Connect with us

ACTUALITATE

Un sfert dintre angajaţii români spun că vor fi nevoiţi să lucreze în vacanţă, dacă apar urgenţe (sondaj)

Publicat


oameni

Aproape un sfert dintre angajaţii români (21%) se gândesc că vor fi nevoiţi să lucreze în timpul vacanţei dacă apar urgenţe, iar 17% dintre aceştia spun că le este imposibil să se deconecteze complet, pentru că “se gândesc cu groază la ce îi aşteaptă când se vor întoarce la lucru”, reiese din rezultatele celui mai recent sondaj efectuat de BestJobs.

Potrivit sondajului, 7% dintre angajaţi nu reuşesc să se relaxeze complet niciodată când sunt în vacanţă, iar peste 26% spun că ajung să se simtă relaxaţi abia spre finalul vacanţei.

În acest sens, pentru aproape o treime dintre angajaţi, primele zile de după concediu sunt dificile şi stresante, fiind nevoie de eforturi suplimentare pentru a relua activitatea şi a se pune la curent cu cele petrecute în perioada vacanţei.

Datele centralizate de BestJobs mai arată că aproximativ 21% ştiu, încă de când pleacă în vacanţă, că va fi nevoie să lucreze dacă apar urgenţe, însă mizează pe faptul că astfel de situaţii vor fi rare şi că nu le vor consuma mai mult de câteva ore din tot concediul.

Alţi 10% sunt convinşi că va fi nevoie să lucreze cel puţin 1-2 ore în fiecare zi de vacanţă, iar 14% pur şi simplu nu ştiu ce le rezervă jobul în perioada concediului.

Cu toate acestea, peste jumătate dintre români (55%) sunt convinşi că nu va fi nevoie să lucreze în zilele libere, dar menţionează că nu au nicio certitudine că nu se va întâmpla acest lucru.

Sondajul BestJobs relevă faptul că aproape 17% dintre angajaţi spun că le este imposibil să se deconecteze complet, în timp ce alţi 9% susţin că simt o presiune din partea şefilor să menţină contactul cu jobul chiar şi atunci când sunt plecaţi. Tot 9% dintre respondenţi recunosc faptul că aleg să nu stea departe de job în zilele libere de teamă să nu rămână în urmă, motiv pentru care alocă timp în fiecare zi cel puţin pentru a verifica e-mailurile şi, de multe ori, inclusiv pentru a răspunde la cele mai importante dintre acestea.

În ceea ce priveşte durata vacanţei din această vară, majoritatea angajaţilor români (53%) au afirmat că au planificat-o pentru două săptămâni, în timp ce aproape 17% pentru o perioadă cuprinsă între două şi trei săptămâni.

La polul opus, 14% dintre respondenţi au doar o săptămână de vacanţă. Totodată, aproape jumătate dintre respondenţi au afirmat că au concediul în august, iar unul din cinci sunt în concediu chiar în această perioadă, în luna iulie. Alţi 15% preferă să îşi ia liber în septembrie, iar 5% au fost deja în vacanţă în iunie. Circa 4% dintre angajaţii români au afirmat că nu îşi vor lua deloc concediu până la finele anului, din diverse motive.

La momentul sondajului, 17,2% dintre respondenţi au spus că mai au cel mult 10 zile de concediu rămase din acest an, aproape 20% mai aveau între 10 şi 15 zile, iar tot atâţia între 15 şi 20 de zile. Aproximativ 17% dintre cei chestionaţi aveau între 20 şi 30 zile libere, în timp ce 11,5% peste 30 de zile de vacanţă.

Sondajul BestJobs a fost realizat în perioada 24 iunie – 15 iulie 2019, pe un eşantion de 980 de utilizatori de internet.

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Platforma este deservită de peste 2,5 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii şi mai mult de 25.000 de joburi sunt active în orice moment, atât în ţară, cât şi în străinătate. AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Românii din Spania se află pe primul loc la contractarea proiectelor din Programul Diaspora Start-Up

Publicat

oameni, cetateni

Românii din Spania se află pe primul loc la contractarea proiectelor din Programul Diaspora Start-Up, cu 27% din total, locul doi fiind ocupat de comunitatea de români din Italia, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Ana Maria Buşoniu.

