Connect with us

EDUCATIE

Un român este elevul-miracol din Italia. Cel mai bun din peste 60 de mii de candidați la admiterea la Medicină

Publicat

norbert
FOTO: Corriere della Sera
Un tânăr român, care locuiește cu părinții lângă Milano este considerat în Italia elevul-miracol al generației de liceeni din acest an. El a intrat la primul din 60.000 de candidați la cea mai prestigioasă facultate de medicină din Italia.Chiar și cotidianul Corriere della Sera prezintă performanța elevului Norbert din Castellanza , care intrat la facultatea de medicină dentară primul din 60.000 de candidați si care nici măcar nu este italian. ”Norbert e român, scrie Corriere, si a ajuns in Italia acum 13 ani, odată cu părinții săi.”

Din interviu aflam că pe elev îl cheamă Norbert Kereszeny , are 19 ani, si că vine din Sighetu Marmației, unde a trăit înainte de a ajunge în Castellanza, pe lângă Milano, unde s-a pregătit pentru a fi primul pe Italia.

Norbert, cel mai bun (din peste 60 de mii de candidați din Italia) la testul pentru Medicină

Cel mai bun rezultat al său: 82,4 puncte din maxim 90. «Testul? Nu mă deranjează, sondează capacitatea de a raționa bine ». Și dezvăluie: «Mă pregăteam pentru al treilea liceu» spune Norbert în interviul pe l-a dat jurnalistei de la Corriere Della Sera.

”La ora 8 dimineața zilei de 1 octombrie, Norbert Kereszeny din Castellanza (Va) și-a asociat numele cu abrevierea «15MP9MM4SKQ7211», care în clasamentul testului de Medicină publicat de Ministerul Educației corespundea celor mai buni dintre cei peste 60 de mii de studenți care au terminat pe 3 septembrie chestionarul.

Și a avut confirmarea: este primul, cel mai bun dintre medicii aspiranți care vor merge să ocupe cele 11.658 de locuri disponibile la facultățile de Medicină și Chirurgie și Stomatologie și Protetică Dentară din toată Italia. El a marcat 82,4 din maxim 90.

Norbert vrea să se întoarcă România să-și viziteze bunicii și să sărbătorească cu prietenii din țară, faptul că a fost admis primul la universitatea de medicină din Italia.

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

EDUCATIE

Cifre îngrijorătoare: Doar jumătate dintre elevii intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să treacă de Bacalaureat

Publicat

sala clasa11.jpg

Dezastru în învățământul românesc: doar unu din doi copii înscrişi în clasa I ajung să ia Bacul. Potrivit Ziarului Financiar, situația este generată de degradarea competenţei corpului profesoral din cauza salariilor mici şi neglijarea investiţiilor în infrastructura şcolară.

Cu toate proiectele de reformă în educaţie, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat Bacalaureatul.

Însumate pentru o perioadă de cinci ani, da­tele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat exa­menul de bacalaureat, arată datele centra­lizate de ZF.

Acesta este rodul a 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare.

În loc să urmeze exemplul şcolilor private, să preia modelul şcolilor turceşti, franceze, britanice sau europene din Bucureşti şi să construiască şi ei campusuri şcolare, liderii politici precum Ponta sau Năstase au ales soluţia individuală şi şi-au înscris copiii la şcoli private, lăsând sectorul de stat în paragină.

Dacă în sectorul medical acum patru ani sub conducerea PSD/Dragnea s-a oprit hemoragia de valori prin triplarea salariilor, în şcoli ajung acum să lucreze ca profesori cel mai prost plătiţi absolvenţi dintr-o generaţie.

Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net.

Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EDUCATIE

FOTO: Şapte medalii, obţinute de către elevii români, la Olimpiada Internaţională de Geografie pentru Europa

Publicat

olimpiada geografie

Loturile olimpice de geografie (juniori şi seniori) au obţinut şapte medalii în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Olimpiadei Internaţionale de Geografie pentru Europa, transmite Ministerul Educaţiei.

Au fost obţinute patru medalii la juniori şi trei medalii la seniori.

În secţiunea rezervată juniorilor, s-au impus:
– Andreea Şoie (clasa a IX-a/Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara” din Hunedoara) şi Vlad-Luca Orşa (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Constantin D. Loga” din Timişoara) – medalii de aur
– Ianis Răzvan Costin Cojocaru (clasa a VIII-a/Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Piteşti) – medalie de argint;

– Tudor-Alexandru Minaev (clasa a X-a/Colegiul National „Gh. M. Murgoci” din Brăila) – medalie de bronz.

Şapte medalii, obţinute de către elevii români, la Olimpiada Internaţională de Geografie pentru Europa: În competiţia seniorilor:

– Andrei Fedorenciuc (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi) a obţinut o medalie de aur;

– Svenja Alexia Papirowski (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti) şi Andrei Ionescu (clasa a X-a Complexul Educaţional „Lauder-Reut” din Bucureşti) au intrat în posesia unor medalii de bronz.

Din echipa de seniori a făcut parte şi Matei Mirea (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti).

Loturile României au fost coordonate de Mihaela Cornelia Fiscutean (Colegiul Naţional din Iaşi) şi Cristina Pârvu (Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare) şi Sebastian Florescu (ISJ Argeş).

olimpiada geografie1

Ediţia din acest an s-a desfăşurat online (24 – 30 iunie) şi a implicat participarea a 118 elevi din 11 ţări. Olimpicii români au susţinut probele la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Bucureşti.

Şapte medalii, obţinute de către elevii români, la Olimpiada Internaţională de Geografie pentru Europa: Concursul a inclus trei probe

Concursul a inclus trei probe, toate în limba engleză: o probă teoretică (scrisă), o probă practică (vizualizarea unor imagini/hărţi, punerea în relaţie a unor elemente geografice, calcul şi aplicabilitate în spaţiul geografic) şi o probă multimedia.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis felicitări loturilor olimpice de geografie pentru cele şapte medalii obţinute, dintre care trei de aur, o medalie de argint şi alte trei medalii de bronz.

„Felicit, în acelaşi timp, cadrele didactice care i-au pregătit şi susţinut deopotrivă în stagiile de antrenament şi în unităţile de învăţământ în care studiază, precum şi părinţii care sunt alături de ei zi de zi. Vă apreciez şi sunt mândru de rezultatele voastre, prin care demonstraţi că, indiferent de formatul concursurilor, cu prezenţă fizică sau online (cazul ediţiei din acest an) există continuitate în performanţă”, a scris ministrul, pe Facebook. Agerpres

sursa foto: Facebook / Sorin Mihai Cimpeanu

Citește mai departe

ACTUALITATE

Câte licee din România nu au nici un candidat promovat la Bacalaureat

Publicat

bacalaureat generic.jpg

42 de licee din România nu au nici un candidat care a promovat examenul de Bacalaureat. La polul opus sunt 74 de unități unde toți elevii au promovat examenul.

Conform statisticii, din totalul de aproape 1.400 de licee, în 74 de unități au promovat Bacalaureatul toți copiii. La polul opus sunt 42 de licee cu rata de promovare zero și 11 licee care au fiecare câte un candidat promovat.

În liceele cu rezultate proaste vor fi făcute analize și modificări a anunțat Cîmpeanu.

„Avem probleme foarte grave la nivelul acestor licee, nu poate fi doar vina elevilor… procesul de predare-învațare trebuie să fie îmbunătățit”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Probleme sunt și în ceea ce privește modul în care au fost corectate lucrările candidaților. 120 de lucrări vor fi analizate deoarece diferența între nota inițială și cea după contestație este de câteva puncte.

„Vom analiza punctual lucrare cu lucrare, pentru a determina care au fost cauzele pentru aceste diferențe mari”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Sunt patru cazuri în care diferența între note este între cinci și șase puncte. La cele patru este vorba despre erori de transcriere, a mai spus Cîmpeanu. Totuși, în celelalte situații sunt și erori de interpretare sau nu există explicații, a precizat ministrul.

„Avem erori materiale de transcriere în și din borderou, erori de interpretare și diferențe pentru care nu găsesc explicații”, a explicat ministrul Educației.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EDUCATIE

Încă 60 de medii de 10 la Bacalaureat după contestații. Precizările ministrului Educației

Publicat

Arhivă foto

Rata de promovare la examenul de bacalaureat este de 75,2%, după corectarea contestațiilor, spune, vineri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. După contestații, au apărut încă 60 de medii de 10.

„Numărul contestațiilor este 49.115 anul acesta, față de 55.980 anul trecut. Urmare a acestor contestații, în continuare au fost schimbate foarte multe note.

E vorba de 30.377 de note care au fost mărite în urma contestațiilor, iar 15.986 note micșorate și 2.752 de note au fost nemodificate. Luând în calcul toate aceste aspecte prezentate, rata de promovare la bacalaureat sesiunea iunie 2022 este de 75,2%”, spune Sorin Cîmpeanu.

El spune că rata de promovare este cu 1,2% mai mare față de rezultatele inițiale.

„Este clar că avem foarte multe lucruri de îmbunătățit în procesul de evaluare”, adaugă ministrul Educației.

Potrivit acestuia, la o raportare la promoția curentă, 80% dintre candidați au promovat.

El mai precizează că a crescut și numărul mediilor de 10, ajungând la 222.

Încă 60 de medii de 10 la Bacalaureat după contestații. Precizările ministrului Educației: Câte medii de 10 au fost

„A crescut și numărul mediilor de 10. A crescut la 222. Avem încă 60 de medii de 10 peste cele 162 de medii de 10 înainte de contestații”, a mai spus ministrul Sorin Cîmpeanu.

Peste 86% din medii s-au modificat cu mai puțin de un punct. În cele mai multe cazuri, diferențe mari au fost la probele de limba română și istorie.

„Am avut și 120 de lucrări cu mai mult de două puncte diferență. Din aceste 120 de lucrări, acolo unde s-a efectuat corectarea digitală, în județul Călărași, am avut o singură notă modificată cu mai mult de 2 puncte. Jumătate din aceste diferențe mari provine din patru județe: Maramureș – 22 de note schimbate, Ialomița și Argeș cu câte 12 note schimbate, Constanța – 10 note schimbare. În total 56 din 120”, a mai spus ministrul Cîmpeanu.

Ministrul Educației a menționat că în privința celor 120 de lucrări cu diferență mai mare de două puncte în urma contestațiilor se vor face analize punctuale, „caz cu caz, lucrare cu lucrare”, pentru a se determina care au fost cauzele care au determinat aceste diferențe mari.

Încă 60 de medii de 10 la Bacalaureat după contestații. Precizările ministrului Educației: Erori materiale

„Avem deja o situație, avem o serie de erori materiale. (…) sunt diferențe care provin din erori de interpretare, mai ales la disciplinele de limba română și istorie și sunt diferențe cărora nu le găsesc niciun fel de explicație.

Am menționat deja cazul diferențelor pentru punctajul la itemii de tip grilă. Sunt complet nejustificate. Evaluarea lucrărilor în urma contestațiilor s-a finalizat în această noapte. Avem această situație și vom merge punctual, caz cu caz, să vedem care sunt aceste cauze în fiecare situație”, a spus ministrul.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe