obligatorie pentru relocarea în Slovenia. 

„În cadrul centrului de la Petreşti am făcut o carantină pentru acest exemplar şi încercăm să-l monitorizăm. Râsul s-a adaptat foarte bine la condiţiile de carantină. Am avut emoţii, pentru că protocolul prevede că, dacă râsul nu se adaptează în 48 de ore maxim la condiţiile de carantină, trebuie să-l eliberăm. Dar animalul este ok. Ziua doarme şi noaptea devine activ. Nu am sesizat un comportament anormal, care să ne facă să credem că ar fi vreo problemă. Urmează să facem tot ce ţine de partea de analize biologice, veterinare, prima condiţie pentru a-l putea trece graniţa. Sperăm ca la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, dacă merge totul bine să putem să-l ducem (în Slovenia – n.red.). Dacă or să apară complicaţii şi nu o să putem să-l ducem, îi vom da drumul de unde l-am capturat”, a precizat Mihai Pop.

Potrivit acestuia, populaţia de râs din zona Carpaţilor Orientali şi a celor de Curbură este de circa 1,2 – 1,5 exemplare la 10.000 hectare, fiind cifrată între 1.500 şi 2.000 de exemplare. 

În Vrancea există unul dintre puţinele habitate din Europa care permit o dezvoltare adecvată pentru populaţiile de carnivore din zonă.

„În Vrancea s-a derulat unul dintre primele proiecte care au folosit tehnici moderne, respectiv camere cu senzori, o inovaţie la acel moment pentru România. Munţii Vrancei şi Carpaţii de Curbură în general stau bine la toate populaţiile de carnivore, cel puţin din perspectiva habitatelor, fiind o suprafaţă foarte compactă. Aici nu există localităţi, nu există drumuri, e una dintre cele mai compacte zone pentru faună sălbatică mamiferă din Europa”, a declarat directorul Parcului Natural Putna, Ion Militaru. 

ACDB a fost înfiinţată oficial în anul 2003 şi a desfăşurat până în prezent nouă proiecte dedicate managementului ariilor protejate, şapte proiecte dedicate conservării speciilor de carnivore mari şi două iniţiative dedicate dezvoltării comunităţilor din ariile protejate. În 2004, ACDB a înfiinţat Centrul pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice de la Petreşti, cu scopul de a salva şi reabilita exemplare de faună sălbatică, iar din 2010 este custode al ariei naturale protejate Lunca Siretului Inferior.

AGERPRES