Moderna a anunțat că desfăşoară un studiu în stadiu intermediar pentru o doză de rapel a vaccinului său COVID-19 concepută special pentru varianta Omicron. Anunţul vine la o zi după ce compania rivală Pfizer a anunţat un studiu similar.

Compania a anunțat că, deşi o a treia doză a vaccinului său original împotriva coronavirusului a crescut nivelurile anticorpilor neutralizanţi, valorile acestora au scăzut la şase luni după administrarea dozei de rapel. Totuşi, anticorpii neutralizanţi au rămas detectabili la toţi participanţii, a precizat Moderna.

În timp ce studiile au indicat că Omicron are ca rezultat o formă de COVID-19 mai puţin sever decât cele observate în timpul valurilor anterioare, varianta a devenit rapid dominantă în multe părţi ale lumii, ceea ce a dus la creşterea numărului de infecţii şi a pus la grea încercare sistemele de sănătate, relatează Reuters.

În prezent, varianta reprezintă 99,9% din cazurile de COVID-19 din Statele Unite.

Moderna a informat că va studia noul vaccin la adulţii cu vârsta de 18 ani şi peste. Studiul va testa rapelul la persoanele care au primit schema iniţială de două doze, precum şi la persoanele care au primit seria iniţială plus a treia doză din acelaşi vaccin, a precizat compania.

Moderna intenţionează să cuprindă în studiu aproximativ 300 de participanţi în fiecare dintre cele două grupuri. MEDIAFAX

Pas important făcut de FC Universitatea Cluj. Clubul își deschide porțile către companiile care vor să susțină puternic din punct de vedere financiar Universitatea, dar să se implice și în managementul clubului, prin expertiză și transfer de know-how.

„Consiliul Director a aprobat o propunere mai veche a președintelui Radu Constantea, care datează din 2018, în urma căreia companiile private care doresc să se implice activ în managementul AS FC Universitatea Cluj prin susținerea financiara a clubului și desemnarea unui reprezentant cu drept de vot în forurile de conducere pot dobândi calitatea demembru asociat.

„Argumentele din 2018 rămân și acum în picioare. FC Universitatea Cluj trebuie să ofere mediului privat oportunitatea de a se implica mai profund în viața și activitatea clubului. Mai mult, trebuie să fim realiști si să spunem că FC Universitatea Cluj are nevoie de sprijinul companiilor private pentru a dispune de un buget care să permită îndeplinirea obiectivelor. Astăzi, lansez oficial acest proiect și bifez un punct important din obiectivele pe care mi le-am asumat în 2016.

Am parcurs un drum lung și presărat cu o mulțime greutăți, în care ne-am confruntat cu disfuncționalități ale fotbalului românesc, iar în față ne așteaptă un drum la fel de greu. Diferența este, însă, că acum există cadrul pentru companiile private de a se implica în managementul clubului. Pe termen mediu și lung, acest lucru se va dovedi decisiv, pentru că performanța se obține doar prin profesionalism spirit de echipă, stabilitate, asumare și implicare”, a declarat Președintele FC Universitatea Cluj, Radu Constantea.

“Când am acceptat , în urmă cu două luni, să revin temporar…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Numărul cazurilor noi de COVID-19 înregistrate în ultima săptămână în cele două Americi a fost cel mai ridicat de la începutul pandemiei, în 2020, iar varianta extrem de contagioasă Omicron a coronavirusului a devenit în mod evident tulpina predominantă, a anunţat miercuri Organizaţia Panamericană a Sănătăţii, informează Reuters.

Au fost înregistrate peste 8 milioane de cazuri noi, cu 32% mai multe comparativ cu săptămâna anterioară, în timp ce rata deceselor din întreaga regiune a crescut cu 37%, respectiv 18.000 de noi cazuri de deces cauzate de COVID-19.

Statele Unite continuă să aibă cel mai mare număr de noi infectări, deşi numărul cazurilor a scăzut cu aproape 1 milion în ultima săptămână, a declarat agenţia sanitară regională.

Statele din sudul Mexicului au asistat la o triplare a cazurilor de infectare, iar Brazilia a înregistrat o creştere de 193% a cazurilor noi în ultimele şapte zile, a precizat organizaţia în cadrul unei informări săptămânale.

Copiii din cele două Americi se confruntă cu cea mai gravă criză educaţională din istoria regiunii, milioane de elevi neputând reveni încă la cursuri, conform organizaţiei, care a recomandat statelor să încerce să-i readucă pe copii în şcoli în siguranţă pentru a le proteja bunăstarea socială, mintală şi fizică.

Totodată, organizaţia i-a îndemnat pe părinţi să îşi vaccineze copiii, precizând că numeroase ţări au autorizat deja administrarea vaccinurilor anti-COVID-19 adolescenţilor.

Săptămâna trecută, Grupul Consultativ Strategic de Experţi (SAGE) în materie de imunizare din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a autorizat vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania Pfizer pentru copiii de la 5 ani până la 12 ani, a adăugat agenţia sanitară regională. Agerpres

În 2020, sursele de energie regenerabilă au reprezentat 37% din consumul brut de electricitate în Uniunea Europeană, o uşoară creştere faţă de 34% în 2019, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Energia eoliană şi energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul electricităţii generate din surse regenerabile (36% şi, respectiv, 33%). Restul de energie generat a fost din energia solară (14%), biocombustibili solizi (8%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Energia solară a fost sursa cu cea mai rapidă creştere, în condiţiile în care, în 2008, reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în Uniunea Europeană.

În rândul celor 27 de state membre UE, peste 70% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Austria (78%) şi Suedia (75%).

De asemenea, peste 50% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Danemarca (65%), Portugalia (58%), Croaţia şi Letonia (ambele cu 53%), iar peste 40% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Germania (44,7%), România (43%), Spania (42,9%).

La polul opus, 15% sau mai puţin din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Malta (10%), Cipru şi Ungaria (ambele cu 12%), Luxemburg (14%) şi Cehia (15%). Agerpres

sursa foto: ec.europa.eu