Două sute de milioane de europeni au fost complet vaccinaţi împotriva COVID-19, adică peste jumătate din populaţia adultă, a anunţat joi Comisia Europeană, care a fixat obiectivul ca 70% dintre adulţi să fie vaccinaţi în această vară, relatează AFP.

„Până acum, 200 de milioane de persoane s-au vaccinat complet în Uniunea Europeană”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Dana Spinant, în cadrul unei conferinţe de presă.

Numărul corespunde „unui procent de 54,7% dintre adulţi” complet vaccinaţi, adică primind cele două doze de vaccin necesare sau una singură în cazul serului de la Johnson & Johnson.

Peste 68% dintre adulții din UE au prima doză

„Avem 68,4% dintre adulţi în UE care au primit deja prima doză”, a adăugat purtătoarea de cuvânt, care a salutat „aceste progrese extrem de tangibile”.

„În prezent, suntem printre regiunile din lume care au vaccinat cel mai mult. Însă este important ca aceste progrese să fie răspândite într-un mod mai echilibrat pentru a nu exista insule unde virusul să se poată răspândi şi să sufere mutaţii”, a adăugat ea.

Conform datelor oficiale compilate de AFP, puţin peste 440 de milioane de doze de vaccinuri au fost administrate în Uniunea Europeană. Asta înseamnă 98,4 doze la 100 de locuitori, în timp ce în SUA raportul este de 102,4 de doze la 100 de locuitori.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la 10 iulie că UE dispune de suficiente doze pentru a vaccina „cel puţin 70% din populaţia adultă în această lună”.

AGERPRES

Un număr de 170 de focare de pestă porcină africană sunt active în România, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), remis, vineri, AGERPRES.

Dintre acestea, două focare sunt în exploataţii comerciale şi două focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate 46.203 de porcine (animale afectate din focarele active).

În perioada 2019 şi până în prezent au fost stinse 3.230 de focare de pestă porcină africană.

În intervalul 15.07.2021 – 22.07.2021 au fost înregistrate 54 de focare noi şi au fost stinse 9 focare.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.811 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

AGERPRES

Industria hotelieră din România, cu o valoare de peste 570 milioane euro, se situează pe al 17-lea loc în Europa, conform unui studiu IbisWorld.

Sectorul hotelier local a fost puternic afectat de efectele pandemiei, însă, cu toate acestea, România ocupă acelaşi loc în clasamentul european încă din 2016.

În clasamentul realizat de IbisWorld, cea mai mare piaţă hotelieră este cea germană, cu o valoare de peste 18 miliarde euro, pe când la polul opus se află Letonia, cu doar 103 mil. euro.

Cei mai afectaţi hotelieri de pe piaţa locală de criza pandemică au fost cei care activează în zona turismului de business, fiind afectaţi atât de cererea scăzută din partea turiştilor, cât şi de lipsa evenimentelor, o componentă importantă în totalul businessului. Însă, România a avut un avantaj în această pandemie faţă de alte ţări şi anume faptul că turismul local nu depinde de turiştii străini, 75% din sosirile înregistrate în unităţile de cazare din România fiind ale turiştilor români.

La debutul pandemiei, estimările pentru 2020 privind scăderile din turismul românesc erau de circa 60-70% pentru 2020, însă scăderea a fost la jumătate din estimările iniţiale.

sursa: mediafax.ro

Avuţia netă a populaţiei s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 miliarde lei în 2011 până la maximul istoric de 2.414 mld. lei (aproape 500 mld. euro) atins în 2020.

În anul pandemic 2020, avuţia românilor a crescut cu aproximativ 140 mld. lei, adică cu 6,1%, faţă de 2019, după cum reiese din datele BNR.

La finalul anului 2019, avuţia netă a populaţiei ajunsese la 2.275 mld. lei, depăşind în premieră nivelul din 2008.

„Un element care sporeşte capacitatea popu­laţiei de a face faţă unor condiţii nefa­vo­rabile este reprezentat de consoli­darea avu­ţiei nete, atât pe palierul deţinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de ac­tive financiare, categoria din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în contextul ne­cesităţii acoperirii unor situaţii nepre­vă­zute“, susţine BNR în cel mai recent Raport asupra stabilităţii financiare.

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară (75%) pe fondul ratei ridi­cate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

Avuţia financiară a românilor a crescut cu circa 10% în anul pandemic 2020, la 595 mld. lei, iar avuţia imobiliară s-a majorat cu 4,8%, la 1.819 mld. lei.

Creşterea avuţiei imobiliare a româ­nilor a fost influenţată şi de majorarea pre­ţurilor. „Valoarea acestor active s-a ma­jorat cu 4,8% în T4/2020 faţă de T4/2019, pe fondul creşterii indicelui de preţ imobiliar şi al deprecierii monedei naţionale, indicând rezilienţa pieţei imobiliare. Această situaţie se datorează în mare măsură legislaţiei care încurajează deţinerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în ac­tivităţi productive“, explică specialiştii din BNR.

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă apro­xi­mativ 45% din avuţia populaţiei.

„Acest decalaj pune în evidenţă capa­citatea scăzută de a mobiliza capital intern şi dependeţa de atragerea capitalului străin.“

În ceea ce priveşte îndatorarea totală a populaţiei şi-a continuat trendul ascendent, însă ritmul de creştere a încetinit comparativ cu anul precendent (5,1% în martie 2021 faţă de martie 2020), situându-se la valoarea de 172,5 mld. lei. „La baza evoluţiei a stat majorarea cu 10% a creditului ipotecar, pe când soldul creditului de consum a fost stabil.“

sursa: mediafax.ro