ECONOMIE
Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova
Comisia Europeană a aprobat la începutul lunii decembrie 2022, patru noi programe Interreg, incluzând 10 state membre, Ucraina şi Moldova, cu o finanţare din partea Uniunii Europene, în valoare de 533 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027, destinată consolidării cooperării transfrontaliere şi transnaţionale, stimulării tranziţiei verzi şi sprijinirii asistenţei medicale şi educaţiei.
Aceste programe vor beneficia de finanţare consolidată în contextul deciziei Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia şi Belarus în urma invadării Ucrainei de către Rusia şi de a transfera 26,2 milioane de euro, alocaţi iniţial acestor două ţări, pentru consolidarea cooperării cu Ucraina şi Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, suma de 215 milioane de euro a fost alocată în sprijinul cooperării transnaţionale în regiunea Dunării pentru inovare şi energie din surse regenerabile.
Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a imprima un caracter mai inovator şi mai sustenabil regiunii Dunării.
Programul va sprijini investiţiile verzi pentru a spori utilizarea surselor regenerabile de energie, a îmbunătăţi gestionarea apei şi a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice.
De asemenea, va investi în acţiuni comune, în scopul gestionării riscurilor legate de schimbările climatice.
Programul va sprijini în acelaşi timp o piaţă a muncii incluzivă, concentrată îndeosebi pe grupurile vulnerabile şi defavorizate.
Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. 54 de milioane de euro au fost alocaţi cooperării transfrontaliere dintre România şi Ucraina
De asemenea, 54 de milioane de euro au fost alocaţi cooperării transfrontaliere dintre România şi Ucraina pentru o calitate superioară a educaţiei şi a asistenţei medicale şi o mai bună conservare a naturii.
Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi în principal în educaţia incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaţionale, parteneriate între instituţii) şi în asistenţă medicală de calitate (de exemplu, crearea şi modernizarea serviciilor de urgenţă şi a unităţilor mobile de screening).
Investiţiile în adaptarea la schimbările climatice şi în protecţia naturii şi a biodiversităţii vor viza probleme comune precum incendiile forestiere, eroziunea solului, alunecările de teren, secetele şi incendiile care produc pagube terenurilor agricole. Programul va sprijini totodată reţeaua amplă de parcuri şi rezerve naturale.
Alte 77 de milioane de euro sunt destinate cooperării transfrontaliere dintre România şi Moldova pentru o calitate superioară a educaţiei şi a asistenţei medicale şi o mai bună conservare a naturii.
Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. Programul Interreg NEXT România-Moldova
Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale şi în rezilienţa faţă de acestea.
În acelaşi timp, programul va contribui la conservarea biodiversităţii, sprijinind şi dezvoltarea economică a comunităţilor locale.
Programul va investi în educaţie şi formare (de exemplu, în construcţia şi modernizarea şcolilor şi a universităţilor, în modernizarea echipamentelor digitale).
Va fi finanţat accesul la asistenţă medicală în scopul de a se aborda disparităţile dintre serviciile medicale din mediul urban şi cele din mediul rural în România, iar Moldova va primi echipamente medicale noi de înaltă performanţă.
În fine, programul va investi în turism şi cultură, îmbunătăţind accesul la monumentele istorice din zonă.
Uniunea Europeană alocă 533 de milioane de euro pentru cooperare teritorială, incluzând Ucraina şi Republica Moldova. Programul tratează provocări comune şi identifică soluţii partajate
„Cooperarea şi solidaritatea dintre statele membre şi cu ţările partenere se află în centrul proiectului european, iar Interreg transformă acest spirit în acţiuni concrete.
Graţie programelor de cooperare teritorială, statele membre şi ţările care se află pe calea către UE pot conlucra mai bine dincolo de frontierele dintre ele, pentru a aborda provocările şi a valorifica oportunităţile comune”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.
Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE de sprijin al cooperării dincolo de frontiere.
Programul tratează provocări comune şi identifică soluţii partajate în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educaţia, transporturile şi energia durabilă.
Pentru perioada 2021-2027, Interreg are un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro incluzând 86 de programe şi patru componente: transfrontalieră (Interreg A), transnaţională (Interreg B), interregională (Interreg C) şi integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D). Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Microbuz electric și stații de reîncărcare la Crăciunelu de Jos, cu bani din PNRR. Achiziția, lansată în SEAP
Prognoză agro-meteo: Cum vor fi afectate culturile de câmp și speciile pomi-viticole, după fluctuațiile recente ale vremii
Un nou val de aer rece va ajunge luni în România. Condiții de brumă și minime negative
Accident în Alba Iulia cu două autovehicule implicate. ISU Alba: este posibil să existe scurgeri de carburanți
Bucură-te de „Easter Joyride”, la Iulius Mall Cluj! Poţi câştiga sesiuni de SHOPPING sau chiar un SCUTER full electric
Copil de 2 ani, CĂZUT de la etajul 2 al unui bloc din Cluj-Napoca. A fost dus la spital conștient și cooperant
FOTO. Clujeni, VOTAȚI destinația anului în România. Cluj-Napoca și Sâncraiu, PROPUNERILE CJ Cluj
