Connect with us

ECONOMIE

Una din 20 de mașini produce anual un accident despăgubit pe RCA

Publicat

Anual, din fiecare 20 de mașini înmatriculate în România, cel puțin una produce accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale și decese, arată o analiză UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.

Această frecvență poate varia semnificativ, ajungând și la valori de peste 22% în zona transportului de mărfuri.

Pe segmentul persoanelor fizice, proprietarii de mașini cu vârsta de până în 30 de ani înregistrează cea mai mare frecvență a accidentelor, la toate categoriile de motorizare: 6,4% (sub 1200 cmc), 6,2% (1201-1400 cmc) si 11,5% (peste 2500 cmc). Cea mai mare frecvență a daunelor este întâlnită, însă, în sectorul de transporturi, la vehiculele de dimensiuni mari, aceasta urcând până la 22,5% la vehiculele comerciale de mare tonaj (peste 16 tone), în timp ce dauna medie ajunge aici la valori mult mai ridicate decât media la nivel de piață.

Frecvența și mai ales gravitatea accidentelor în România reies și din datele Poliției Române . Astfel, în medie, în fiecare zi a anului 2020 s-au produs 17 accidente grave, soldate cu pierderi de vieți sau răni grave, în ciuda contextului pandemic. Din cele 22.836 accidente, peste un sfert au fost grave.

În acest context, nu este deloc întâmplător faptul că și indicatorii care țin de daunalitate (rata daunei RCA, simplificat – raportul dintre daunele plătite și primele brute subscrise) sunt printre cei mai mari din Europa. În primul semestru din 2021, acest indicator s-a situat la circa 84%, ceea ce înseamnă că din 100 de lei încasați din prima RCA, 84 sunt plătiți către păgubiți sau sunt utilizați la constituirea de rezerve. La această rată a daunei trebuie adăugate taxele de funcționare, precum și cheltuielile de distribuție și administrare. Astfel, rata combinată tehnică pentru RCA a devenit în acest interval de timp peste 116%.

În acest moment, polița RCA acoperă, potrivit legii, daune materiale de 1.220.000 euro și prejudicii de 6.070.000 euro pentru vătămări corporale și decese atât pentru accidente produse în România, cât și în alte state ale Spațiului Economic European. Există și state membre în care reglementările stabilesc că în baza poliței RCA, indiferent de statul membru de înmatriculare al vehiculului asigurat, se acordă despăgubiri nelimitate pentru vătămări corporale și deces și/sau daune materiale.

Industria de asigurări consideră că este nevoie de măsuri care să ducă la scăderea frecvenței accidentelor rutiere și la îmbunătățirea legislației RCA. „În primul rând, este necesar ca noi toți să fim mai responsabili și mai atenți în trafic. Pentru a avea drumuri mai sigure, adoptarea unui comportament preventiv la volan este absolut necesară”, au declarat oficialii UNSAR.

O altă soluție, care ar putea produce schimbări pozitive pentru milioane de șoferi, este de natură legislativă și anume:
– emiterea ordinului comun al Ministerul Sănătăţii şi A.S.F. prevăzut de art. 22 alin.(5) din Legea 132/2017 pentru reglementarea baremului traumatologic în baza căruia să se calculeze despăgubirile morale pe cale amiabilă, în caz de vătămare corporală sau deces. Precizăm că baremul traumatologic există de ani buni, dar nici până în prezent acesta nu are consacrare normativă, pentru că nu a fost emis ordinul sus-mentionat. Implementarea baremului traumatologic va oferi predictibilitate și stabilitate pieței de asigurări RCA de care aceasta are atâta nevoie și va asigura pentru persoanele prejudiciate obiectivitate, non-discriminare, eficiență, corectitudine în costuri și, nu în ultimul rând, poate descuraja semnificativ activitatea intermediarilor interesați să rețină sume importante din despăgubirile morale acordate persoanelor prejudiciate.
– introducerea unui preț de referință orientativ pentru evaluarea despăgubirii, atât în ceea ce privește partea de reparații, cât și de rent-a-car, măsură inclusă în proiectul de Ordonanță de urgență de modificare și completare a Legii 132/2017 privind RCA. Reiterăm faptul că industria de asigurări susține introducerea unui preț de referință pentru reparațiile auto, cu titlu informativ. Acest instrument NU este o co-plată și nu ar impune o plafonare pentru tarifele aferente reparațiilor auto.