“Am supracontractat acest apel şi am ajuns la 32 de proiecte cu o valoare de 75,4 de milioane de euro. 27% din acestea sunt pe Spania, cele mai multe persoane selectate din grupul ţintă. 2.093 de români din Spania beneficiază de finanţare europeană pentru a-şi deschide start-up-uri în România. Cu 25% din alocare, urmează Italia, având o comunitate de români şi acolo, chiar mai mare decât cea din Spania”, a afirmat secretarul de stat, într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada României din Madrid.

Până la 31 iulie 2019, au fost selectate de administratorii schemei de antreprenoriat, conform metodologiei de selecţie descrise în cererea de finanţare, un număr de 1.030 de planuri de afaceri, cu o valoare totală de 49,73 milioane de euro, care vor conduce la înfiinţarea a 2.475 de noi locuri de muncă.

Schema de antreprenoriat Diaspora Start-Up îşi propune să creeze oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cetăţenii stabiliţi în străinătate şi să valorifice abilităţile dobândite de aceştia (antreprenoriale şi/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în ţară, în regiunile mai puţin dezvoltate, cum ar fi Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia.

Potrivit secretarului de stat, în mare parte, planurile de afaceri au avut ca obiect de activitate următoarele domenii: întreţinere şi reparaţii autovehicule, restaurante, coafură sau alte activităţi de înfrumuseţare, fabrică de pâine, fabricarea prăjiturilor şi produselor de patiserie, lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, lucrări de instalaţii electrice, instalaţii sanitare.

“Comerţul a fost un alt cod CAEN deosebit de întâlnit în lista proiectelor dezvoltate, dar şi activităţi de realizare a software-ului, activităţi ale agenţiilor turistice şi consultanţă în tehnologia informaţiilor”, a subliniat reprezentantul MFE.

Per ansamblul programului, în cadrul celor 32 de proiecte Diaspora Start-Up, a fost stabilit ca grup ţintă un număr de 9.150 persoane, din care au fost incluse în program 7.725 de persoane. Din acestea, 7.705 de persoane au beneficiat de programul de formare antreprenorială.

Grupul ţintă a fost selectat din peste 50 de ţări din spaţiul comunitar, precum şi din diverse alte state, cum ar fi: Arabia Saudită, Australia, China, Iran, Japonia, Qatar, Mozambic, Republica Dominicană, Scoţia, SUA, Vietnam etc. Ţările cu ponderea cea mai mare din care a fost selectat grupul ţintă sunt: Spania – 27,09%, Italia – 25,27%, Marea Britanie – 13,99%, Germania – 5,9% şi Republica Moldova – 5,14%.

În ceea ce priveşte Diaspora Start-Up în Spania, această ţară a ocupat locul I în ceea ce priveşte selectarea grupului ţintă în proiectele aferente programului. Astfel, din totalul de 7.725 de persoane incluse în program, 2.093 de persoane au fost selectate din Spania, 1.961 dintre acestea beneficiind şi de programul de formare antreprenorială.

Totodată, au fost selectate 201 planuri de afaceri aparţinând persoanelor selectate din Spania, care au ca obiect de activitate desfăşurarea a 82 de tipuri de activităţi economice, cele mai frecvente fiind următoarele: întreţinere şi reparare autovehicule/service auto – 18 planuri de afaceri selectate, restaurante – 10 planuri de afaceri selectate, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (10), fabricarea pâinii şi a prăjiturilor şi produselor proaspete de patiserie (9), lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (7), lucrări de instalaţii electrice (7), lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat (6), comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (6), activităţi de realizare a software-ului la comandă (software orientat către client) – 6, activităţi ale agenţiilor turistice (6), activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (5).

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat, în octombrie 2016, apelul pentru Programul Diaspora Start-Up, cu o alocare de 30 de milioane de euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Din aceşti bani vor fi finanţate proiecte europene de stimulare a antreprenoriatului în valoare de maximum 5 milioane de euro fiecare. În cadrul acestor proiecte, autorităţile speră să fie incluşi în programe de formare antreprenorială cel puţin 3.000 de români care se întorc în ţară. De asemenea, cel puţin 300 de mici afaceri ar urma să fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul speră să se creeze minimum 600 de locuri de muncă noi.

Pentru acest apel de proiecte au fost alocate fonduri suplimentare, fiind semnate prin mecanismul de supracontractare 32 contracte în valoare de 75,4 milioane euro.

Diaspora Start-Up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Activităţile specifice sprijinite în cadrul apelului sunt structurate sub forma unei scheme de antreprenoriat care presupune parcurgerea a 3 etape cadru de implementare: etapa I – Formare antreprenorială; etapa a II-a – Implementarea planurilor de afaceri finanţate din fonduri FSE; etapa a III-a – Program de monitorizare a funcţionării şi dezvoltării afacerilor finanţate.

Valoarea maximă a grantului acordat pentru planurile aprobate este de 40.000 euro/plan de afaceri, iar grupul ţintă al proiectului este format din persoane fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: intenţionează să înfiinţeze o afacere non-agricolă în mediul urban; au reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunile mai puţin dezvoltate ale României; au vârsta de minimum 18 ani; posedă cetăţenia română; fac dovada domiciliului sau rezidenţei în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii în grupul ţintă; demonstrează experienţă antreprenorială, capacitate tehnică şi profesională sau cunoştinţele de specialitate în domeniul în care doreşte să iniţieze afacerea vizată în cadrul proiectului. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Termenul pentru anunţarea intenţiei de restructurare financiară, extins până la 31 octombrie 2019

Publicat

Guvernul a decis, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, prelungirea cu o lună, de la 30 septembrie 2019 la 31 octombrie 2019, a termenului de depunere a notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit unui comunicat al ministerului.

MFP menţionează că măsura a fost luată pentru a acorda tuturor operatorilor economici timpul necesar adoptării acestei decizii de restructurare a datoriilor fiscale, întrucât luarea unei astfel de decizii presupune şi o consultare prealabilă atât cu organele fiscale de administrare ale ANAF, cât şi cu un expert independent pentru evaluarea posibilităţii îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege în cazul fiecăruia.

De asemenea, MFP precizează că o altă facilitate fiscală decisă în şedinţa de guvern, a fost ca ANAF să suspende executarea silită de la data notificării intenţiei de restructurare, şi nu de la data depunerii solicitării de restructurare, deoarece planul de restructurare cu datoriile incluse în certificatul de atestare fiscală trebuie întocmit imediat după notificare.

Potrivit comunicatului au mai fost decise şi alte modificări ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.

Astfel, în aplicarea cap.II din O.G. nr.6/2019, vor fi exceptate de la anulare accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene.

Totodată, s-a mai decis ca operatorii economici care au notificat ANAF despre intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare să fie acceptaţi în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică până la data comunicării deciziei de aprobare sau respingere a restructurării obligaţiilor bugetare. Scopul acestei măsuri este de a permite debitorului să poată participa la licitaţii publice şi să poată întocmi un plan de restructurare viabil pentru depăşirea dificultăţilor financiare.

Ordonanţa 6/2019 se adresează companiilor cu datorii de peste un milion de lei către stat. Facilităţile prevăzute de actul normativ vizează anularea tuturor accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere la plată) datorate pentru obligaţiile bugetare principale la data de 31 decembrie 2018, anularea a până la 50% din obligaţiile principale datorate la aceeaşi dată, condiţionată de achitarea a până la 15% din obligaţiile principale rămase de achitat anterior depunerii cererii de restructurare (pe anul 2019) şi eşalonarea obligaţiilor principale ce urmează a se achita după restructurare, pe parcursul a şapte ani, primul an putând fi un an de graţie.

Pentru a putea beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare compania nu trebuie să se afle în insolvenţă, să fie dizolvată sau să beneficieze de eşalonarea datoriilor potrivit Codului de procedură fiscală. De asemenea, firma trebuie să achite obligaţiile aferente anului 2019 până la data depunerii cererii de restructurare şi să prezinte în termen de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei un Plan de restructurare şi a un Test al creditorului privat întocmite de către un expert independent.

Statistica MFP arată că, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Propunere de modificare a Legii educaţiei care vizează comportamentele de bullying din școli

Publicat

Mai mulţi parlamentari propun modificarea Legii educaţiei cu prevederi referitoare la comportamentele de bullying, menţionându-se că antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi cadrele didactice vor beneficia de consiliere psihologică gratuită şi vor fi protejaţi în spaţiul şcolilor de autorităţile responsabile cu ordinea publică.

Propunerea legislativă de modificare a Legii educaţiei naţionale a fost iniţiată de 14 deputaţi de la PSD, PNL, UDMR, ALDE, PMP, minorităţi şi a fost depusă la Camera Deputaţilor.

“În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice alte activităţi şi comportamente care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar sau nedidactic, inclusiv comportamentele generatoare de bullying, oricare ar fi forma acestuia, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios”, prevede proiectul.

Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile şcolare de stat şi particulare acreditate beneficiază de consiliere psihologică gratuită, în cabinetele medicale şi psihologice şcolare ori în unităţi medicale de stat, la recomandarea specialistului, psiholog şcolar sau medic de medicină şcolară, elaborată în urma evaluării solicitate de consiliul de administraţie.

“Cheltuielile aferente garantării siguranţei copiilor şi tinerilor în unităţile de învăţământ se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Cadrele didactice, antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii sunt protejaţi în spaţiul unităţii de învăţământ de autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrelor didactice ori care le împiedică în exercitarea drepturilor şi obligaţiilor lor: protecţia se asigură, de asemenea, pentru desfăşurarea în condiţii normale a procesului educativ. Protecţia este solicitată de persoana autorizată conform regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preunivesitar”, se mai arată în proiect.

Proiectul mai stabileşte definiţia bullying-ului – o formă de manifestare a violenţei şi se defineşte ca un comportament abuziv, realizat în mod repetat cu intenţie directă sau indirectă, conducând la prejudicierea fizică şi /sau psihică a victimei prin rănire, persecuţie, intimidare sau prin alte fapte, manifestându-se prin mai multe forme – verbal, emoţional, relaţional şi fizic – atât în mediul fizic cât şi în cel virtual.

Iniţiatorii precizează, în expunerea de motive, că “datele statistice disponibile în România descriu o realitate în care incidenţa comportamentelor incluse în definiţia bullying-ului este semnificativă, atât în spaţiul unităţilor şcolare, cât şi în afara acestuia, inclusiv în mediul online”.

Conform datelor disponibile la Asociaţia Telefonul Copilului, în perioada octombrie 2011- decembrie 2018, au fost înregistrate la nivel naţional peste 10.000 de cazuri în care au fost reclamate comportamente de tip bullying, majoritatea în mediul şcolar, mai precizează aceştia. Conform datelor citate, “tipurile de bullying reclamate cel mai frecvent sunt cele de tip verbal, manifestate prin jigniri, insulte, porecle sau sarcasm, a doua cea mai frecvent reclamată categorie fiind cea a lovirilor şi îmbrâncelilor”.

Camera Deputaţilor este primul for sesizat, Senatul fiind Camera decizională. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

ECHINOCŢIUL de TOAMNĂ 2019: Momentul în care ziua este egală cu noaptea și alte evenimente astronomice din acest an

Publicat

Echinocţiul de toamnă din acest an este pe 23 septembrie, la ora 7.50 . Este momentul în care ziua este egală cu noaptea. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă, informează ziarul Alba24.ro.

Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocţiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 21 decembrie.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

Aflându-se în dreptul ecuatorului ceresc,  Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții sunt în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară.

Alte fenomene astronomice în anul 2019

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

27 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

24 noiembrie – Planetele Venus şi Jupier în conjuncţie (seara);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe