Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a anunțat miercuri seara ce restricții vor fi relaxate de vineri, în cazul în care incidența în București se menține sub 1,5 la mie și anunță când ar putea fi redeschise școlile pentru toți elevii.

Întrebat ce se va întâmpla joi, în cazul în care incidența Covid se va menține în Capitală sub 1,5 la mia de locuitori, prefectul a spus că va fi convocat Comitetul pentru Situații de Urgență.

„Convocăm Comitetul, intrăm în situația care este deja prevăzută în Hotărârea de Guvern și anume scenariul verde. Pot funcționa spațiile unde se țin spectacole la 50% din capacitate, pot funcționa restaurantele la interior 50% din capacitate, zonele de jocuri de noroc. De asemenea, pot fi organizate spectacole de tip drive-in sau evenimente culturale în aer liber cu până la 300 de spectatori. Toate lucrurile astea vor fi posibile”, a declarat Alin Stoica, la Digi24, conform MEDIAFAX.

El a spus că, în scenariul nefericit în care incidența va trece de 1,5, atunci „evident vom rămâne în scenariul de astăzi”.

Prefectul a anunțat că măsurile care ar putea fi adoptate joi vor intra în vigoare vineri, de la ora 0.00.

În ceea ce privește școala, prefectul susține că „acolo sunt alte scenarii și alte praguri”.

„De la 1 la mie toți copii pot să meargă fizic la școală. Acum suntem în scenariul în care doar preșcolarii, școlarii din clasele primare și terminale pot veni fizic la școală, restul trebuie să facă școala online”, a spus Stoica.

Acesta a admis că e puțin probabil ca incidența să scadă la sub 1 la mie până vineri: „Suntem la 1,42 acum”.

Întrebat dacă acest lucru s-ar putea întâmpla până vinerea următoare, Alin Stoica a răspuns: „Dacă se păstrează acest trend și nu avem niciun fel de influențe din perioada anterioară, când au fost mai relaxate lucrurile, atunci este posibil să ajungem spre 1 la mie, însă trebuie să vedem că pasul de descreștere este mai mic și atunci s-ar putea să fie o perioadă mai lungă până ajungem acolo”.

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi, printr-o hotărâre, modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate, anterior prin HG nr. 52/2011.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată că în modificările avute în vedere prin proiectul de HG se propun, printre altele: “eliminarea din cuprinsul normelor metodologice a prevederilor referitoare la plata contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate persoanelor care beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului; reglementarea acordării stimulentului de inserţie în cuantumurile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, respectiv 1.500 şi 650 de lei, în funcţie de momentul la care se solicită dreptul la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi”.

De asemenea, se mai menţionează în nota de fundamentare, pentru a se asigura “o comunicare mai flexibilă” a deciziilor de acordare a acestor drepturi, emise de directorii executivi ai agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se propune “includerea poştei electronice ca mijloc de comunicare a deciziilor pe lângă cea directă (la oficiu) şi cea prin serviciile poştale”.

Printr-o altă hotărâre, Executivul urmează să aprobe Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 şi Planul de acţiuni pe perioada 2021 – 2027 pentru implementarea Strategiei.

În şedinţa de guvern ar urma să fie adoptat şi un proiect de hotărâre privind Programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice.

Pe agenda reuniunii guvernamentale figurează şi proiectul de hotărâre pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023 şi a Planului de acţiune al Strategiei.

Tot printr-o hotărâre, Guvernul va aproba condiţiile în care poliţiştii de penitenciare pot beneficia de concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite, concedii fără plată şi bilete de odihnă.

Totodată, Guvernul va stabili, prin hotărâre, data alegerilor locale parţiale pentru primari în 33 de circumscripţii electorale din localităţi din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Suceava, Timiş şi Vâlcea.

Executivul ar urma să adopte şi un memorandum având ca temă redresarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate.

În document se arată, printre altele, că având în vedere “situaţia deficitară a IGSU şi a structurilor subordonate în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane, atât sub aspectul insuficienţei, cât şi sub cel al necesităţii de ‘întinerire’ a acestora, cea mai potrivită soluţie identificată pentru remedierea actualelor neajunsuri şi vulnerabilităţi o constituie suplimentarea numărului de posturi la nivelul structurilor de intervenţie, prin majorarea numărului actual (care este nesemnificativ) de posturi de soldaţi şi gradaţi profesionişti”.

Astfel, faţă de cele semnalate, prin memorandum se propun, printre altele, spre aprobarea în Guvern “suplimentarea efectivelor Ministerului Afacerilor Interne cu 8.546 de posturi, din care 121 de ofiţeri, 25 de maiştri militari şi subofiţeri şi 8.400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti”. AGERPRES

Expertul în sănătate publică, Răzvan Cherecheş, vorbește despre unul dintre cele mai întâlnite efecte adverse ale vaccinului Moderna: roșeața, mâncărimea sau durerea la locul injectării, ce apare chiar și după 7 zile. „Nu este contraindicație pentru rapel”, spune Cherecheș.

Răzvan Cherecheș spune că vaccinul Moderna poate avea ca efect advers o reacție localizată în jurul zonei unde a fost injectat. Este vorba de roșeață, mâncărime, durere.

„Reacția poate apărea cu întârziere de 7 zile după vaccinare și nu se asociază cu alte complicații sau efect sever pe sănătate. Această reacție adversă nu este contraindicație pentru rapel, deși poate apărea și după rapel”, spune expertul în sănătate.

Potrivit lui Răzvan Cherecheș, umflătura, roșeața, mâncărimea și durerea dispar de la sine în aproximativ cinci zile, dar pot dura până la maxim 21 de zile.

Ministrul ungar al Finanţelor, Mihály Varga a anunţat marţi că, începând din 2022, guvernul de la Budapesta va reduce impozitul pe câştigurile de capital pentru veniturile generate din criptomonede de la 30,5% până la 15%, pentru a-i încuraja pe investitori să declare veniturile rezultate de pe urma tranzacţiilor cu monede digitale, transmite Bloomberg.

Într-un mesaj video postat pe Facebook, Varga a dezvăluit că guvernul ungar se aşteaptă să strângă “mai multe miliarde de forinţi”, adică câteva milioane de dolari, sub formă de venituri din taxe ca urmare a acestei reduceri. În plus, ministrul Finanţelor a apreciat că măsură va fi un “pas important” în creşterea vizibilităţii pieţei criptomonedelor din Ungaria.

Guvernele din întreaga lume se străduiesc să reglementeze piaţa în creştere explozivă a activelor digitale, alimentată de ascensiunea meteorică a Bitcoin. O prioritate este asigurarea că tranzacţiile sunt vizibile pentru autorităţi, iar veniturile sunt taxate în mod adecvat.

În timp ce alte ţări, precum Canada, au adoptat o atitudine agresivă cu privire la limitarea tranzacţiile cu criptomonede, abordarea autorităţilor de la Budapesta este în linie cu strategia lor generală care prevede reducerea impozitelor pe venitul personal şi profitul companiilor în ideea de a extinde baza de impozitare şi a majora veniturile fiscale.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi care poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată în mod electronic.

La nivel global, există peste 4.000 de criptomonede, însă monedele cu cea mai mare valoare de piaţă sunt Bitcoin, Ethereum, Tether, XRP şi Bitcoin Cash. AGERPRES