La finalul anului 2020, România avea 9,2 milioane vehicule rutiere înmatriculate în circulație, cu 6% mai mult față de anul precedent. Peste 80% dintre autovehiculele care se aflau în circulatie în 2020 aveau o vechime de peste 11 ani, iar aproape un sfert dintre ele erau mai vechi de 20 de ani. Din cele 64.096 vehicule controlate tehnic în trafic în 2020, 35% erau neconforme din punct de vedere al securității rutiere, iar 5% prezentau pericol iminent de accident.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Principala fabrică BMW va produce doar mașini electrice în maximum patru ani

Publicat

bmw

BMW va înceta să producă maşini cu motoare cu combustie internă la fabrica sa principală din München în trei-patru ani, a declarat vineri şeful de producţie, la o conferinţă care marchează începerea producţiei modelului electric i4.

Maşinile cu combustie internă fabricate în prezent la München vor fi realizate în fabricile BMW mai mici din Austria şi Marea Britanie în viitor, a declarat şeful de producţie, Milan Nedeljkovic. El a mai spus că până anul viitor cel puţin jumătate din vehiculele produse la München vor fi electrice, relatează Reuters.

BMW şi-a stabilit o ţintă ca minimum 50% din vânzările de maşini noi la nivel mondial să fie electrice până în 2030. CEO-ul Oliver Zipse a declarat în cadrul unei conferinţe săptămâna trecută că BMW va fi gata cu o ofertă complet electrică dacă s-ar interzice complet maşinile pe benzină şi motorină.

Maşină electrică i4 va fi produsă pentru început pe o linie de asamblare comună cu modelele tradiţioanle şi cele hibride, a mai precizat compania. Adaptarea liniei de producţie pentru producere de modele electrice a costat 200 de milioane de euro.

O linie de asamblare mixtă similară este deja în funcţiune la uzina din Dingolfingo, care produce BMW iX alături de modele hibride şi cele cu combustie internă. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Capacitatea de cazare turistică a crescut cu 1,8% la numărul locurilor de cazare

Publicat

receptie hotel 1 400x240

Capacitatea de cazare turistică a crescut, la 31 iulie 2021 comparativ cu perioada similară din anul anterior, cu 1,8% la numărul locurilor de cazare şi cu 6,2% la total structuri de cazare turistică, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,3% din total hoteluri), 4 stele (25%) şi 2 stele (17,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2020).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 44,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,5% au fost în hoteluri cu 4 stele, 18,9% în hotelurile cu 2 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 1,3% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La data de 31 iulie 2021, erau neclasificate pe stele 89 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 104 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (55,1% din total în anul 2021), iar din cele 1.606 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2021, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 338 locuri) nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, 27,2% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,9% în „Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,4% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 6,9% în „staţiunile balneare”, 5,8% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 34,8% au fost în „alte localităţi şi trasee turistice”.

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (901 structuri de cazare), Constanţa (853), Tulcea (587), Suceava (524), Harghita (401), Maramureş (392), Cluj (377), Mureş (350) şi Sibiu (342). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,4%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,9%, judeţul Suceava cu 3,7%, judeţul Cluj cu 3,4%, judeţul Vâlcea cu 3,3% şi judeţele Prahova, Mureş şi Sibiu (fiecare cu câte 3,1%).

Din totalul de 166.400 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2021 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (59,9%) erau în hoteluri. În anul 2021 faţă de anul 2020, numărul de camere raportate a crescut cu 1.587 în pensiunile agroturistice, 1.296 în hoteluri, iar la vilele turistice şi pensiunile turistice (cu câte 88 fiecare).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364.500. Cele mai multe locuri 200.300 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 55.800 locuri, pensiunile turistice cu 35.400 locuri, vilele turistice cu 17.300 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,8% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 52,8% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.700 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 84.800 erau în „staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 79.100 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 66.400 în „staţiuni din zona montană”, 36.400 în „staţiuni balneare” şi 8.200 în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Producţia Renault este afectată mai mult decât se estima de criza semi-conductorilor

Publicat

renault 1 400x240

Grupul auto francez Renault SA a avertizat vineri că din cauza crizei globale a semi-conductorilor producţia sa de automobile în acest an va fi mai mică decât se preconiza anterior, dar a adăugat că îşi menţine în continuare estimările de profit graţie reducerii costurilor, transmite Reuters.

