Mai multe persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita ar fi primit mită de până la 89.000 de euro pentru atribuirea frauduloasă a unor contracte pentru achiziţia de echipamente şi produse medicale supraevaluate, a informat, joi, DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului teritorial Braşov desfăşoară cercetări penale in rem (faţă de fapte) în legătură cu presupusa comitere, de către mai mulţi funcţionari publici, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi a altor infracţiuni asimilate celor de corupţie.

“Cauza are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita, a unor contracte prin care unităţile respective ar fi achiziţionat echipamente şi produse medicale supraevaluate, dintre care unele nici nu îndeplineau condiţiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare”, menţionează procurorii.

Pentru atribuirea contractelor preferenţiale plătite din bani publici, spun anchetatorii, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câştigătoare o anumită firmă.

“În schimb, persoane din conducerea spitalelor şi/sau persoane cu ascendent şi influenţă asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective. Din cercetări a reieşit că activităţile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro şi 89.000 euro”, se precizează în comunicat.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Braşov au efectuat joi percheziţii domiciliare în 22 de locaţii situate pe raza judeţelor Braşov, Harghita şi Iaşi, din care patru sunt instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că percheziţii au avut loc trei spitale COVID – Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Braşov, Spitalul Municipal Odorhei, Spitalul de Boli Infecţioase, dar şi la sediul Biroului de Operaţiuni Speciale din Braşov. AGERPRES

Liceele din Suedia vor fi închise timp de o lună, iar cursurile vor fi predate de la distanţă, a anunţat joi premierul suedez Stefan Löfven, în condiţiile creşterii numărului de infectări şi a deceselor asociate COVID-19 în ţara scandinavă, relatează AFP şi Reuters.

„Am luat această decizie pentru a reduce contagierile”, a afirmat şeful guvernului suedez într-o conferinţă de presă, precizând că măsura va fi aplicată începând de luni, 7 decembrie, şi va fi valabilă până pe 6 ianuarie.

În timpul primului val al pandemiei de COVID-19, liceele au fost închise în Suedia de la mijlocul lunii martie până la mijlocul lunii iunie.

Cu toate acestea, grădiniţele, şcolile şi colegiile au rămas deschise, ceea ce este cazul şi în prezent, în timpul celui de-al doilea val al pandemiei.

Într-o ţară care a atras atenţia cu o strategie în mare parte necoercitivă, al doilea val a depăşit cu mult previziunile iniţiale ale autorităţii de sănătate publică, care consideră că vârful ar urma să fie atins la jumătatea lunii decembrie.

Cu 35 de decese înregistrate în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor a depăşit joi 7.000 în Suedia.

Confruntată cu o creştere a numărului de decese, ţara nordică şi-a înăsprit restricţiile din noiembrie, interzicând vânzarea de alcool după ora 22:00 şi evenimentele publice cu peste 8 persoane.

Fără măsuri de izolare sau recomandarea de a purta mască, strategia atipică a Suediei a atras atenţia şi a stârnit controverse în ultimele luni.

Cu 7.007 de decese şi peste 272.000 de cazuri într-o ţară cu 10,3 milioane de locuitori, Suedia se numără printre cele mai afectate ţări din Europa, cu mult peste vecinii săi nordici. AGERPRES

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în luna noiembrie, pentru a şasea lună consecutiv, atingând cel mai ridicat nivel de după luna decembrie 2014, însă creşterea înregistrată luna trecută a fost cel mai mare salt înregistrat pe parcursul unei singure luni după iulie 2012, a anunţat joi, 3 decembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În noiembrie 2020, acest indice a crescut până la 105 puncte, de la o valoare de 101 puncte în luna octombrie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 101,9 puncte).

FAO a subliniat că factorul principal care a stat la baza salutului de luna trecută a fost creşterea cu 14,5%, de la o lună la alta, a preţului uleiurilor vegetale ca urmare a unei majorări a preţurilor la uleiul de palmier în condiţiile scăderii stocurilor mondiale.

“Similar, preţurile la ulei de rapiţă şi uleiul de floarea soarelui au continuat să crească pe fondul livrărilor limitate”, a adăugat FAO.

Preţurile la cereale au înregistrat o creştere mai modestă de 2,5% în noiembrie, comparativ cu luna octombrie, dar una de 19,9% raportat la aceeaşi lună a anului trecut.

“Preţurile la export pentru grâu au continuat să crească în noiembrie, în mare parte ca urmare a restrângerii perspectivelor privind exporturile şi recolta în Argentina.

Preţurile la porumb au crescut şi ele în noiembrie, pe fondul continuării achiziţiilor mari de către China, în contextul unor noi reduceri ale estimărilor de producţie în SUA şi Ucraina, ambele ţări mari exportatori”, a precizat FAO.

Preţurile la zahăr au urcat cu 3,3%, comparativ cu luna octombrie pe fondul îngrijorărilor cu privire la noi deficite de producţie globală în sezonul 2020/21, după ce evoluţiile meteo nefavorabile au afectat perspectivele culturilor din Uniunea Europeană, Rusia şi Thailanda.

Preţurile la lactate au urcat cu 0,9%, comparativ cu luna precedentă, la fel ca şi preţurile la carne, însă FAO a menţionat faptul că este pentru prima dată după luna ianuarie anul curent când indicele preţurilor la carne a crescut de la o lună la alta.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în jos, pentru a treia lună consecutiv, estimările privind producţia mondială de cereale în 2020. Conform noilor estimări, producţia mondială de cereale în 2020 va fi de 2,742 miliarde tone, faţă de 2,750 miliarde tone cât estima anterior.

În pofida acestei revizuiri, recolta mondială de cereale în acest an va atinge un nivel record, fiind cu 1,3% mai mare faţă de cea din anul anterior.

“Privind în perspectivă, semnatul grâului de iarnă pentru 2021 se derulează în emisfera nordică iar în mai multe ţări mari producătoare însămânţările sunt aşteptate să crească ca urmare a unor preţuri mai bune…În Uniunea Europeană, după o reducere a suprafeţelor cultivate în 2019, însămânţările de grâu sunt aşteptate să înregistreze o revenire substanţială”, susţine FAO.

În aceste condiţii, FAO se aşteaptă ca stocurile mondiale de cereale la finalului sezonului 2021 să ajungă la 866,4 milioane de tone, în scădere cu 9,6 milioane de tone faţă de precedenta estimare publicată luna trecută. Agerpres

Peste 70% din beneficiarii din centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sibiu s-au îmbolnăvit de COVID-19, însă majoritatea s-au vindecat, iar mai puţin de 2% dintre aceştia au decedat în urma infectării cu noul coronavirus.

“Dintre cei 511 beneficiari care au fost cu COVID-19, 473 sunt deja vindecaţi (25 sunt încă în perioada de 14 zile iar 13 au decedat cu comorbidităţi şi vârstă înaintată), iar 182 nu au fost atinşi încă de coronavirus şi sper să rămână în continuare sănătoşi”, a declarat directorul general al DGASPC Sibiu, Laura Camelia Vîlsan.

Potrivit directorului DGASPC Sibiu, izolarea din această pandemie nu i-a afectat aşa cum se credea pe beneficiari.

“În ciuda pandemiei SARS-CoV-2, pentru că mi-am dorit să fiu în mijlocul lor, cu toate riscurile pe care mi le-am asumat în privinţa propriei mele sănătăţi dar, încrezătoare în măsurile de siguranţă şi protecţie pe care le-am respectat cu sfinţenie, am procedat la o acţiune supererogatorie de documentare în centrele rezidenţiale pentru adulţii cu dizabilităţi din structura DGASPC Sibiu pentru a vedea cu proprii ochi cum e să trăieşti în centre pe timp de pandemie, cum e să munceşti în centre pe timp de pandemie, care sunt provocările, frustrările, dar şi bucuriile beneficiarilor noştri, discutând atât cu cei cu COVID-19, cât şi cu cei sănătoşi.

Astăzi, darul meu este de fapt povestea lor, a celor câteva sute cu care am vorbit în acest periplu pe care l-am iniţiat. Am avut parte de momente emoţionante, am râs, i-am provocat să jucăm fotbal, am participat la activităţi de exerciţii fizice, m-am deplasat într-un scaun cu rotile pentru a simţi pe propria piele barierele fizice pe care le pot avea, le-am ascultat dorinţele, le-am înţeles nevoile, expressis verbis, mi-am pus în picioare papucii lor încercând să le simt trăirile, iar calitatea zecilor de ore petrecute împreună cu aceştia este preţioasă pentru mine.

Starea lor mentală este surprinzător de bună, perioadele de izolare nu i-au afectat cum ar fi fost de aşteptat, pentru că li s-a explicat şi au înţeles de ce sunt impuse anumite restricţii de mişcare în afara centrului.

Solidaritatea lor şi grija pentru ceilalţi care erau cu COVID-19 este remarcabilă”, a arătat directorul Laura Camelia Vîlsan. Agerpres