Renault, proprietarul Dacia, estimează că lipsa de componente a dus la nerealizarea în trimestrul al treilea a unei producţii de circa 170.000 de unităţi. În aceste condiţii, grupul francez anticipează pentru ansamblul anului o pierdere de producţie de circa 500.000 vehicule, după ce în luna iulie miza pe o producţie mai mică cu 200.000 de unităţi.

În trimestrul al treilea, cifra de afaceri a Renault Group s-a ridicat la 8.987 milioane de euro, în scădere cu 13,4% faţă de cea înregistrată în perioada similară a anului precedent, în contextul în care vânzările mondiale au scăzut cu 22,3% în ritm anual, până la 599.027 vehicule.

„Marca Dacia a vândut în trimestrul al treilea 138.375 de vehicule, în scădere cu 11,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Dacia a reuşit totuşi o evoluţie mai bună decât cea a pieţei, datorită Noului Sandero, cel mai vândut model din Europa în trimestrul 3, şi a Noului Duster, cel mai vândut SUV din Europa în acelaşi interval. Dacia dispune de două modele pe podiumul vânzărilor către clienţii particulari din Europa în trimestrul 3 (Sandero pe locul 1 şi Duster pe locul 3)”, a informat grupul francez.

Renault a mai precizat că Dacia Spring, cel mai accesibil vehicul electric din Europa, înregistrează deja peste 30.000 de comenzi iar până la sfârşitul anului vor fi deschide comenzile şi pentru noul model Dacia Jogger, noul său vehicul de familie polivalent cu 7 locuri.

În pofida creşterii pierderilor de producţie estimate pentru întregul an, Renault Group îşi menţine estimarea privind atingerea unei marje operaţionale de 2,8% pe întregul an la un nivel comparabil cu cel din primul semestru. Renault Group vizează totodată un free cash-flow operaţional al activităţii Automobile pozitiv.

„Acţiunile întreprinse pentru reducerea costurilor şi optimizarea valorizării producţiei noastre ne permit să confirmăm estimarea noastră pentru întregul an în pofida deteriorării aprovizionării cu componente în trimestrul al treilea şi a unei vizibilităţi reduse pentru ultimul trimestru”, a declarat Clotilde Delbos, director financiar Renault Group.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, în primele cinci ţări din UE cu cea mai mare inflaţie

Publicat

România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Malta (0,7%), Portugalia (1,3%) şi Grecia (1,9%). Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Estonia, Lituania (ambele 6,4%) şi Polonia (5,6%).

Ungaria a înregistrat, pe indicele armonizat al Uniunii Europene, o inflaţie de 5,5%, în vreme ce în România inflaţia anuală în septembrie a fost de 5,2%, pe metodologia Eurostat. Prin comparaţie cu luna august, inflaţia anuală a scăzut într-un stat mem­bru, a rămas stabilă într-unul şi a crescut în douăzeci şi cinci.

Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie, în luna septembrie

În septembrie, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie (+1,63 puncte procentuale – pp), urmată de servicii (+0,72 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,57 pp) şi produse alimentare, alcool şi tutun (+0,44 pp).

Rata anuală a inflaţiei în zona euro, care ani la rând s-a luptat fie cu deflaţia, fie cu o inflaţie foarte mică, a fost de 3,4% în septembrie 2021, în creştere de la 3% în august. Cu un an mai devreme, zo­na euro înregistra deflaţie (-0,3%). Inflaţia anuală medie a Uniunii Euro­pene a fost de 3,6% în septembrie 2021, în creştere de la 3,2% în august. Cu un an mai devreme, rata a fost de 0,3%.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe